2r-261/14 — Încasarea restanţei salariale

prima instanţă E. Buzu dosarul nr.2r-261/14 instanţa de apel N. Vascan I. Secrieru Iu. Cotruţă DECIZIE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Cerba împotriva Întreprinderii de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” cu privire la încasarea restanţei salariale, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2013, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”, c o n s t a t ă: La 16 septembrie 2013, Vladimir Cerba a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” cu privire la încasarea restanţei salariale, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii Vladimir Cerba a indicat că în baza ordinului nr. 39 din 08 iunie 1987 a fost angajat la Staţia de Pompare din satul Jora de Mijloc, a Direcţiei Sistemelor de Ameliorare în calitate de electromaşinist, pe parcurs în urma reorganizării instituţia şi-a schimbat denumirea, recent ÎS „Staţiunea Tehnologică de Irigare Orhei atribuţiile de fondator asupra acestei instituţii fiind exercitate de Agenţia „Apele Moldovei”. Prin ordinul nr. 29-P din 08 septembrie 2011 a fost transferat în calitate de paznic la SPP-1-2 sectorul Jora de Jos, fiindu-i stabilit salariul de 700 lei, iar la 04 mai 2013 în baza ordinului nr. 11-p a fost concediat prin transfer de la ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” la AUAI „Jorile”.

La momentul concedierii şi până în prezent ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” nu i-a achitata salariul acumulând astfel o restanţă în mărime de 11840,23 lei, care nu a achitat-o motiv pentru ce a servit adresarea în instanţa de judecată. Cere Vladimir Cerba încasarea în mod solidar de la ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” şi Agenţiei „Apele Moldovei” restanţa sariului în mărime de 11840,23 lei, repararea prejudiciul moral în mărime de 10000 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 3000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 27 septembrie 2013 acţiunea lui Vladimir Cerba a fost admisă parţial. A fost încasat de la ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” restanţa la salariu în mărime de 11287,69 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 1000 lei, în total suma de 12287,69 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă. 2 La 25 octombrie 2013, ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe în partea încasării cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei şi emiterea în această parte a unei noi hotărîri de respingere a cererii date. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2013 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” şi i s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării apelului motivat şi achitării taxei de stat în sumă de 202,5 lei, fiindu-i acordat un termen până la 29 ianuarie 2014, ora 14.00.

I s-a explicat apelantului că în caz dacă nu va prezenta apelul motivat cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele anexate va fi restituită. La 27 ianuarie 2014, ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea încheierii instanţei de apel în partea achitării taxei de stat în sumă de 202,5 lei. Recurentul ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” a indicat că încheierea instanţei de apel este emisă cu aplicarea greşită a normelor de drept material şi procedural. Mai indică că au contestat cu apel hotărârea primei instanţe în partea încasării cheltuielilor de judecată şi de aceea în cazul dat nu e necesar achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel.

În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii în instanţa de apel pentru examinarea cererii de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 25 octombrie 2013, ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” a depus o cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 27 septembrie 2013, nefiind de acord cu hotărîrea dată doar în partea încasării cheltuielilor de judecată în mărime de 1000 lei. În conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii, iar în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Astfel, instanţa de apel, prin încheierea din 23 decembrie 2013, nu a dat curs cererii de apel depusă de către ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”, fiindu-i acordat un termen de pînă la 29 ianuarie 2014 pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 202,5 lei. 3 În conformitate cu art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti.

Conform art. 3 alin. (1) lit. j) a Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992 pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanţelor judecătoreşti se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa calculată din suma contestată. În conformitate cu art. 90 lit. i) CPC, din cheltuielile de judecare a pricinii fac parte cheltuielile de asistenţă juridică. Astfel, din materialele dosarului şi anume din cererea de apel rezultă că ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” şi-a exprimat dezacordul cu hotărîrea primei instanţe în partea în care au fost încasate cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1000 lei.

În temeiul celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel neîntemeiat nu a dat curs cererii de apel şi a impus cu taxă de stat cererea de apel, deoarece suma de 1000 lei încasată de prima instanţă nu face parte din valoarea acţiunii, dar sunt cheltuieli de asistenţă juridică care, în speţa data, la depunerea cererii de apel nu se impun cu plata taxei de stat. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral încheierea instanţei de apel şi de a restitui pricina în instanţa de apel pentru examinarea cererii de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Cerba împotriva Întreprinderii de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” cu privire la încasarea restanţei salariale, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chişinău pentru examinarea cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi