2rh-97/14 — Încasarea prejudiciului

La 14 decembrie 2012, Cebotari Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva FPC „Alexandra-UM” SRL, privind repararea prejudiciului material cauzat prin neachitarea salariului în sumă de 12 896 lei şi repararea prejudiciului moral cauzat prin reţinerea plăţilor salariale în sumă de 5000 lei.

Drept temei a acţiunii Cebotari Ion a invocat că, conform ordinului nr. 26A din 14 octombrie 2002 a fost angajat la FPC „Alexandra UM” SRL în calitate de dulgher. La data de 18 decembrie 2009 s-a eliberat din funcţie din iniţiativă proprie, însă la eliberare întreprinderea nu i-a achitat salariul în mărime de 6200 lei, de aceea, în conformitate cu art. 330 alin. (2) din Codul muncii, care prevede că, în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art. 142), a indemnizaţiei de concediu (art. 117), a plăţilor în caz de eliberare (art. 143) sau a altor plăţi (art. 123, 124, 127, 139, 186, 227 lit. j), 228 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, dînsului urmează să i se plătească suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen. Astfel, plata suplimentară pentru fiecare zi de întîrziere constituie suma de 6 696 lei, iar paguba morală constituie 5000 lei.

Ulterior, Cebotari Ion a depus cerere suplimentară în care şi-a concretizat cerinţele, indicînd că la eliberarea sa din serviciu la data de 18 decembrie 2009, pîrîtul nu i-a achitat salariul pe 5 luni de zile în sumă de 14 751,97 lei. Prin dispoziţia de plată dînsul a primit salariul după eliberarea din funcţie în sumă de 10 500 lei cu întîrziere de la data stabilită de alin. (1) din art. 143 Codul muncii.

Consideră reclamantul că, datoria pîrîtului la achitarea salariului în ziua eliberării sale din funcţie, adică la 18 decembrie 2009, constituie 4251,97 (14751,97-10500). Plata suplimentară pentru fiecare zi de întîrziere conform art. 330 alin. (2) din Codul muncii, constituie 0,1 % din suma de 4251,97=4,26 lei x 1160 zile = 4941,60 lei.

Menţionează că, la data de 12 iulie 2011 prin dispoziţia de plată nr. 66 a primit suma de 1500 lei, cu întîrziere de la data eliberări din funcţie cu 550 zile, respectiv plata suplimentară pentru întîrziere constituie 0,1 % din 1500 lei = 1,50 lei x 550 zile = 825 lei.

La 04 noiembrie 2011 prin dispoziţia de plată dînsul a primit 2500 lei cu întîrziere de la data eliberării din funcţie cu 700 zile şi plata suplimentară pentru întîrziere constituie 0,1 % din 2500 lei = 2,50 lei x 700 zile = 1750 lei. La 17 aprilie 2011 prin dispoziţia de plată nr. 32 a primit suma de 5000 lei, cu întîrziere de la data eliberării din funcţie cu 480 zile şi plata suplimentară pentru întîrziere constituie 0,1 % din 5000 lei = 5,0 lei x 480 zile = 2400 lei. La 30 mai 2011 prin dispoziţia de plată nr. 44 a mai primit suma de 1500 lei, cu întîrziere de la data eliberării din funcţie cu 520 zile, respectiv plata suplimentară pentru întîrziere constituie 0,1 % din 1500 lei = 1,50 lei x 520 zile = 780 lei. Astfel, în total, plăţile suplimentare constituie 4941,60 lei +825 lei +1750 lei+2400 lei+780 lei = 10 696,60 lei.

Ulterior, reclamantul prin cererea suplimentară de modificare şi concretizare a cererii de chemare în judecată a solicitat încasarea de la FPC „Alexandra UM” SRL prejudiciul material în sumă de 4 241,60 lei + 10 696,60 lei = 14 948,57 lei şi prejudiciul moral cauzat prin reţinerea plăţilor salariale în sumă de 3 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 martie 2013 a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a lui Cebotari Ion; s-a încasat de la FPC „Alexandra UM” SRL în beneficiul lui Cebotari Ion suma de 2 818,90 lei cu titlu de salariu restant, suma de 1640 lei cu titlu de prejudiciu moral şi în bugetul de stat suma de 270 lei cu titlu de taxă de stat. În rest cerinţele au fost respinse.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Cebotari Ion şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 martie 2013.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2014 recursul declarat de Cebotari Ion a fost declarat inadmisibil.

La 04 februarie 2014, Cebotari Ion a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2014 solicitînd admiterea cererii, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2014, deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2013 și hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 martie 2013, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie încasat în beneficiul său din contul FPC „Alexandra-UM” SRL plățile suplimentare pentru întîrzierea la achitarea salariului în sumă de 8 713 lei și restanței salariale în sumă de 2 818 lei, în total 11 531 lei.

Revizuientul Cebotari Ion în motivarea cererii de revizuire a indicat că concluzia instanței precum că angajatorul nu avea posibilitatea achitării salariului la timpul cuvenit este una greșită, or pîrîtul dispunea de mijloace bănești.

Indică revizuientul că i-au devenit cunoscute fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior, ceea ce constituie temei de declarare a revizuirii conform art. 449 lit. b) CPC.

Astfel, indică recurentul că după pronunțarea deciziei instanței de apel, i-au devenit cunoscute dispozițiile de plată, de unde se vede că începînd cu data de 31 ianuarie 2010 pînă la 14 iulie 2011, salariații intimatului primeau regulat salariile. La cererea de revizuire a anexat (în copii): acte contabile referitor la angajamente salariale la SRL „Alexandra UM”, avans, dispoziţii de plată nr. 78, 34, 17.

Verificând temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, „Au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii”.

Colegiul apreciază critic argumentul revizuientului precum că după pronunțarea deciziei instanței de apel, i-au devenit cunoscute dispozițiile de plată, de unde se vede că începînd cu data de 31 ianuarie 2010 pînă la 14 iulie 2011, salariații intimatului primeau regulat salariile, or actele respective sunt anexate la materialele cauzei (f.d. 107-108).

Referitor la argumentul revizuientului precum că concluzia instanței precum că angajatorul nu avea posibilitatea achitării salariului la timpul cuvenit este una greșită, Colegiul menționează că aceasta se află în afara obiectului cercetării judecătorești în ordine de revizuire.

Colegiul reiterează că, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 şi în cazul Popov (nr.2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competența instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii.

Avînd în vedere că argumentele invocate de revizuient, nu se încadrează în art 449 CPC, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de revizuire depusă de Cebotari Ion urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cebotari Ion împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2014, în pricina civilă la cererea lui Cebotari Ion împotriva FPC „Alexandra-UM” SRL privind repararea prejudiciului material cauzat prin neachitarea salariului şi repararea prejudiciului moral cauzat prin reţinerea plăţilor salariale. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea Ion Druţă