2ra-778/14 — Evacuare, repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: V. Clima dosarul nr. 2ra-778/14 (Judecătoria Ciocana mun. Chişinău) instanţa de apel: L. Popova, S. Caitaz, A. Doga (Curtea de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 19 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Găluşcă Petru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Pavlinei Istratii împotriva lui Găluşcă Petru cu privire la evacuare, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către Găluşcă Petru şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 05 iunie 2013, c o n s t a t ă La 06 martie 2013 Istratii Pavlina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Găluşcă Petru cu privire la evacuare, repararea prejudiciului material şi moral. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 iunie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind evacuat Găluşcă Petru din apartamentul nr. 156 de pe adresa mun. Chişinău, str. Mircea cel Bătrîn nr. 8/1, cu încasarea de la acesta în beneficiul Pavlinei Istratii a sumei de 7 305,60 lei cu titlu de prejudiciu material, compensaţia pentru plata taxei de stat în mărime de 319,17 lei şi cheltuieli pentru asistenţă juridică în sumă de 2 000 lei, iar în total suma de 9 624,77 lei, în rest pretenţiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Găluşcă Petru şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 iunie 2013. La 26 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Găluşcă Petru prin intermediul reprezentantului-avocat Staruş Denis a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013, cerând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu remiterea pricinii spre rejudecare. Recurentul Găluşcă Petru în motivarea recursului a invocat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept procedural, precum şi nu au elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a cauzei.

Astfel, menţionează recurentul, instanţa de fond a examinat pricina în absenţa sa cu încălcarea procedurii citării legale, precum şi nu i-a acordat posibilitate să depună cerere reconvenţională deşi dânsul a solicitat expres termen în acest sens, iar instanţa de apel nu a remediat încălcările respective. De asemenea, indică recurentul, instanţele judecătoreşti au omis să elucideze pe deplin circumstanţele cauzei, neacordând o apreciere corespunzătoare faptului că dânsul a avut grijă de defunctul Rucosuev Vladimir, fiul lui Rucosuev Ivan, ultimul moştenind imobilul fiului prin succesiune şi testându-l către Istratii Pavlina în pofida rezidării legale a lui Găluşcă Petru acolo. Mai mult decât atât, dânsul i-a acordat defunctului Rucosuev Vladimir suma de 200 000 lei în schimbul apartamentului, însă din cauza decesului perfectarea actelor în privinţa imobilului a devenit imposibilă.

La 29 ianuarie 2014 în adresa intimatei Istratii Pavlina a fost expediată copia recursului declarat de către Găluşcă Petru cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. Însă intimata nu şi-a valorificat dreptul procedural respectiv şi nu a depus referinţă în termenul stabilit pentru aceasta, admisibilitatea prezentului recurs examinându-se astfel în lipsa referinţei din partea Pavlinei Istratii. Examinând temeiurile recursului declarat de către Găluşcă Petru în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; 2 Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Găluşcă Petru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele de fond şi de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Găluşcă Petru ca temei al admisibilităţii prezentului recurs precum că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat în mod eronat normele de drept procedural, neoferindu-i posibilitate să depună cerere reconvenţională, deoarece este neîntemeiat, fiind invocat în exclusivitate pentru a justifica într-un oarecare mod declararea prezentului recurs. Materialele cauzei atestă în mod neechivoc că la şedinţa de judecată din 16 mai 2013, reprezentantul recurentului avocatul Gori Sergiu a înaintat demers privind amânarea cauzei cu 2-3 zile pentru a pregăti şi depune cerere reconvenţională, care a fost admis de către Judecătoria Ciocana mun. Chişinău, iar pricina amânată pentru 05 iunie 2013 (f.d.

30, 31). Reprezentantul lui Găluşcă Petru, Gori Sergiu, a fost înştiinţat contra semnătură despre amânarea şedinţei de judecată pentru data respectivă (f.d. 31a), iar însuşi Găluşcă Petru nu a demonstrat în sensul art. 100 alin. (3) CPC că a fost în imposibilitate de a cunoaşte data judecării cauzei. Mai mult decât atât, judecarea pricinii a fost amânată la cererea reprezentantului acestuia, avocatului Gori Sergiu. Recurentul-pârât Găluşcă Petru şi avocatul său Gori Sergiu la şedinţa de judecată din 05 iunie 2013 nu s-au prezentat din motive necunoscute, precum şi nu au depus cerere reconvenţională (f.d. 40), instanţa de judecată în temeiul art. 206 alin. (3) CPC fiind în drept să examineze cauza în lipsa lor.

Alte argumente invocate în recursul declarat de către Găluşcă Petru nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă 3 motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Găluşcă Petru, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Găluşcă Petru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4