2r-276/14 — Restituirea dublei arvune

prima instanţă: V. Stratan dosarul nr. 2r-276/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol DECIZIE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Vadim Lobov reprezentat de către avocatul Maxim Chişca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ioanei Steţchi împotriva lui Vadim Lobov cu privire la restituirea dublei arvune şi la cererea reconvenţională a lui Vadim Lobov împotriva Ioanei Steţchi cu privire la declararea nulităţii contractului de arvună, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2014, prin care a fost respinsă cererea lui Vadim Lobov cu privire la scutirea de plata taxei de stat şi nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Vadim Lobov, c o n s t a t ă: La 29 iunie 2012, Ioana Steţchi a depus în Judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Lobov cu privire la restituirea dublei arvune. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 30 septembrie 2009, a fost încheiat contractul de arvună, conform căruia ea a transmis Galinei Ştirbu suma de 4600,69 dolari SUA întru confirmarea încheierii contractului de vânzare- cumpărare a apartamentului nr. 10 din str. M. Basarab,2, mun. Chişinău pînă la 11 martie 2012. Menţionează că contractul de arvună a fost semnat de către ea personal şi de către Galina Ştirbu la notarul privat Ludmila Gîscă. Susţine că la momentul semnării contractului de arvună, suma de 4600,69 dolari SUA a fost recalculată în lei moldoveneşti conform cursului Băncii Naţionale a Moldovei şi constituia 53000 lei.

Afirmă că la 21 februarie 2010, Galina Ştirbu a decedat, fapt ce a determinat imposibilitatea încheierii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 10 din str. M. Basarab,2, mun. Chişinău. Invocă că în baza certificatului de moştenitor din 01 martie 2010, Vadim Lobov a devenit moştenitor testamentar. Mai invocă că în legătură cu faptul că moştenitorul preia toate drepturile şi obligaţiile testatorului, pârâtul refuză să încheie cu ea contractul de vânzare- cumpărare a apartamentului nr. 10 din str. M. Basarab,2, mun. Chişinău, iar la solicitările sale de a restitui dublul arvunei, acesta, sub diferite pretexte, le amână, astfel, tergiversând executarea acestei obligaţii. Prin urmare, solicită încasarea de la pârât a dublei arvune în sumă de 9338 dolari SUA şi a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 23 octombrie 2012 pricina a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Botanica mun. Chişinău. Ulterior, Vadim Lobov a depus o cerere reconvenţională împotriva Ioanei Steţchi cu privire la declararea nulităţii contractului de arvună. În motivarea acţiunii reconvenţionale pârâtul a indicat că contractul de arvună încheiat între Galina Ştirbu, care era mătuşa sa şi Ioana Steţchi la 30 septembrie 2009 constituie un act juridic simulat, deoarece în realitate, intenţia reală a părţilor contractului menţionat nu a constatat în vinderea-cumpărarea imobilului nr. 10 din str. M. Basarab,2, mun. Chişinău, ci în stingerea obligaţiei de împrumut dintre Galina Ştirbu şi Larisa Şova, unde prin voinţa părţilor, datoria în interesul ultimei a fost stinsă de către Ioana Steţchi.

Menţionează că la 25 august 2009, Larisa Şova a împrumutat de la Galina Ştirbu suma de 2400 Euro, obligându-se să restituite suma menţionată pînă la 20 septembrie 2009, eliberînd în acest sens o recipisă. Susţine că la data limită, Larisa Şova, fiind în imposibilitate de a restitui suma împrumutului şi fiind prietenă cu Ioana Steţchi, a rugat-o să o ajute cu suma de bani menţionată, întru executarea obligaţiilor faţă de Galina Ştirbu. Afirmă că având la bază consimţământul celor trei, la 30 septembrie 2009, Ioana Steţchi, în numele Larisei Şova, a stins datoria şi întru garantarea restituirii sumei transmise Galinei Ştirbu, a întocmit un contract de arvună, care este un contract aparent şi nu este menit să producă efecte juridice.

Faptul că contractul de arvună este un contract simulat se confirmă însăşi prin conţinutul acestuia. Invocă că contractul de arvună este, de fapt, un antecontract de vânzare- cumpărare, forma căruia este determinată de forma stabilită de lege pentru contract, iar pentru ca un antecontract să fie valabil încheiat, acesta trebuie să corespundă condiţiilor de valabilitate ale actului juridic. În contractul de arvună, părţile s-au obligat la încheierea unui eventual contract, însă acestea nu au convenit asupra tuturor clauzelor esenţiale ale viitorului contract, precum ar fi preţul. Ţinând cont de faptul că legea civilă instituie cu titlu de clauză obligatorie în contractele de vânzare-cumpărare preţul convenit, în contractul de arvună părţile nu au indicat preţul asupra căruia au convenit la viitoarea înstrăinare a imobilului.

Mai invocă că termenul limită stabilit de către părţi întru încheierea contractului de vânzare-cumpărare a fost 11 martie 2012, iar din motiv că termenele de executare a obligaţiilor se determină în primul rînd în funcţie de specificul fiecărui tip de obligaţii, consideră că acesta este stabilit nerezonabil în raport cu caracterul obligaţiei, deoarece în interiorul acestui termen, preţul imobilului ar putea evolua în dependenţă de cerere şi ofertă pe piaţa imobiliară. Deci, această incertitudine denotă faptul că reclamanta conştientiza necesitatea includerii preţului eventualului contract, cît şi a unui termen rezonabil de executare a obligaţiei, or, prin trecerea acestui viciu esenţial, voinţa acesteia cu siguranţă nu a fost îndreptată spre realizarea unui raport juridic de vânzare-cumpărare.

Menţionează că la caz, a fost încheiat un act simulat, cu intenţia de a ascunde un alt act juridic, circumstanţă ce atrage după sine nulitatea convenţiei. Prin urmare, solicită anularea contractului de arvună încheiat între Galina Ştirbu şi Ioana Steţchi la 30 septembrie 2009. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 30 septembrie 2013 acţiunea iniţială fost admisă parţial şi a fost încasat de la Vadim Lobov în beneficiul Ioanei Steţchi dublei arvune în sumă de 9201,38 dolari SUA exprimată în monedă naţională, calculată la cursul Băncii Naţionale a Moldovei în ziua executării plăţii, cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3750 lei şi taxa de stat în sumă de 200 lei. A fost încasată de la Vadim Lobov în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 3374,73 lei.

În rest acţiunea iniţială a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost respinsă acţiunea reconvenţională ca fiind neîntemeiată. La 25 octombrie 2013, Vadim Lobov a depus o cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii iniţiale şi respingerea acţiunii reconvenţionale, precum şi scutirea de plata taxei de stat în legătură cu situaţia financiară grea. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2014 a fost respinsă cererea lui Vadim Lobov cu privire la scutirea de plata taxei de stat şi nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Vadim Lobov, fiindu-i acordat un termen de pînă la 14 februarie 2014 pentru achitarea taxei de stat în sumă de 2680,29 lei.

La 05 februarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Vadim Lobov reprezentat de către Maxim Chişcă a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii instanţei de apel şi emiterea unei noi încheieri cu privire la scutirea de plata taxei de stat, cu restituirea pricinii în instanţa de apel. Recurentul Vadim Lobov reprezentat de către Maxim Chişcă, în motivarea recursului, a indicat că încheierea instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece instanţa de apel nu a dat o apreciere obiectivă şi multiaspectuală a materialelor dosarului. Menţionează că în speţa dată sunt toate temeiurile întru scutirea recurentului de plata taxei de stat.

Or, conform practicii constate ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în toate cazurile de exercitare a apelului cu solicitarea scutirii de plata taxei de stat, instanţa de judecată trebuie să examineze posibilitatea scutirii apelantului, care invocă situaţia financiară grea. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet de 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Conform art. 3 alin. (1) lit. a) şi j) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 3% din valoarea acţiunii.

Pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanţelor judecătoreşti în cazul litigiilor cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 75% din taxa calculată din suma contestată Din materialele dosarului rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 30 septembrie 2013 acţiunea iniţială fost admisă parţial şi a fost încasat de la Vadim Lobov în beneficiul Ioanei Steţchi dublul arvunei în sumă de 9201,38 dolari SUA exprimată în monedă naţională, calculată la cursul Băncii Naţionale a Moldovei în ziua executării plăţii, cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3750 lei şi taxa de stat în sumă de 200 lei, în rest acţiunea iniţială fiind respinsă ca fiind neîntemeiată şi a fost respinsă acţiunea reconvenţională ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 25 octombrie 2013, Vadim Lobov a depus o cerere de apel, solicitând, totodată, scutirea de plata taxei de stat. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2014 a fost respinsă cererea lui Vadim Lobov cu privire la scutirea de plata taxei de stat şi nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Vadim Lobov, fiindu-i acordat un termen de pînă la 14 februarie 2014 pentru achitarea taxei de stat în sumă de 2680,29 lei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios, a constatat că încheierea instanţei de apel este legală şi întemeiată.

În conformitate cu art. 85 alin. (4) CPC, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Articolul 4 din Legea taxei de stat prevede că în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanţa judecătorească, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parţial, de plata taxei de stat persoanele fizice şi juridice, precum şi să eşaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat. Din sensul art. 85 alin. (4) CPC şi art. 4 din Legea taxei de stat se deduce că pentru scutirea de plata taxei de stat, solicitantul trebuie să prezinte probe pertinente, care să confirme că este în imposibilitate de a achita taxa de stat.

Însă, la materialele dosarului nu au fost anexate probe pertinente şi veridice, ce ar confirma că recurentul Vadim Lobov este în imposibilitate de a achita taxa de stat. În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a respins cererea recurentului cu privire la scutirea de plata taxei de stat şi nu a dat curs cererii de apel depusă de către recurent, acordându-i acestuia un termen pentru achitarea taxei de stat la depunerea apelului în sumă de 2680,29 lei, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentului, Maxim Chişca în cererea de recurs nu pot fi reţinute ca întemeiate.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vederea faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentului sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Vadim Lobov reprezentat de către avocatul Maxim Chişca. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ioanei Steţchi împotriva lui Maxim Chişca cu privire la restituirea dublei arvune şi la cererea reconvenţională a lui Vadim Lobov împotriva Ioanei Steţchi cu privire la declararea nulităţii contractului de arvună.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi