2rh-88/14 — Revendicarea din posesie a terenului

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rh-88/14 Judecător: E. Ababei, V. Tripăduş, R. Burdeniuc Curtea Supremă de Justiţie Judecători: T. Răducanu, E. Fistican, T. Chişcă-Doneva, Iu. Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată Boicu Lidia, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Boicu Lidia împotriva lui Beţivu Aurel şi Guţan Eugenia cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 septembrie 2006, CONSTATĂ : Boicu Lidia s-a adresat cu acţiune în judecată împotriva lui Beţivu Aurel şi Guţan Eugenia cu privire la încasarea prejudiciului material şi revindecarea din posesie a terenului, anularea scrisorii nr. 30 din 27.05.2001 a Direcţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru judeţeană Edineţ.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că în luna noiembrie 2001 pîrîţii în mod ilegal au tăiat arborii de arţar de pe hatul dintre gospodăriile lor şi i-au cauzat un prejudiciu material în mărime de 316,8 lei şi prejudiciu moral, care-1 apreciază în mărime de 1800 lei. De asemenea în motivarea acţiunii este indicat şi faptul că Beţivu Aurel a ocupat în mod abuziv de-a lungul hatului o fîşie de teren cu lăţimea de 80 cm, care îi aparţine ei, din care motiv a solicitat să-i fie revindecată şi fîşia dată de teren din posesia nelegitimă a lui Beţivu Aurel. Prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 19 mai 2005 acţiunea a fost respinsa ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 octombrie 2005 acţiunea a fost admisă parţial, încasîndu-se în mod solitar de la Beţivu Aurel şi Guţan Eugenia în benificiul lui Boicu Lidia prejudiciul material în mărime de 316,8 lei.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, Guţan Eugenia a înaintat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 septembrie 2006, recursul declarat de Guţan Eugenia a fost admis. S-a casat decizia Curţii de 1 Apel Bălţi din 11 octombrie 2005 şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 19 mai 2005. La 20.01.2014 Boicu Lidia a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 septembrie 2006, solicitînd admiterea acesteia şi casarea deciziei revizuite. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca depusă tardiv, pornind de la următoarele.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia adoptată şi dacă cererea este depusă în termenul prevăzut de art. 450 CPC. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 20.01.2014, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 septembrie 2006 însă nu invocă expres un temei de revizuire, însă din cele relatate în cerere, se identifică cu lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, revizuientul se limitează la expunerea cronologică a acţiunilor legate de derularea cazului petrecute în perioada anilor 2001-2006. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul este necesar să fie invocate temeiurile prevăzut de art. 449 CPC, şi prezentate circumstanţele sau faptele, existente obiectiv pentru declararea revizuirii, confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente. La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa vreunui temei de revizuire. În speţă, afirmaţiile revizuientului Boicu Lidia expuse în cererea de revizuire, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 CPC.

În acelaşi timp, chiar şi în condiţiile cînd cererea de revizuire corespunde cerinţelor legale şi este bazată pe unul din temeiurile prevăzute de lege, pentru ca ea să fie admisă de către instanţă spre examinare şi, ulterior, prin hotărîre a instanţei, să constituie motiv pentru desfiinţarea unei hotărîri irevocabile, ea trebuie să fie depusă în termen.

Această cerinţă este stabilită de către legiuitor şi corespunde exigenţelor Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, care proclamă, ca unul din principii, necesitatea asigurării securităţii raporturilor juridice (a se vedea Brumărescu v. Romania, [GC] nr. 28342/95, § 61, ECHR 1999-VII; Roşca v. Moldova, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005). Potrivit art. 450 lit. b) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b). 2 Analizînd cererea de revizuire prin prisma prevederilor legale menţionate şi sub acest aspect, Colegiul concluzionează că de către revizuent nu a fost respectat termenul de depunere a cererii revizuire.

Astfel, ca temei de revizuire Boicu Lidia a invocat că i-au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii, care nu i-au fost şi nu i-au putut fi cunoscute anterior. În acest sens, Colegiul menţionează că prevederile art. 450 CPC condiţionează posibilitatea depunerii cererii de revizuire în baza temeiului prevăzut la litera b), şi anume: ca revizuentul să nu fi cunoscut şi să nu fi avut posibilitatea de a cunoaşte aceste circumstanţe, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, Boicu Lidia nu a demonstrat că nu a cunoscut anterior circumstanţele invocate a fi noi, precum şi nu a dovedit că a întreprins toate măsurile pentru a afla aceste circumstanţe în timpul judecării anterioare a pricinii.

Mai mult, potrivit normei de drept evocate supra (art. 450 lit. b) CPC), posibilitatea depunerii cererii de revizuire este condiţionată şi de respectarea termenului de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii a cărei revizuire se solicită, în interiorul căruia se poate exercita această cale de atac. La caz, hotărîrea irevocabilă pe fond a fost adoptată de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 13.09.2006, iar cererea de revizuire a fost depusă la 20.01.2014, adică în afara termenului de 5 ani. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că depăşirea termenului atît de 3 luni, cît şi de 5 ani, este imputabilă revizuentului.

Totodată, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

3 În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Boicu Lidia împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 septembrie 2006, în pricina civilă la acţiunea lui Boicu Lidia împotriva lui Beţivu Aurel şi Guţan Eugenia cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 4