3ra-263/14 — Contestarea actelor administrative

prima instanţă - V. Cupcea dosarul nr. 3ra-263/14 instanţa de apel -V. Pruteanu, M. Guzun, I. Cimpoi ÎNCHEIERE 13 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Peşterean Raisa, Peşterean Pavel şi Duca Valerii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Peşterean, Peşterean Pavel şi Duca Valerii împotriva Consiliului orășenesc Orhei, Primăriei orașului Orhei și Întreprinderii Municipale Regia „Apă-Canal Orhei” Societate pe Acțiuni, intervenienți accesorii Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului şi Agenția Națională pentru Protecția Concurenții cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Peşterean Raisa, Peşterean Pavel şi Duca Valerii şi menținută hotărârea Judecătoriei Orhei din 25 martie 2013, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 07 august 2012, Peşterean Raisa, Peşterean Pavel și Duca Valerii au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Orhei, Consiliului orășenesc Orhei, întreprinderea municipală „Apă-Canal Orhei”, intervenienți accesorii Agenția pentru Protecția Consumatorilor şi Agenția Națională pentru Protecția Concurenții,

cu privire la contestarea actelor administrative. În motivarea acțiuni reclamanții au indicat că prin decizia Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.24 din 20 mai 2008 „Cu privire la tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă, de canalizarea şi epurarea a apelor uzate”, au fost aprobate tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă a populației în mărime de 11 lei m3 şi pentru evacuarea şi epurarea apelor uzate în mărime de 2 lei m3. Ulterior, prin decizia Consiliului orășenesc Orhei nr.1.1 din 14 ianuarie 2011 „Cu privire la tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurarea a apelor uzate”, au fost aprobate tarifele pentru serviciile alimentare cu apă potabilă a populației în mărime de 12 m3 și pentru evacuarea și epurarea apelor uzate în mărime de 3 lei m3.

1 Susţin că la 08 aprilie 2011, prin decizia Consiliului orășenesc Orhei nr. 4.2.2 „Cu privire la modificarea deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 1.1 din 14 ianuarie 2011”, a fost aprobat graficul de ajustare a tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurarea apelor uzate, în vederea majorării treptate a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare a apelor uzate. Afirmă că tarifele pentru serviciile menționate au fost majorate în legătură cu faptul că ÎM Regia „ Apă-Canal Orhei” SA a primit un credit acceptat de Consiliul orășenesc Orhei prin Decizia nr. 121 din 17 noiembrie 2010. Consideră reclamanții că acțiunile Consiliului orășenesc Orhei şi ale ÎM Regia „Apă-Canal Orhei” SA sunt o înțelegerile prin ce are de suferit populația orașului Orhei, fiind încălcate prevederile Legii Cu privire la concurență.

Solicită anularea deciziilor Consiliului orășenesc Orhei nr. 1.1 din 14 ianuarie 2011, „Cu privire la tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și epurare a apelor uzate” și nr.4.2.2 din 08 aprilie 2011 „Cu privire modificarea deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 1.1 din 14 ianuarie 2011”. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 25 martie 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău 27 noiembrie 2013, a fost respinsă cererea de apel depusă de Raisa Peşterean, Pavel Peşterean şi Valeriu Duca şi menținută hotărârea primei instanțe. La 13 ianuarie 2014, Peşterean Raisa, Peşterean Pavel și Duca Valerii au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurenții au invocat dezacordul cu hotărârile instanțelor judecătorești considerând că la caz atât prima instanță cât şi instanța de apel au interpretat eronat normele de drept material și procedural. Menționează că instanța de apel contrar prevederilor art. 373 al.

(5) CPC nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel și nu a luat în considerație faptul că deoarece la emiterea Deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr.1.1 din 14 ianuarie 2011nu au fost încălcate drepturile consumatorilor, hotărîrea primei instanței a fost contestată doar în partea respingerii acțiunii cu privire la anularea Deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 4.2.2 din 08 aprilie 2011. Totodată recurenţii susțin că, în cadrul examinării cauzei, instanța de apel, a ignorat prevederile secțiunii IV al Metodologiei determinării, aprobării și aplicării tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă de canalizare și epurare a apelor uzate aprobată prin Hotărîrea Consiliului de Administrare al ANRE nr. 164 din 29 noiembrie 2004, în care sunt indicate expres consumurile și cheltuielile care nu se includ la calcularea tarifelor și nu a stabilit în ce mod prevederile secțiunii IV al Metodologiei menționate au tangență cu Decizia Consiliului orășenesc Orhei nr. 4.2.2 din 08 aprilie 2011 cu privire la ajustarea tarifelor în legătură cu semnarea contractului de credit, pe cînd din răspunsul Primarului oraşului Orhei rezultă cu certitudine că la majorarea tarifelor s-u condus doar de condiţiile contractului de credit.

2 Examinând argumentele recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Peşterean Raisa, Peşterean Pavel și Duca Valerii este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Peşterean Raisa, Peşterean Pavel și Duca Valerii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse şi în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Peşterean Raisa, Peşterean Pavel şi Duca Valerii, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Peşterean Raisa, Peşterean Pavel şi Duca Valerii ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Peşterean Raisa, Peşterean Pavel şi Duca Valerii se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Tamara Chişca-Doneva 4