2ra-854/14 — Repararea prejudiciului

La 30 ianuarie 2013, reclamantul Cabac Constantin a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al RM, solicitînd constatarea încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi încasarea 20 000 lei prejudiciu material, 10 000 lei prejudiciu moral. Ulterior reclamantul a depus cerere de majorare şi concretizarea a cerinţelor potrivit căreia a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi încasarea sumei de 40 850 lei cu titlu de prejudiciu efectiv pentru perioada martie 2005 - februarie 2012, a sumei de 33 584 lei cu titlu de prejudiciu material sub formă de dobândă de întârziere, 5 800 euro prejudiciu moral şi 3 900 lei cheltuieli de asistenţă judiciară.

Prin hotărârea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 aprilie 2013 acţiunea lui Cabac Constantin către Ministerul Justiţiei RM a fost admisă parţial; s-a constatat faptul încălcării dreptului lui Cabac Constantin la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr.2-637/2005 din 18.04.2005; s-a încasat din contul bugetului de Stat al RM prin intermediu Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Cabac Constantin 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 1 200 lei cheltuielile de judecată. În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013 au fost respinse apelurile declarate de Cabac Constantin şi Ministerul Justiţiei RM şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 aprilie 2013.

La 29 noiembrie 2013, Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013 şi modificarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 aprilie 2013 în sensul diminuării sumei prejudiciului moral acordat.

În motivarea recursului recurentul a indicat că atît concluziile instanței de fond cît și a instanței de apel derivă din aprecierea eronată a normelor de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

A mai indicat recurentul că concluzia instanțelor inferioare privind acordarea sumei de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral este una neîntemeiată, or intimatul nu a prezentat careva probe care ar confirma că acestuia i s-a cauzat un anumit stres.

La 04 decembrie 2013, reprezentantul lui Cabac Constantin avocatul Stoianov Ludmila (în baza mandatului 0319251) a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013 şi casarea parţială a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 aprilie 2013 în partea ce vizează cuantumul despăgubirilor morale cu pronunţarea unei noi hotărîri în această parte cu privire la recuperarea prejudiciului moral în cuantum de 5 800 euro echivalent în lei moldoveneşti.

În motivarea recursului recurentul a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată.

A mai indicat recurentul că instanța de apel nu a ajustat cuantumul despăgubirilor morale și nu a oferit o satisfacție echitabilă prin prisma jurisprudenței CEDO.

Astfel, consideră recurentul că instanța neîntemeiat a respins pretenția recurentului privind încasarea în beneficiul acestuia a prejudiciului moral în sumă de 5 800 euro.

La 07 martie 2014, reprezentantul lui Cabac Constantin avocatul Stoianov Ludmila a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de Ministerul Justiţiei RM, solicitînd declararea acestuia inadmisibil.

Analizînd modul în care recurenții şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune pe marginea legalității deciziei contestate, Colegiul consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele motive.

Potrivit art. 437 alin. (1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC.

Conform art. 442 alin. (1) CPC, „Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi”. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat.

Procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei RM şi de către reprezentantul lui Cabac Constantin avocatul Stoianov Ludmila nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Colegiul constată că argumentele invocate de recurenţi în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel, aflîndu-se în afara obiectului cercetării judecătorești în ordine de recurs.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Cu referire la argumentul invocat de recurenţi privind aplicarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, Colegiul menţionează că în cererile de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurenţilor poartă caracter declarativ.

În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Avînd în vedere cele menționate, recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei RM şi de către reprezentantul lui Cabac Constantin avocatul Stoianov Ludmila nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC şi drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunosc inadmisibile recursurile declarate de Ministerului Justiției al Republicii Moldova și de reprezentantul lui Cabac Constantin avocatul Stoianov Ludmila. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței judecător Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă