3ra-249/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S. Namaşco dosarul nr: 3ra-249/14 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, M. Moraru DECIZIE 12 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinândrecursul declarat de către Dorina Constantin în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Dorinei Constantin împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Dorina Constantin şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 19 iunie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 08 aprilie 2013, Dorina Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că este angajată în calitate de ofiţer de urmărire penală a SUP a Inspectoratului de Poliţie al Sectorului Botanica al Inspectoratului de Poliţie al mun. Chişinău. Menţionează reclamanta că la 14 februarie 2012 a născut fiul Patriciu, astfel beneficiind de indemnizaţia pentru concediul de maternitate conform certificatului medical prezentat. Susţine că actualmente se află în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Invocă că, contrar prevederilor legislaţiei, indemnizaţia pentru concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani i se plăteşte incorect de către CNAS din contul bugetului de asigurări sociale de stat, în mărime de 300 lei lunar, ca pentru persoanele neangajate în câmpul muncii, în loc să i se plătească din contul bugetului de stat prin intermediul CTAS Străşeni, reieşind din 30% din venitul mediu lunar pe care l-a avut în ultimele 6 luni de zile, până la ieşirea în concediu de maternitate. Afirmă că la nivel naţional legiuitorul, la art. 18 alin. (1) a Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, interpretează eronat prevederile Convenţiei 1 Organizaţiei Internaţional a Muncii, înlocuind noţiunea de femeie salariată prin noţiunea de „asigurat”.

Consideră că la stabilirea şi achitarea indemnizaţiei, CNAS tratează incorect statutul ei considerând-o nu ca femeie salariată, dar ca persoană neasigurată, după ce i-a stabilit această indemnizaţie, achitând-o într-o plată fixă, ceea ce contravine normelor de drept internaţional şi anume a Convenţiei nominalizate, precum şi normelor de drept naţionale. Menţionează că conform pct. 2 al Hotărârii Guvernului cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, indemnizaţia lunară pentru creşterea, îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani se achită persoanelor asigurate din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, iar persoanelor neasigurate din contul mijloacelor bugetului de stat.

Afirmă că este incontestabil faptul că, având un statut special - colaborator de poliţie, ea nu este o persoană asigurată din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, deoarece conform legislaţiei colaboratorii organelor afacerilor interne nu achită contribuţiile lunare în bugetul asigurărilor sociale de stat. Conform prevederilor Legii cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990, colaboratorii organelor afacerilor interne sunt asiguraţi în modul stabilit din mijloacele bugetului de stat. Consideră că indemnizaţia lunară pentru creşterea, îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, urma a fi achitată nu de către MAI al RM din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, dar din contul mijloacelor bugetului de stat prin intermediul CTAS Străşeni.

Mai indică că a depus o cerere prealabilă către CNAS şi CTAS Străşeni prin care a solicitat să i se stabilească, calculeze şi achite indemnizaţia pentru concediul parţial plătit pentru îngrijirea fiului Patriciu de la data naşterii – 14 februarie 2012 şi până la vârsta de 3 ani din contul mijloacelor bugetului de stat prin intermediul CTAS Străşeni şi să i se achite diferenţa neachitată la indemnizaţia pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu de la data naşterii – 14 februarie 2012 şi până la stabilirea corectă a acestei indemnizaţii. Iar prin scrisoarea nr. VII - C - 234/13 din 12 martie 2013 de către CNAS a fost informată că i s-a refuzat în soluţionarea pretenţiilor înaintate pe motiv că ea nu este persoană asigurată şi că nu a plătit contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Consideră ilegal şi neîntemeiat refuzul CNAS de a-i stabili şi plăti din contul bugetului de stat indemnizaţia pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu reieşind din venitul mediu lunar realizat de către ea în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul – 14 februarie 2012 şi până la 04 martie 2013. Susţine că la caz, pentru perioada 14 februarie 2012 – 04 martie 2013 urmează a fi aplicate prevederile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 183 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, adoptată la Geneva la 15 iunie 2000, la care Republica Moldova este parte.

Solicită obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM să-i stabilească şi să-i plătească indemnizaţia pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu din contul bugetului de stat, reieşind din venitul mediu lunar realizat de către ea în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul – 14 februarie 2012 şi până la 04 martie 2013, inclusiv şi obligarea CNAS al RM să-i achite diferenţa neplătită cu titlu de indemnizaţie pentru 2 concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu de la data naşterii -14 februarie 2012 şi până la 04 martie 2013 inclusiv. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 iunie 2013 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de Dorina Constantin şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 03 ianuarie 2014 Dorina Constantin a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. Susţine că a luat cunoştinţă de decizia instanţei de apel la 05 noiembrie 2013. În motivarea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi lit. c) şi alin. (4) CPC.

Consideră că la caz prima instanţă şi instanţa de apel urmau să adopte o hotărâre prin prisma prevederilor Legii cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990 în coroborare cu Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004 şi Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, art. 7 Cod civil şi art. 2 CPC, fiind bazată pe prevederile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 183 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, adoptată la Geneva la 15 iunie 2000, la care Republica Moldova este parte.

Afirmă că în cazul în care Legea cu privire la poliţie nu conţinea o normă de drept asemenea celei prevăzute în art. 37 a Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 (în vigoare la 05 martie 2013), iar Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, în acest sens nu conţine vre-o normă de drept referitor la persoanele cu statut special, deoarece pentru aplicarea lor era necesară adoptarea unei legi naţionale, în locul acestor norme de drept material, prima instanţă urma să aplice prevederile tratatului internaţional, la caz, Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 183 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, adoptată la Geneva la 15 iunie 2000, la care Republica Moldova este parte.

Menţionează că prima instanţă şi instanţa de apel cu derogare de la prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) CPC nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi anume, prin prisma art. 7 Cod civil şi art. 2 CPC nu au aplicat Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 183 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, adoptată la Geneva la 15 iunie 2000. Consideră că cu derogare de la prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, prima instanţă şi instanţa de apel au interpretat şi aplicat eronat prevederile Legii cu privire la poliţie, Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale şi Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, în loc să aplice Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 183 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, adoptată la Geneva la 15 iunie 2000, la care Republica Moldova este parte.

Invocă că examinând pricina, prima instanţă nu a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne al RM, ce constituie o încălcare procesuală gravă, fapt care în opinia recurentului a dus la soluţionarea eronată a pricinii. Susţine că prin adoptarea acestor hotărâri ilegale, prima instanţă şi instanţa de apel i-au violat dreptul la proprietate, garantat de art. 46 din Constituţie şi art. 1 al 3 Protocolului adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei nu rezultă data expedierii copiei deciziei instanţei de apel din 16 octombrie 2013 în adresa recurentei, iar ultima susţine că a luat cunoştinţă de decizia instanţei de apel la 05 noiembrie 2013. Astfel, instanţa de recurs constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Înaintând acţiunea în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldovaa solicitat obligarea stabilirii şi achitării îndemnizaţiei pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu din contul bugetului de stat, reieşind din venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul – 14 februarie 2012 şi până la data de 04 martie 2013, inclusiv. De asemenea mai solicită obligarea CNAS să-i achite diferenţa neplătită cu titlu de indemnizaţie pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu de la data naşterii – 14 februarie 2012 şi până la data de 04 martie 2013, inclusiv.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea, soluţie menţinută şi de instanţa de apel. În susţinerea consecinţei date instanţele de judecată, făcând referire la prevederile art. 18 alin. (1) al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, au calificat ca fiind întemeiat refuzul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a stabili, calcula şi achita indemnizaţia lunară de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a Dorinei Constantin reieşind din venitul mediu lunar realizat de aceasta în ultimele 6 luni calendaristice. De asemenea, instanţele de judecată au menţionat că la examinarea dreptului la indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului Patriciu născut la 14 februarie 2012, CNAS a constatat că Dorina Constantin activează în funcţia de ofiţer urmărire penală al secţiei urmărire penală a CPS Botanica al CGP mun.

Chişinău şi fiind angajată în funcţia atestată, nu i se calculează contribuţii de asigurări sociale în bugetul asigurărilor sociale de stat, din sursele căruia se achită indemnizaţia pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani. Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârilor instanţelor de judecată ierarhic inferioare în raport cu criticele formulate în recurs şi materialul probator, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că soluţia instanţelor de judecată este una greşită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator şi interpretarea eronată a normelor de drept material. 4 În susţinerea opiniei date, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Dorina Constantin, care este angajată a SUP a Inspectoratului de Poliţie Botanica al CGP mun.

Chişinău, la 14 februarie 2012 a născut fiul Patriciu Constantin, ca urmare, prin ordinul nr. 206 ef din 18 mai 2012, fiindu-i acordat concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pentru perioada 12 mai 2012 – 14 februarie 2015 (f. d. 15). Tot materialul probator atestă că pentru copilul Patriciu Constantin născut la 14 februarie 2012, Dorinei Constantin i-a fost stabilită de către CNAS indemnizaţia unică la naşterea copilului în cuantum de 2300 lei şi indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului de 1,5 ani, ca persoană neasigurată, de la 14 februarie 2012 – data naşterii copilului până la 14 august 2013 – împlinirea vârstei de un an şi jumătate, în mărime de 300 lei lunar.

Nefiind de acord cu stabilirea indemnizaţiei unice la naşterea copilului ca persoană neasigurată, Dorina Constantin a depus în adresa CNAS şi CTAS Străşeni cerere prin care a solicitat stabilirea, calcularea şi achitarea îndemnizaţiei pentru concediul parţial plătit pentru îngrijirea fiului Patriciu de la 14 februarie 2012, data naşterii şi până la împlinirea vârstei de 3 ani, din contul mijloacelor bugetului de stat prin intermediul CTAS Străşeni şi achitarea deferenţei neachitată la indemnizaţia pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/grijirea fiului, de la data naşterii copilului 14 februarie 2012 şi până la stabilirea corectă a acestei îndemnizaţii.

Prin scrisoarea nr. VII - C - 234/13 din 12 martie 2013 Casa Naţională de Asigurări Sociale a refuzat Dorinei Constantin în admiterea cererii invocând că dânsa, fiind angajată în funcţia de ofiţer de urmărire penală al secţiei urmărire penală a Comisariatului de poliţie sectorul Botanica al Comisariatului general de poliţie al mun. Chişinău a Ministerului Afacerilor Interne, nu dispune de dreptul la indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani, ca persoană asigurată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat, deoarece nu a achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (f. d. 13-14). Conform prevederilor art. 49 alin. (1) şi (2) din Constituţia RM statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare. Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999, indemnizaţia de maternitate este definită ca o formă de protecţie socială ce constă dintr-o sumă de bani acordată prin sistemul public de asigurări sociale femeilor asigurate, precum şi celor care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege, în caz de naştere a copilului. Iar dispoziţiile art. 2 din legea menţionată prevăd că dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.

Conform prevederilor art. 5 alin. (1) d) din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004, asiguratul din sistemul public de asigurări sociale are dreptul la îndemnizaţie de maternitate. Reieşind din dispoziţiile art. 123 Codul muncii, concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor şi ucenicilor în baza certificatului medical eliberat potrivit legislaţiei în vigoare. Modul de stabilire, calculare şi achitare a indemnizaţiilor din bugetul asigurărilor sociale de stat în legătură cu concediul medical este prevăzut de legislaţia în vigoare.

5 Conform prevederilor art. 124 alin.(1) şi (2) Codul muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice, plătindu- li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art.123 alin.(2). În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

La fel, pct. 6 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a îndemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005, statuează că stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor se efectuează de către entitatea în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă. Totodată pct. 21 al aceluiaşi Regulament stipulează că în cazul acordării concediului pentru sarcină şi lăuzie în perioada concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, persoana îndreptăţită va beneficia de ambele indemnizaţii (de maternitate şi de îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani).

Raportând la caz prevederile enunţate în coroborare cu împrejurările stabilite, instanţa de recurs conchide că Casa Naţională de Asigurări Sociale eronat a interpretat normele de drept în vigoare, refuzând în acest sens solicitarea Dorinei Constantin cu privire la recalcularea indemnizaţiei pentru concediu parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu din contul bugetului de stat reieşind din venitul mediu lunar realizat de ea în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în case s-a produs evenimentul, pe motiv că ultima nu poate fi considerată ca persoană asigurată. Or, chiar din prevederile Legii nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie (în vigoare la momentul apariţiei dreptului pretins) direct rezultă că colaboratorii de poliţie sunt asiguraţi în modul stabilit din mijloacele bugetului de stat.

Prin urmare, Dorina Constantin, având statut special de colaborator de poliţie, se bucură de dreptul la valorificarea pretenţiilor sale prevăzute de prevederile legale sus menţionate. În caz contrar se va încălca principiul egalităţii în drepturi şi admiterea unei discriminări a acesteia ca persoană ce beneficiază de indemnizaţii pe linia asistenţei sociale. Sub acest aspect se constată a fi întemeiată cerinţa Dorinei Constantin cu privire la stabilirea şi achitarea îndemnizaţiei lunare pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu, urmând ca aceasta să fie calculată reieşind din venitul mediu lunar realizat de către Dorina Constantin în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul – 14 februarie 2012 şi până la data de 04 martie 2013, din contul mijloacelor bugetului de stat prin intermediul CTAS Străşeni.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a pronunţa o hotărâre nouă, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Dorina Constantin urmează a fi admisă cu obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a stabili şi achita indemnizaţia pentru concediu parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu din contul bugetului 6 de stat, reieşind din venitul mediu lunar realizat de către Dorina Constantin în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în case s-a produs evenimentul – 14 februarie 2012 şi până la data de 04 martie 2013. De asemenea Casa Naţională urmează a fi obligată să achite diferenţa neplătită cu titlu de indemnizaţie pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu de la data naşterii – 14 februarie 2012 şi până la data de 04 martie 2013 inclusiv.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Dorina Constantin. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 iunie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Dorinei Constantin împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se admite cererea de chemare în judecată a Dorinei Constantin împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Se obligă Casa Naţională de Asigurări Sociale de a stabili şi achita indemnizaţia pentru concediu parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu din contul bugetului de stat, reieşind din venitul mediu lunar realizat de către Dorina Constantin în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în case s-a produs evenimentul – 14 februarie 2012 şi până la data de 04 martie 2013. Se obligă Casa Naţională de Asigurări Sociale să achite Dorinei Constantin, diferenţa neplătită cu titlu de indemnizaţie pentru concediul parţial plătit pentru întreţinerea/îngrijirea fiului Patriciu de la data naşterii – 14 februarie 2012 şi până la data de 04 martie 2013 inclusiv. Decizia este irevocabilă.

Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu 7