2rh-68/14 — Recunoaşterea nulităţii titlului

Judecătoria Criulenui Dosarul nr. 2rh-68/14 Judecător: A.Cazacliu Curtea de Apel Chişinău Judecători: E.Clim, M.Moraru, Iu.Cotruţă Curtea Supremă de Justiţie Judecători: Iu.Oprea, I. Bejenaru, V. Clevadî, S. Moldovan, G. Stratulat Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 12 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Primăria s. Cruglic, r-nul Criuleni, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Primăriei s. Cruglic, r-l Criuleni împotriva lui Bocan Gheorghe şi Larisei Bocan cu privire la recunoaşterea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013, CONSTATĂ : La 01 septembrie 2009 Primăria s. Cruglic, r-ul Criuleni a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bocan Gheorghe şi Larisei Bocan cu privire la recunoaşterea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, pîrîtul Bocan Gheorghe dispune de titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. cadastral 3125100229, cu suprafaţa de 0,0646 ha (lot de lîngă casă), eliberat în baza deciziei nr. 17 din 20 octombrie 1990, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni la 11 mai 2007 cu nr. cadastral 3125100229. Prin scrisoarea nr. 150 din 18 mai 2009, Serviciul arhivă din raionul Criuleni a informat că astfel de decizie sub nr. 17 din anul 1990 în arhiva raională Criuleni nu există. Mai menţionează reclamantul că în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat lui Bocan Gheorghe, lipseşte semnătura inginerului pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare şi nu este confirmată destinaţia terenului dat ca grădini, dat fiind faptul că adresa bunului imobil este indicată s. Cruglic, r-ul Criuleni, extravilan, adică, în afara satului.

Solicită reclamantul recunoaşterea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. cadastral 3125100229, cu suprafaţa de 0,0646 ha, eliberat lui Bocan Gheorghe.

1 Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2010 acţiunea a fost admisă, fiind declarat nul titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pe numele lui Bocan Gheorghe asupra terenului cu suprafaţa de 0,0646 ha, înregistrat cu nr. cadastral 3125100229 cu obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Criuleni să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrisul pe numele lui Bocan Gheorghe asupra terenului nr. cadastral 3125100229. În motivarea hotărîrii instanţa de fond a invocat prevederile art. 220 alin. (1) CC, art. 82 Cod funciar (redacţia anului 1970) şi art. 10 Cod funciar (redacţia anului 1991), menţionînd că pîrîtul la data emiterii deciziei Primăriei Cruglic nr. 17 din 20.10.1990, nu se afla în relaţii de căsătorie, nu locuia în teritoriul s. Cruglic şi nu avea o gospodărie ţărănească, care să-i acorde dreptul la teren pe lîngă casă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2010 a fost respins apelul declarat de către Gheorghe Bocan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2010. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 mai 2011, a fost admis recursul declarat de Gheorghe Bocan, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2010 şi remisă cauza la rejudecare în instanţa de apel. Rejudecînd cauza, la 01 noiembrie 2011, Curtea de Apel Chişinău a emis decizia prin care a admis apelul declarat de Bocan Gheorghe, a casat hotărîrea primei instanţe şi a emis o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2012, a fost admis recursul declarat de Primăria s. Cruglic, r-l Criuleni, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 noiembrie 2011 şi remisă cauza la rejudecare în instanţa de apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013, a fost respins apelul declarat de către Gheorghe Bocan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2010. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 28 iunie 2013, Bocan Gheorghe a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2010 ca fiind ilegale şi neîntemeiate. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013, recursul declarat de Bocan Gheorghe a fost admis.

S-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2010 şi s-a adoptat o hotărîre nouă, prin care s-a respings acţiunea Primăriei s. Cruglic, r-l Criuleni împotriva lui Bocan Gheorghe şi Larisei Bocan cu privire la recunoaşterea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. La 21.01.2014 Primăria s. Cruglic, r-nul Criuleni, a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei revizuite cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2010. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.

2 În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 21.01.2014, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din din 30 octombrie 2013 însă nu invocă expres un temei de revizuire, însă din cele relatate în cerere, se identifică cu lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

3 Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Respectiv, în cererea de revizuire au fost invocate printre altele, aprecierea eronată a constatărilor de către instanţă şi interpretarea greşită a înscrisurilor şi probelor din dosar, fapte şi circumstanţe determinate de altfel în timpul judecării anterioare a pricinii. În speţă, afirmaţiile că nu s-au aplicat corect reglementările unor acte normative, nu s-au interpretat corect probele şi nu s-au probat anumite fapte în timpul judecării anterioare a pricinii, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC. Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor 4 juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Primăria s. Cruglic, r-nul Criuleni împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Primăriei s. Cruglic, r-l Criuleni împotriva lui Bocan Gheorghe şi Larisei Bocan cu privire la recunoaşterea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5