2ra-1190/18 — contestarea actului administrativ, recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-1190/18

Prima instanță, Jud. Criuleni: V. Ciuntu

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici

ÎNCHEIERE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bocan

Gheorghe, reprezentat de avocatul Stănilă Andrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Bocan

Gheorghe împotriva Primăriei s. Cruglic, r-nul Criuleni și Consiliului s. Cruglic, r-nul

Criuleni, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Agromălăieș” cu

privire la contestarea actului administrativ, anularea contractului de vânzare-

cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul declarat de către Bocan Gheorghe a fost respins, apelurile declarate de

Primăria s. Cruglic, r-nul Criuleni și Societatea cu Răspundere Limitată

„Agromălăieș” au fost admise, casată parțial hotărârea din 09 martie 2016 a

Judecătoriei Criuleni și în partea casată emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 19 decembrie 2014, Bocan Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Cruglic, r-nul Criuleni și Consiliului s. Cruglic, r-nul Criuleni

cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Consiliului sătesc

Cruglic, r-nul Criuleni din 08 octombrie 1996 a primit în posesie și folosință atelierul

de tâmplărie și pilorama situate în s. Cruglic, r-nul Criuleni.

A menționat reclamantul că în perioada 08 octombrie 1996 – 03 aprilie 2012,

adică aproximativ 17 ani, a deținut în posesie și folosință atelierul de tâmplărie și

pilorama, perioadă în care nimeni nu a pretins la acestea, iar după această perioadă

Primăria s. Cruglic, r-nul Criuleni a solicitat restituirea acestor bunuri.

Reclamantul a considerat că prin faptul că în această perioadă dânsul s-a folosit

de bunurile menționate, a îngrijit de ele, le-a reparat, schimbând detaliile, a devenit

proprietar de bună-credință a bunurilor.

A mai relatat că, pe parcursul examinării cauzei, prin decizia Consiliului s.

Cruglic, r-nul Criuleni nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015 cu privire la desfășurarea licitației

1

privind vânzarea bunurilor, și anume a atelierului de tâmplărie și a piloramei, s-a

dispus vânzarea prin licitație a acestora, despre acest fapt aflând la 18 mai 2015.

Reclamantul a considerat drept ilegal contractul de vânzare-cumpărare a atelierului

de tâmplărie și a piloramei, încheiat între Primăria s. Cruglic, r-nul Criuleni și SRL

„Agromălăieș”, invocând că bunurile vândute erau sechestrate, situație în care o astfel

de tranzacție cade sub nulitate absolută, ce duce la anularea contractului dat ca fiind

încheiat ilegal.

Ulterior, reclamantul a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând

recunoașterea dreptului de proprietate asupra atelierului de tâmplărie și a piloramei

situate în s. Cruglic, r-nul Criuleni, repunerea în termenul pentru contestare a deciziei

Consiliului s. Cruglic, r-nul Criuleni nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015, anularea deciziei

nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015 cu privire la desfășurarea licitației privind vânzarea

bunurilor ca fiind ilegală, anularea contractului de vânzare-cumpărare a acestor

bunuri, încheiat între Primăria s. Cruglic, r-nul Criuleni și SRL „Agromălăieș” și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 08 decembrie 2015 a Judecătoriei Criuleni s-a atras în

calitate de intervenient accesoriu SRL Agromălăieș”.

Prin hotărârea din 09 martie 2016 a Judecătoriei Criuleni, acțiunea lui Bocan

Gheorghe împotriva Primăriei s. Cruglic, r-nul Criuleni și Consiliului s. Cruglic, r-nul

Criuleni cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată. S-a repus Bocan Gheorghe în termen pentru contestarea deciziei

Consiliului s. Cruglic, r-nul Criuleni nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015. S-a anulat decizia

Consiliului s. Cruglic, r-nul Criuleni nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015 „Cu privire la

desfășurarea licitației privind vânzarea bunului ” (atelierul de tâmplărie și pilorama,

situate în s. Cruglic, r-nul Criuleni”, prin care s-a aprobat organizarea și desfășurarea

licitației privind vânzarea-cumpărarea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX,

inclusiv teren de construcții cu suprafața de 0,3535 ha, bunurile imobile cu nr.

cadastrale XXXXX – clădire de producere cu suprafața de 533,4 m.p., bunul imobil

cu nr. cadastral XXXXX – clădire de producere cu suprafața de 205,3 m.p. la preț

inițial al lotului de 677 000 lei.

Instanța de fond a considerat neîntemeiată acțiunea în partea recunoașterii

dreptului de proprietate, având în vedere faptul că Bocan Gheorghe nu a prezentat

probe veridice și admisibile întru confirmarea deținerii dreptului de proprietate asupra

acestor bunuri imobile.

În privința contestării deciziei Consiliului s. Cruglic, r-nul Criuleni nr. 2/4 din

23 ianuarie 2015, instanța de fond a ajuns la concluzia că Primăria s. Cruglic, r-nul

Criuleni și Consiliul s. Cruglic, r-nul Criuleni nu a dovedit că bunurile imobile

înstrăinate - cu nr. cadastral XXXXX, inclusiv teren de construcții cu suprafața de

0,3535 ha, bunurile imobile cu nr. cadastrale XXXXX – clădire de producere cu

suprafața de 533,4 m.p., bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX – clădire de producere

cu suprafața de 205,3 m.p., fac parte din bunurile din domeniul privat al

administrației publice locale Cruglic, r-nul Criuleni.

Prin decizia din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

către Bocan Gheorghe a fost respins, iar apelurile declarate de către Primăria s.

Cruglic, r-nul Criuleni și SRL „Agromălăieș” au fost admise, casată hotărârea primei

instanțe în partea admiterii acțiunii și în această parte emisă o nouă hotărâre, prin care

2

acțiunea a fost respinsă. În rest hotărârea din 09 martie 2016 a Judecătoriei Criuleni a

fost menținută.

Instanța de apel a conchis drept inadmisibilă dobândirea dreptului de proprietate

asupra imobilelor în litigiu în baza posesiunii exercitate asupra acestora, în situația în

care bunurile imobile aparțin cu drept de proprietate unei alte persoane, și anume

administrației publice locale, drept înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

La fel, instanța a ajuns la concluzia netemeiniciei argumentelor lui Bocan

Gheorghe referitor la faptul că acesta a realizat întreținerea bunurilor litigioase,

reparația acestora, deoarece acest fapt, pe lângă lipsa probelor ce ar confirma

realizarea unor astfel de lucrări, nu constituie temei de împroprietărire a lui Bocan

Gheorghe, inclusiv în contextul în care acesta pretinde că a exercitat posesia asupra

bunurilor date, iar pretinsele lucrări la bunuri au fost făcute în interesul acestuia.

În același timp, în privința contestării actului administrativ – decizia Consiliului

s. Cruglic, r-nul Criuleni nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015 cu privire la desfășurarea

licitației privind vânzarea bunurilor, Curtea de Apel Chișinău a reținut că în condițiile

în care administrația publică locală deține dreptul de proprietate asupra imobilelor

litigioase, aceasta este unica îndreptățită de a dispune, conform cadrului legal

pertinent, înstrăinarea lor în baza unei licitații publice. Prin urmare, decizia contestată

a fost emisă de autoritatea competentă, cu respectarea procedurii stabilite de

înstrăinare a bunurilor.

La 10 aprilie 2018, Bocan Gheorghe, reprezentat de avocatul Stănilă Andrei, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea

deciziei din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 09 martie

2016 a Judecătoriei Criuleni și remiterea cauzei în prima instanță spre rejudecare.

În motivarea recursului, Bocan Gheorghe a invocat că instanțele de judecată

urmau să atragă în proces organul Serviciului Fiscal de Stat, ca persoană interesată în

soluționarea litigiului privind înstrăinarea la licitație a bunurilor agricole, având în

vedere că încă în anul 1997 organul fiscal a aplicat sechestru pe aceste bunuri. A

indicat reclamantul că Consiliul local Cruglic în mod ilegal a dispus înstrăinarea prin

licitație a bunurilor litigioase prin decizia nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015, necătând la

interdicția aplicată de către Inspectoratul Fiscal r-nul Criuleni.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 09 noiembrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa recurentului la 15 ianuarie 2018 (f.d. 31,

Vol. II), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia, iar în cererea de recurs,

recurentul indică că a făcut cunoștință cu decizia recurată la 26 martie 2018.

Astfel, recursul declarat la data de 10 aprilie 2018, este în termen.

La 17 mai 2018, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat

de către Bocan Gheorghe, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

3

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bocan Gheorghe este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă,

se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bocan Gheorghe nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și instanța de fond și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse.

Nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că instanțele au soluționat

problema drepturilor unei persoane care nu a fost implicată în proces – organul fiscal,

având în vedere că în anul 1997, prin actul din 09 aprilie, Inspectoratul Fiscal de Stat

pe raionul Criuleni a aplicat sechestru pe atelierul de tâmplărie și pilorama situate în

s. Cruglic, r-nul Criuleni, deoarece s-a constatat că bunurile menționate la data

aplicării sechestrului aparțineau autorității publice locale, în anul 1996 aceste bunuri,

(atelierul de tâmplărie cu strunguri – 5 unități și un strung pentru tâmplărie; pilorama

4

– clădirea cu strung pentru tăierea lemnului și strung AP) au fost transmise de la

bilanțul AA „Cruglic” la bilanțul Primăriei s. Cruglic, r-nul Criuleni.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Cod de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate,

dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.

Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii,

asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul

corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Bocan Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Bocan Gheorghe, reprezentat de avocatul Stănilă

Andrei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

5