2r-849/16 — cu privire la recunoasterea dreptului de proprietate

2r-849/16 — cu privire la recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2r-849/16

prima instanță - judecătoria Criuleni-Valeriu Ciuntu.

Curtea de Apel Chișinău - N. Traciu, M. Anton, Iu. Cotruță.

D E C I Z I E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către avocatul Valeriu Pelin, în interesele lui

Bocan Gheorghe,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bocan

Gheorghe împotriva Primăriei s. Cruglic, r-nul Criuleni, Consiliului Sătesc

Cruglic, r-nul Criuleni, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată

”Agromălăieș” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, anularea actelor

administrative,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016 prin care a

fost respinsă cererea avocatului Pelin Valeriu în interesele lui Bocan Gheorghe

privind scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii de apel depusă cu

acordarea termenului pentru achitarea taxei de stat,

c o n s t a t ă:

La 19 decembrie 2014 Bocan Gheorghe a depus cererea de chemare în

judecată împotriva Primăriei satului Cruglic, Consiliul sătesc Cruglic prin care a

solicitat să fie recunoscut dreptul de proprietate asupra atelierului de tîmplărie și

piloramei din s. Cruglic, r-nul Criuleni, să fie scutit parțial de la plata taxei de stat,

deoarece în prezent nu lucrează și situația materială este grea.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, prin decizia

Consiliului sătesc Cruglic, r-nul Criuleni din 08 octombrie 1996 a primit în posesie

și folosință de la Primăria satului Cruglic, r-nul Criuleni următoarea avere: atelierul

de tîmplărie și pilorama din satul Cruglic, r-nul Criuleni.

În perioada din 08 octombrie 1996 pînă la 02 aprilie 2012 cînd s-a adresat în

instanța de judecată, adică timp de 16 ani, nimeni nu i-a tulburat posesia și

folosința.

În anul 2013, Primăria a pretins la averea dată.

1

Toți acești 17 ani reclamantul cu bună credință s-a folosit, a exploarat

această avere. În anii de posesie și folosință i-a schimbat detaliile, i-a făcut

reparație capitală, devenind un proprietar de bună credință.

De asemenea a indicat că, primăria nu are nevoie de bunurile respective,

întrucît intenționează să le înstrăineze (f.d. 4-5).

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 31 decembrie 2014 s-a admis

capătul de cerere de chemare în judecată a reclamantului cu privire la scutirea de

plata taxei de stat. Reclamantul s-a scutit de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de chemare în judecată (f.d. 25).

La 29 iunie 2015 Bocan Gheorghe a depus cerere suplimentară de chemare

în judecată prin care a solicitat să fie recunoscut dreptul de proprietate asupra

atelierului de tîmplărie și piloramei situate în satul Cruglic, r-nul Criuleni, anularea

deciziei Consiliului sătesc Cruglic nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015 cu privire la

desfășurarea licitației privind vînzarea bunului imobiliar (atelierul de tîmplărie și

pilaramei) ca fiind ilegală, în rest a susținut cele expuse în cererea de chemare în

judecată.

În motivarea cererii suplimentare a indicat că, prin decizia Consiliului sătesc

Cruglic nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015 cu privire la desfășurarea licitației privind

vînzarea bunului imobil și anume atelierul de tîmplărie și piloramei cu nr.

cadastrale 3125111052.01 și 3125111052.02 s-a dispus vînzarea prin licitație a

bunurilor imobile, despre care a afltat la 18 mai 2015.

Consideră că decizia dată este ilegală, deoarece prevede înstrăinarea

bunurilor aflate în litigiu, la care pretinde o persoană terță.

În legătură cu faptul că, a fost numită licitația privind vînzarea bunurilor s-a

adresat cu cerere prelabilă prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului Sătesc

nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015, însă cererea acestuia nu a fost satisfăcută (f.d. 79,80).

La 12 octombrie 2015 societatea cu răspundere limitată ”Agromălăeș” a

depus cerere prin care a solicitat admiterea acesteia ca intervenient de partea

pîrîtului (f.d. 99,100).

La 09 noeimbrie 2015 Bocan Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată suplimentară împotriva Primăriei s. Cruglic, Consiliul sătesc Cruglic,

intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată ”Agromălăieș” prin care a

solicitat să fie recunoscut dreptul de proprietate a reclamantului asupra atelierului

de tîmplărie și piloramei situate în satul Cruglic, r-nul Criuleni, anularea deciziei

Consiliului sătesc Cruglic nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015 cu privire la desfășurarea

licitației privind vînzarea bunului imobil ca fiind ilegală, anularea contractului de

vînzare-cumpărare a atelierului de tîmplărie și piloramei încheiat între Primăria

satului Cruglic, r-nul Criuleni și societatea cu răspundere limitată ”Agromălăieș”

ca nelegitim, termenul de atac privind anularea actelor menționate să fie

recunoscut ca omis motivat.

Suplimentar, celor expuse în cererile de chemare în judecată menționate

supra, a relevat că, consideră contractul de vînzare-cumpărare a tîmplăriei și

piloramei ca ilegal, întrucît au fost înstrăinate bunurile care se aflau în litigiu (f.d.

116-117).

2

Prin încheierea din 08 decembrie 2015 a Judecătoriei Criuleni a atras în

calitate de intervenient accesoriu din partea pîrîtului, societatea cu răspundere

limitată ”Agromălăieș” (f.d. 137).

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 09 martie 2016 s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Bocan Gheorghe

împotriva Primăriei satului Cruglic, r-nul Criuleni, cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra atelierului de tîmplărie și pilaramei din s. Cruglic,

raionul Criuleni, reclamantul Bocan Gheorghe s-a repus în termen pentru

contestarea deciziei consiliului local Cruglic, r-nul Criuleni, nr. 2/4 din 23 ianuarie

2015, decizia consiliului local Cruglic, r-nul Criuleni nr. 2/4 din 23 ianuarie 2015

cu privire la desfășurarea licitației privind vînzarea bunului imobil (atelierul de

tîmplărie și piloramei, situate în s. Cruglic, r-nul Criuleni) prin care a fost decis ca

să se aprobe organizarea și defășurarea licitației privind vînzarea-cumpărarea

bunului imobil cu număr cadatral 3125111052, inclusiv terenul cu construcții cu

suprafața de 0,3535 ha, bunurile imobile cu numele cadastale 3125111052.01 –

”clădire de producere” cu suprafața de 205,3 m2 , bunul imobil cu număr cadastral

31251111052.02 - ”Clădire de producere” cu suprafața de 205,3 m2 la preț inițial al

lotului de 677 000 lei s-a anuleat ca ilegală (f.d. 168-171).

Nefiind deacord cu hotărîrea primei instanțe, societatea cu răspundere

limitată ”Agromălăeș” la 05 aprilie 2016 a depus cerere de apel prin care a solicitat

admiterea cererii de apel cu casarea hotărîrei primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată

(f.d.181-186).

Nefiind deacord cu hotărîrea primei instanțe la 07 aprilie 2016, Primăria

satului Cruglic a depus cerere de apel prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.187-191).

Nefiind deacord cu hotărîrea primei instanțe la 08 aprilie 2016 Bocan

Gheorghe a depus cerere de apel prin care a solictat să fie admis apelul, casată

hotărîrea primei instanțe ca nelegitimă cu remiterea la rejudecarea a cauzei în

aceeași instanță în alt complet de judecată (f.d. 192-193).

Prin cererea din 23 iunie 2016 avocatul Pelin Valeriu în interesele lui Bocan

Gheorghe, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat în legătură cu situația

materială grea (f.d. 204).

Prin încheierea din 23 iunie 2016 Curtea de Apel Chișinău a repins cererea

reprezentantului apelantului Bocan Gheorghe, avocatul Pelin Valeriu privind

scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel, împotriva

hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 09 martie 2016, nu s-a dat curs cererii de apel

declarată de către apelantul Bocan Gheorghe, împotriva hotărîrii Judecătoriei

Criuleni din 09 martie 2016, s-a acordat apelantului Bocan Gheorghe termen

pentru achitarea taxei de stat în sumă de 15 232,50 lei, de 10 zile din momentul

recepționării apelului, ședința de judecată fiind stabilită la data de 06 octombrie

2016, ora. 11:00 (f.d.207-208).

3

La 18 iulie 2016 avocatul Valeriu Pelin în interesele lui Bocan Gheorghe a

depus cerere de recurs prin care a solicitat să fie casată încheierea Curții de Apel

Chișinău din 23 iunie 2016, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie scutit

Bocan Gheorghe de la plata taxei de stat.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, nu este deacord cu încheierea

instanței de apel din 23 iunie 2016 din considerentul că, recurentul nu activează,

situația materială este foarte grea, dînsul are numai gospodăria agricolă în jurul

casei. Agricultura de fapt este protejată de stat, astfel recurentul urmează să fie

scutit de la plata ataxei de stat. Aceste argumente au fost invocate și în cadrul

primei instanțe care au fost considerate întemeiate și a fost scutit de la plata taxei

de stat (f.d.25).

Analizînd termenul de depunere a recursului, instanța de recurs a constatat

că, Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 23 iunie 2016.

Prin citația la cauza civilă părțile au fost informate despre existența ședinței

și în anexă l-i s-a remis copia încheierii din 23 iunie 2016 (fd. 210), însă la

meteriale cauzei nu este informația cu referire la data expedierii citației și data

recepționării acesteia de către părți.

Recursul a fost depus la 20 iulie 2016. Potrivit înscrisurilor anexate la

cererea de recurs, recurentul a recepționat încheierea la 14 iulie 2016, respectiv se

consideră recursul depus în termenul stabilit de lege.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casată încheierii și remiterea pricinii la rejudecare la stadia

primirii cererii de apel la Curtea de Apel Chișinău în același complet de judecată

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă instanța de

recurs, poate să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea,

restituind pricina spre rejudecare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, art. 6 § 1 din

Convenție îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice

contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Astfel, acest

articol consfințește un „drept la o instanță“, în cadrul căruia dreptul de acces, și

anume dreptul de a sesiza instanța în materie civilă, nu constituie decât un singur

aspect.

Cu toate acestea, la fel ca și Guvernul, Curtea admite că, potrivit

jurisprudenței sale constante, „dreptul la o instanță“ nu este absolut. El se pretează

unor limitări deoarece, prin însăși natura sa, el impune o reglementare din partea

statului care poate să aleagă mijloacele pe care să le utilizeze în acest scop. În

aceasta privința, Curtea reamintește că, ea nu a exclus niciodată ipoteza ca

interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unei restricții

de natura financiară în accesul unei persoane la o instanță (Tolstoy-Miloslavsky, p.

80–81, §§ 61).

Cu toate acestea, Curtea reiterează faptul că, valoarea taxelor, apreciată în

lumina circumstanțelor unei cauze concrete, inclusiv solvabilitatea reclamantului și

4

faza de procedura în care limitarea respectivă este impusă, sunt factori care trebuie

luați în considerare pentru a stabili dacă partea interesată a beneficiat de dreptul

său de acces la instanță sau dacă, din cauza valorii taxelor, accesul la o instanță a

fost limitat într-o asemenea măsură încât dreptul este încălcat chiar în esența sa

(Tolstoy-Miloslavsky p. 80–81, §§ 63 si Kreuz, § 60).

În conformitate cu art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în funcție

de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau

juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata

taxei de stat sau de plata unei părți a ei.

Respectiv, instanța de judecată, în fiecare caz, urmează să, cerceteze probele

ce vin să probeze situația materială a reclamantului pentru a decide asupra scutirii

sau nu de la plata taxei de stat astfel încît, dreptul reclamantului de acces la o

instanță de judecată să nu fie încălcat în substanță.

La depunerea cererii de chemare în judecată, reclamantul a solicitat scutirea

de la plata taxei de stat deoarece nu activează și situația financiară a acestuia este

grea.

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 31 decembrie 2014, reclamantul a

fost scutit de la plata taxei de stat (f.d. 25). În motivarea încheierii, instanța de

judecată a motivat că, din înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată

urmează că, reclamantul Bocan Gheorghe nu lucrează și situația lui materială este

grea, careva alte venituri nu are, din care considerente este în imposibilitatea de a

plăti integral taxa de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, achitînd doar

suma de 150 de lei.

După depunerea cererii de apel, la 23 iunie 2016 Bocan Gheorghe a solicitat

scutirea de la plata taxei de stat în legătură cu situația grea materială. Totodată

menționînd că este de acord de a achita suma de 1000 de lei (f.d. 204).

În motivarea încheierii, instanța de apel a menționat că apelantul nu a

prezentat probe incontestabile și pertinente care ar justifica imposibilitatea achitării

taxei de stat la depunerea cererii de apel.

În acest context, instanța de recurs menționează, că instanța de apel, contrar

prevederilor legale, nu a examinat cererea recurentului de a fi scutit parțial de la

achitarea taxei de stat, în cazul cînd acesta s-a arătat disponibil de a achita 1000 de

lei, ci doar s-a pronunțat asupra cererii de scutire totală de la plata taxei de stat.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, dreptul

la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție, include printre altele

dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru

cauza lor. Întrucît Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice

sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Hotărîrea Artico împotriva Italiei,

1980, para. 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decît dacă aceste

observații sunt în mod real ascultate, adică, în mod corect examinate de către

instanța sesizată. Astfel spus, art. 6. implică mai ales în sarcina instanței obligația

de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de

probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența (Hotărîea Prez împotriva

5

Franței, 2014, para. 80, Hotărîrea Van der Hurk împotriva Olandei, 1994, para.

59).

Mai mult ca atît, în cauza Mahov contra Moldovei, Curtea Europeană a

Drepturilor omului a constatat că, deși prima instanță a constatat imposibilitatea

reclamantului de a plăti taxa de stat, aceasta l-a obligat să o plătească după ce a

respins pretențiile lui. Instanța de judecată nu a explicat motivele schimbării

poziției sale și nici nu s-a referit la vre-o dovadă care ar fi fost probată că situația

patrimonială a reclamantului s-ar fi îmbunătățit radical, constatînd în final o

încălcare a art. 6.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

E de menționat că, în speță, instanța de apel nu a examinat probele anexate

de către recurent la depunerea cererii de chemare în judecată și nu a stabilit nici o

circumstanță care să justifice schimbarea situației financiare a recurentului.

De asemenea, e de menționat că examinarea cererii de scutire de la achitarea

taxei de stat cît și de la scutirea parțială este de competența instanței căreia i s-a

adresat cererea, or Curtea Supremă de Justiție nu-și poate aroga asemenea

competențe.

Prin urmare, din considerentele sus menționate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

recurs urmează de admis cu casarea încheierii instanței de apel și cu remiterea

cauzei la rejudecare la stadia primirii cererii de apel în același complet de judecată.

În conformitate cu art.427 lit. b) Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către avocatul Valeriu Pelin în interesele lui

Bocan Gheorghe.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016 emisă în

cauza Bocan Gheorghe împotriva Primăriei satului Cruglic, r-nul Cantemir,

Consiliul sătesc Cruglic, r-nul Cantemir, intervenient accesoriu societatea cu

răspundere limitată ”Agromălăieș” cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate și anularea actelor administrative, cu remiterea pricinii la rejudecare la

stadia primirii cererii de apel la Curtea de Apel Chișinău în același complet de

judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

6

7