2ra-814/14 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: V. Burduh dosarul nr.2ra-814/14 instanţa de apel: A. Panov, S. Arnăut, T. Pelin ÎNCHEIERE 12 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Nadejda Groţcaia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Chişinău-Gaz” împotriva Nadejdei Groţcaia cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Nadejda Groţcaia şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 03 iulie 2013, c o n s t a t ă: La 30 aprilie 2013, SRL „Chişinău-Gaz” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Groţcaia cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 22 decembrie 2012, între SRL „Chişinău-Gaz” şi Nadejda Groţcaia a fost încheiat contractul de furnizare a gazelor naturale nr. 400475 pentru locul de consum din com. Tohatin, IP Miciurin,1/2, ce aparţine cu drept de proprietate pârâtei. La 06 decembrie 2012, de către reprezentantul furnizorului de gaze naturale, SRL „Chişinău-Gaz” a fost efectuat un control la locul de consum, în urmă căruia a fost demontat echipamentul de măsurare din motivul înregistrării consumului fraudulos de gaze naturale. La 11 decembrie 2012, SRL ,,Cexin” a efectuat expertiza tehnico-ştiinţifică nr. 962, prin care s-a constatat că în partea de jos a mecanismului există un cîmp magnetic, cu scopul de a stopa mecanismul de calcul.

Menţionează că conform concluziilor expertizei tehnico-ştiinţifice, consumatorul a încălcat grav condiţiile contractuale şi, anume, s-a constatat consumul fraudulos de gaze naturale, iar conform art. 51 alin. (4) lit. e) din Legea cu privire la gazele naturale, consumatorul final achită consumul de gaze naturale calculat cu aplicarea sistemului pauşal, dacă se constată încălcarea de către consumator a clauzelor contractuale care a condus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a consumului de gaze naturale. La 20 decembrie 2012, SRL „Chişinău-Gaz” a numit şedinţa Comisiei specializate pentru examinarea cazului şi a fost adoptată decizia efectuării controlului la teren pentru stabilirea prejudiciului real cauzat întreprinderii.

Susţine că conducându-se de prevederile pct. 151 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr. 415 din 25 mai 2011, Comisia a hotărît de a efectua un calcul după sistemul pauşal pe o perioadă de 12 luni şi a stabilit prejudiciul în mărime de 25586,13 lei. Afirmă că în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, SRL „Chişinău- Gaz”, prin reclamaţiile nr. 24 din 21 martie 2013 şi nr. 24 din 19 februarie 2013, a solicitat pârâtei achitarea prejudiciului în mod benevol, însă pînă în prezent, au fost lăsate fără răspuns. Prin urmare, solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 25586,13 lei, cu titlu de prejudiciu material şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 767,58 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 03 iulie 2013 acţiunea a fost admisă şi a fost încasat de la Nadejda Groţcaia în beneficiul SRL „Chişinău-Gaz” suma de 25586,13 lei, cu titlu de prejudiciu material şi cheltuielile de judecată în sumă de 767,58 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Nadejda Groţcaia şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 21 ianuarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Nadejda Groţcaia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. Recurenta Nadejda Groţcaia, în motivarea recursului, a indicat că hotărârile judecătoreşti sunt neîntemeiate şi ilegale, deoarece la emiterea acestora, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material.

Menţionează că instanţele judecătoreşti nu au aplicat prevederile pct. 121 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, conform căruia în cazul depistării încălcării clauzelor contractuale de către consumatorul final, care au condus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat, personalul operatorului de reţea este obligat să demonstreze acest fapt consumatorului final şi să întocmească actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale în două exemplare, însă SRL „Chişinău Gaz” nu a întocmit vreun act de depistare a încălcării clauzelor contractuale şi nici nu a prezentat vreo factură pentru consumul fraudulos de gaze naturale calculat în rezultatul presupusei încălcări a clauzelor contractuale care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale, la materialele dosarului lipsind actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale sau factura pentru consumul de gaze naturale, care ar fi fost posibil de a fi contestate de către recurentă.

Susţine că instanţele judecătoreşti au ignorat prevederile pct. 120 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, care statuiază că personalul operatorului de reţea nu este în drept să efectueze controlul echipamentului de măsurare şi a sigiliilor aplicate în lipsa consumatorului final sau a reprezentantului acestuia, or, reprezentanţii SRL „Chişinău-Gaz” au efectuat controlul echipamentului de măsurare în laboratorul acesteia, fără participarea sa, ea contrasemnând procesul-verbal din 06 decembrie 2012 referitor la recepţionarea echipamentului de măsurare şi prezentarea acestuia la unul din centrele de expertiză.

Afirmă că instanţele judecătoreşti, contrar art. 130 CPC, eronat a constatat prezenţa raportului obligaţional între recurentă şi SRL „Chişinău-Gaz” rezultat din consumul fraudulos de gaze naturale, totodată, întemeindu-şi concluziile pe raportul de expertiza tehnico-ştiinţifică nr. 962 din 11 decembrie 2012, prin care s- a stabilit cert că urme de deteriorare a integrităţii contorului şi semne de încălcare a integrităţii sigiliului metalic al uzinei producătoare, instalări repetate a acesteia nu au fost depistate, iar imposibilitatea consumului fraudulos de gaze naturale se confirmă prin concluzia expertului I. Cheşcu în raportul de expertiză enunţat şi, anume, că prin expunerea unui câmp magnetic puternic asupra carcasei contorului de gaze naturale, furnizarea gazului prin acesta încetează, ceea ce dovedeşte netemeinicia efectuării calculelor conform sistemului pauşal, deoarece în speţă nu a fost probat şi nu a existat consumul fraudulos de gaze în condiţiile expuse mai sus.

Invocă că instanţele judecătoreşti au ignorat prevederile pct. 130 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, care stipulează că în cazul în care consumatorul final informează furnizorul, în conformitate cu pct. 113, despre deteriorarea echipamentului de măsurare şi/sau deteriorarea sigiliilor, faptul nu este calificat drept încălcarea clauzelor contractuale de către consumatorul final, dacă în rezultatul examinării nu se demonstrează încălcarea dată. Prin urmare, recurenta, în conformitate cu pct. 113 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, a informat imediat SRL „Chişinău-Gaz” şi a solicitat verificarea echipamentului de măsurare, în acest sens, depunând la sediul acesteia o cerere.

De asemenea, instanţele judecătoreşti nu au aplicat prevederile pct. 151 din Regulamentul menţionat. Mai invocă că instanţa de apel, contrar art. 373 alin. (5) CPC, nu s-a pronunţat asupra probelor prezentate de către recurentă în instanţa de apel, care confirmă procurarea lemnului şi faptul că încălzirea casei de locuit a avut loc cu lemne. Prin referinţa depusă la 19 februarie 2014 SRL „Chişinău-Gaz” a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Nadejda Groţcaia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Nadejda Groţcaia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Nadejdei Groţcaia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi