2ra-656/14 — Declararea nulităţii procesului-verbal de apreciere a gradului de vinovăţie

prima instanţă: I. Rabei dosarul nr. 2ra-656/14 instanţa de apel: T. Duca, S. Procpociuc, A. Albu ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mariutina Nina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mariutina Nina către SA „Lactis” privind declararea nulităţii procesului-verbal de apreciere a gradului de vinovăţie, încasarea indemnizaţiei unice şi a prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 08 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Mariutina Nina, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 13 noiembrie 2012 în partea încasării prejudiciului cauzat în urma venitului ratat şi a salariului nerealizat în urma accidentului de muncă, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă La 21 iulie 2005, reclamanta Mariutina Nina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Societatea pe Acţiuni „Lactis” privind declararea nulităţii procesului-verbal de apreciere a gradului de vinovăţie, încasarea indemnizaţiei unice şi a prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 09.09.2004 a fost angajată la SA „Lactis” în calitate de muncitoare în secţia producţiei integre. La 05.01.2005, pe la orele 14.00, pe teritoriul SA „Lactis” în secţia de producţie integre, în timpul îndeplinirii funcţiilor de serviciu, din neglijenţa şi neatenţia şoferului a suportat un accident de muncă în rezultat a fost prinsă între autocamion si uşa de la intrare a secţiei. Prin certificatul CEMV din 16.05.2005 a fost încadrată în gradul doi de invaliditate, cu reducerea vitalităţii de 55%. La 11.07.2005, prin procesul-verbal al şedinţei comisiei de apreciere a gradului de vinovăţie la SA „Lactis” i s-a apreciat gradul de vinovăţie în mărime de 50%.

Consideră că, administraţia SA„Lactis” a procedat unilateral şi preconceput la aprecierea gradului de vinovăţie în urma accidentului de muncă, care a avut loc din neatenţia şi imprudenţa şoferului autocamionului „Iveco” 120E18, n/î C IV 329, în 1 urma încălcării regulilor circulaţiei rutiere, cît şi în urma organizării insuficiente a lucrărilor de către administraţia SA „Lactis”. Pe teritoriul SA „Lactis” nu este prevăzut un loc special de oprire a autocamionului spre uşa secţiei la îndeplinirea lucrărilor de încărcare-descărcare. Din cele indicate reclamanta nu se consideră vinovată în comiterea accidentului. Mai menţionează că potrivit prevederilor art. 32 al Legii nr. 625 din 02.07.1991 „Cu privire la protecţia muncii” SA „Lactis” este obligată să-i plătească pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii de muncă o indemnizaţia unică, în mărime de 81950 lei (1490 lei – salariu mediu lunar x 55%).

Prin ordinul nr. 85 din 11.07.2005 SA „Lactis” a dispus să i se plătească pentru pierderea capacităţii de muncă o indemnizaţie unică în mărime de 39305 lei. La data de 13.07.2005 a primit o parte din suma indemnizaţiei în mărime de 20000 lei. Consideră că pîrîtul urmează să-i achite o diferenţă la suma indemnizaţiei unice în mărime de 61950 lei. În urma accidentului de muncă i s-a cauzat şi un prejudiciul material, care se exprimă prin venitul ratat pentru perioada 05.01.2005-20.07.2005 în sumă de 5736,5 lei (819 lei [1490 lei x 55%] x 7 luni) şi prin salariul nerealizat lunar în mărime de 819 lei, începînd cu data depunerii prezentei cereri şi pînă la data schimbării sănătăţii.

Cere, reclamanta Mariutina Nina, declararea nulă a procesului-verbal al şedinţei comisiei de apreciere a gradului de vinovăţie la SA „Lactis” din 11.07.2005; încasarea din contul SA „Lactis” în beneficiul Mariutina Nina plata indemnizaţiei unice în mărime de 61950 lei; încasarea venitului ratat în mărime de 5736.50 lei; încasarea lunar începînd cu data de 20.07.2005 şi pînă la schimbarea sănătăţii salariul nerealizat în mărime de 819 lei. Prin încheierea judecătoriei Rîşcani din 12.08.2008 cauza a fost scoasă de pe rol. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27.11.2008 recursul declarat de Mariutina Nina a fost admis, s-a casat încheierea judecătoriei Rîşcani din 12.08.2008 şi cauza a fost restituită spre rejudecare primei instanţe.

La 17.12.2009 Mariutina Nina a depus o cerere suplimentară prin care a solicitat majorarea venitului ratat de la 5736,50 lei la 40750,19 lei. La 11.01.2010 Mariutina Nina a mai depus o cerere suplimentară în care a solicitat încasarea sumei pentru primul concediul medical pentru perioada 05.01.2005-08.01.2005. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 13 noiembrie 2012 acţiunea înaintată de Mariutina Nina a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 La 16 ianuarie 2013 Mariutina Nina a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea a unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea apelului Mariutina Nina a indicat că, în şedinţa de judecată nu au fost clarificate circumstanţele care au valoare pentru examinarea cauzei, concluzia primei instanţe se contrazic cu circumstanţele cauzei, sunt încălcate normele de drept material.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 octombrie 2013, apelul declarat de Mariutina Nina a fost admis, s-a casat hotărârea judecătoriei Rîşcani din 13 noiembrie 2012 parţial în partea încasării prejudiciului cauzat în urma pierderii capacităţii de muncă, încasarea venitului ratat şi a salariului nerealizat în urma accidentului de muncă, cu pronunţarea unei noi hotărîri în partea dată prin care: S-a încasat de la societatea pe acţiuni „Lactis” în beneficiul Ninei Mariutina venitul ratat din cauza reducerii capacităţii de muncă în sumă de 70 857,48 lei. În rest acţiunea a fost menţinută. Hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 13 noiembrie 2012 în partea respingerii acţiunii privind declararea nulităţii procesului verbal de apreciere a gradului de vinovăţie din 11.07.2005 şi aprecierea gradului de vinovăţie a SA „Lactis” s-a menţinut.

S-a încasat de la societatea pe acţiuni „Lactis” taxa de stat în contul statului în mărime de 3720 lei. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, în partea respingerii acţiunii privind declararea nulităţii procesului verbal de apreciere a gradului de vinovăţie din 11.07.2005 şi aprecierea gradului de vinovăţie a SA „Lactis”, prima instanţă corect a respins acţiunea, deoarece prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01 noiembrie 2006 prin care a fost respins recursul în anulare declarat de Mariutina Nina împotriva încheierii judecătorului de instrucţiune a judecătoriei Rîşcani din 02 august 2006 în cauza proprie ca fiind neîntemeiat, s-a constatat că, Mariutina Nina a ignorat cerinţele pct. 5.6.

al Instrucţiunii introductive generale pentru tehnica securităţii, iar încălcările comise din partea administraţiei întreprindetrii nu sunt în legătură cauzală cu accidentul de muncă în rezultatul căruia a fost traumată pătimită. Existînd principiului autorităţii de lucru judecat, instanţa de apel a reţinut că o hotărîre judecătorească prin care s-au stabilit faptele enunţate şi constatările reţinute în mod irevocabil, se bucură de prezumţia absolută adevăr şi nu pot fi contrazise printr-o altă hotărîre. Răsturnarea puterii lucrului judecat, printr-o reluare a judecării într-o nouă acţiune între părţi determină o instabilitate a raporturilor juridice civile, care, fiind odată stabilite printr-o hotărîre judecătorească cu caracter irevocabil, intră în sferă raporturilor de ordine publică, pe care părţile nu o pot modifica nici în situaţia în care ar exista acordul lor.

3 Totodată s-a constatat că, inspecţia muncii a cercetat accidentul în care conform Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.706 din 05 iunie 2002 şi în rezultat a fost întocmit Avizul privind accidentul de munca, prin care a stabilit că, responsabilitatea în producerea accidentului de muncă este atît a Ninei Mariutina cît şi a administraţiei SA „Lactis”.

În contextul dat, instanţa de apel a conchis că instanţa de judecată cu expunere corespunzătoare asupra probelor materiale şi cu referire la prevederile legale, corect a concluzionat că accidentul de muncă în cazul dat a avut loc din vina mixtă a angajatorului şi a salariatului, la locul de muncă a reclamantei-apelantei şi legal a respins acţiunea în partea în care apelanta a solicitat declararea nulă a procesului- verbal al şedinţei comisiei de apreciere a gradului de vinovăţie la SA „Lactis” din 11.07.2005 şi încasarea din contul SA „Lactis” în beneficiul Mariutina Nina plata indemnizaţiei unice în mărime de 61950 lei.

Cît priveşte acţiunea în partea încasării venitului ratat, încasări salariului nerealizat în mărime de 819 lei lunar, instanţa de apel a considerat prima instanţa neîntemeiat a respins acestea capete de cerere, aplicînd eronat legea materială, deoarece conform art.1418 Cod civil, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau de altă vătămare a sănătăţii, autorul prejudiciului are obligaţia să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacităţii de muncă, precum şi cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea sănătăţii - de tratament, de alimentaţie suplimentară, de protezare, de îngrijire străină, de cumpărare a unui vehicul special, de reciclare profesională, de tratament sanatorial, incluzînd costul foii sanatoriale, costul biletelor de călătorie tur-retur, inclusiv şi pentru însoţitor în caz de necesitate etc. În conformitate cu art.1418 alin.(3) Cod civil la determinarea salariului nerealizat (venitului ratat) nu se iau în consideraţie pensia de invaliditate şi alte indemnizaţii, plătite persoanei vătămate pe linia asigurărilor sociale de stat, acestea din urmă neavînd la recuperarea prejudiciului cauzat sănătăţii destinaţie compensatorie.

Conform certificatului CEMV Seria EM nr.182532 din 16.05.20 Mariutina Nina a fost încadrată în gradul doi de invaliditate, cu reducerea vitalităţii de 55%. Conform Certificatului CEMV seria EM nr.283012 din 14.06.2006 Mariutina Nina a fost încadrată în gradul trei de invaliditate, cu reducerea vitalităţii de 30%. Conform Certificatului CEMV seria EM nr.426565 din 18.09.2008 Mariutina Nina a fost încadrată în gradul trei de invaliditate, cu reducerea vitalităţii de 40%.

Reieşind din certificatul privind salariul, Ninei Mariutina pe perioada de activitate la SA „Lactis” - septembrie-decembrie 2004, s-a stabilit salariul mediu lunar de 1638,77 lei şi astfel efectuînd calcul salariului (venitului) nerealizat a 4 Ninei Mariutina s-a stabilit că în perioada 04.05.2005 (data stabilirii gradului de invaliditate şi reducerii capacităţi muncă) şi pînă la 19 mai 2014(data atingerii de către Mariutina Nina a vîrstei de pensionare) salariul nerealizat a ultimei constituie în total suma de 69401,98 lei.

Totodată, instanţa de apel a menţionat că ţinînd cont de obligaţia reparării prejudiciului în caz de pierdere a capacităţii de muncă părţii vătămate pe toată durata vieţii, s-a ajuns la concluzia de a obliga SA „Lactis” să-i achite Ninei Mariutina prejudiciul care constă din salariul nerealizat, recalculat în conformitate cu prevederile Legii nr. 278-XIV din 11 februarie 1999, precum şi pentru perioada ulterioară pînă la atingerea de către apelanta vîrstei de pensionare (19 mai 2014). Conducîndu-se de cuantumul salariului mediu lunar pe ţară pentru anul precedent anului curent de plată, la determinarea coeficientului individual de recalculare, publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova începînd cu 01.04.2006 pînă la 01.04.2014, şi avînd în vedere vinovăţia mixtă a cîte 50%, instanţa de apel a calculat prejudiciul în sumă totală de 70857,48 lei.

Totodată, instanţa de apel a reţinut că, prima instanţa nu s-a expus asupra cerinţei privind încasarea plăţii pentru concediul medical. Cum s-a menţionat, la 11.01.2010 Mariutina Nina a mai depus cererea suplimentară în care a solicitat încasarea sumei pentru primul concediul medical pentru perioada 05.01.2005-08.01.2005. În cadrul şedinţei instanţei de apel intimatul SA „Lactis” a invocat prescripţia pentru cerinţa dată şi a solicitat respingerea acestui capăt de cerere pe motivul omiterii termenului de prescripţie. Conform prevederilor art. 355 alin. (1) lit. b) Codul Muncii, cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului, în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului.

Astfel, instanţa de apel a considerat acţiunea lui Mariutina Nina în această parte să fie respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie. La 06 decembrie 2013 Maritina Nina, în termenul prevăzut de lege, a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 octombrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi integrală a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie anulat procesul-verbal de apreciere a gradului de vinovăţie din 11.07.2005 şi aprecierea gradului de vinovăţie a SA „Lactis”.

În motivarea recursului recurenta a indicat următoarele încălcări: - Instanţa de apel şi prima instanţă incorect au apreciat faptul că accidentul de muncă în cazul dat a avut loc din vina mixtă a angajatorului şi a salariatului, ea neavînd nici o vină în accidentul petrecut; 5 - Instanţele judecătoreşti incorect au făcut trimitere la prevederile art. 123 alin. (3) CPC, deoarece prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01 noiembrie 2006, instanţa s-a expus asupra altor persoane, dar nu şi în privinţa ei. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mariutina Nina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Mariutina Nina, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate 6 în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mariutina Nina ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Mariutina Nina, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 7