2ra-766/14 — Încasarea datoriei

prima instanţă: V. Ghedreuţan dosarul nr. 2ra-766/14 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Beltiucova Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Beltiucova Elena împotriva Olgăi Rusu şi Rusu Viorel cu privire la revindecarea averii din posesie străină şi repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 31 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul depus de Beltiucova Elena şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Drochia din 09 iulie 2013, c o n s t a t ă La data de 22 mai 2012 Beltiucova (Perju) Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Rusu şi Rusu Viorel privind anularea contractului de vînzare-cumpărare a imobilului, revendicarea averii din posesie străină şi repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că în vara anului 2006, printr-o înţelegere verbală cu pîrîta Rusu Olga, a împuternicit-o pe ultima ca să procure gospodăria de la Rusu Viorel, avînd în prealabil o înţelegere verbală cu acesta privind procurarea bunului şi a preţului. La 13 iulie 2006 prin intermediul Băncii „Sberbank Rossii”, a transferat pîrîtei 3000 dolari SUA pentru procurarea gospodăriei. Reclamanta menţionează că periodic locuia în gospodăria respectivă, cînd revenea în ţară, însă nu a fost anunţată că această gospodărie a fost înregistrată pe numele pîrîtei Rusu Olga. Despre faptul dat a aflat de la inspectorul de sector al CPR Drochia, care a prezentat certificatul cu nr. 1334 din 18.07.2011 şi copia contractului de vînzare-cumpărare nr. 5712 din 24.07.2006 încheiat între Rusu Viorel şi pîrîta Rusu Olga.

La 18 decembrie 2011 a plecat în Federaţia Rusă. La revenirea în ţară, a aflat că din gospodăria sa, pîrîta a luat animalul domestic (vită) cu costul de 10 000 lei menţionînd că îi aparţine ei. Solicită reclamanta anularea contractului de vînzare-cumpărare nr. 5712 din 24.07.2006 încheiat între Rusu Viorel şi pîrîta Rusu Olga, revendicare animalului domestic ( vită) care îi aparţine din posesia pîrîtei şi încasarea cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei, la data de 26 noiembrie 2012 reclamanta Beltiucova Elena a înaintat cerere de chemare în judecată suplimentară (f.d.47) prin care şi-a modificat pretenţiile, renunţînd la pretenţia privind anularea contractului de vînzare-cumpărare a imobilului şi solicitînd revendicare animalului domestic (vită) care îi aparţine din posesia pîrîtei, încasarea de la pîrîta Rusu Olga a sumelor de 3 000 dolari SUA şi 90 755 lei.

În motivarea acţiunii suplimentare a invocat că la 13 iulie 2006, prin intermediul băncii de economii „Sberbank Rosii” a transferat pîrîte suma de 3 000 dolari SUA pentru procurarea casei de locuit, care pînă în prezent nu i-au fost restituiţi. Mai menţionează că pe perioada 12.03.2007 pînă la 05.11.2009 a procurat de la SRL „Antraţit” din s.Mîndîc, r. Drochia materiale de construcţie pentru reparaţia imobilului în litigiu în sumă de 75 435 lei şi de la SRL „Vilcomstil” din s. Recea, r. Străşeni a procurat material lemnos în sumă de 15240 lei - în total suma de 90755 lei, sumă pe care pîrîta urmează a o restitui. Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 09 iulie 2013 pretenţia cu privire la încasarea sumei de 3 000 dolari SUA a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie, iar celelalte pretenţii a fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 31 octombrie 2013 a fost respins apelul depus de Beltiucova Elena şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La adoptarea soluţiei instanţa de apel a stabilit că instanţa de fond, în temeiul art. 271 Cod civil, corect, a concluzionat că apelanta Beltiucova (Perju) Elena a omis termenul de prescripţie prevăzut de art. 267 alin. (1) Cod civil, privind încasarea sumei de 3000 dolari americani. Instanţa de apel relevă că reclamanta urma să se adreseze cu cerinţa privind încasarea sumei de 3000 dolari americani , nu mai tîrziu de 13.07.2009 , dar dînsa s-a adresat tocmai la 22.05.2012, după expirarea a mai mult de 6 ani.

Instanţa de apel a respins argumentul apelantei, precum că a aflat despre faptul că casa în litigiu nu-i aparţine la 18.07.2011, deoarece este combătut cu proba fd.9, prin care se confirmă că contractul de vînzare-cumpărare a imobilului din 24.07.2006 încheiat între Rusu Viorel şi Rusu Olga a fost înregistrat la OCT Drochia la 17.10.2006, iar registrul de evidenţă a bunurilor imobile este un registru public, prin urmare se prezumă că apelanta urma să cunoască că imobilul a fost înregistrat după Rusu Olga începînd cu 17.10.2006. Adică, nu mai tîrziu de 17.10.2006 a început să curgă şi termenul de prescripţie.

2 Invocînd prevederile art. 118 CPC, care prevede că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel, instanţa de apel şi prima instanţă au respins ca neîntemeiată pretenţia reclamantei Beltiucova Elena în ce priveşte încasarea prejudiciului material în mărime de 90755 lei şi revendicarea din posesia intimatei Olga Rusu a bovinei la preţ de 10000 lei. Or, apelanta nu a prezentat careva probe, ce ar confirma că în posesia dînsei ( extras din cartea de gospodărie), s-au aflat careva animale. Instanţele nu au admis ca probe pertinente nici bonurile de plată anexate la materialele dosarului spre confirmarea prucurării materialelor de construcţie, deoarece din ele nu rezultă acest fapt.

La 03 ianuarie 2014 Beltiucova (Perju) Elena a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi remiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. În motivarea recursului s-a invocat că instanţa de apel şi prima instanţă eronat au interpretat prevederile art. 271 alin. (1) Cod civil şi nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele pricinii. În acest sens recurenta invocă că faptul transmiterii banilor în sumă de 3 000 dolari SUA la 13 iulie 2006 este dovedit prin bonurile de transfer ale băncii „Sberbank Rosii”.

La fel, menţionează că instanţele de judecată incorect au apreciat începerea curgerii termenului de prescripţie ca fiind momentul transferului de bani în anul 2006. Consideră că termenul de prescripţie urmează a fi calculat din în vara anului 2011, cînd a aflat că imobilul este înregistrat pe numele pîrîtei . Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Beltiucova Elena nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

3 Instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lui, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel şi prima instanţă le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Beltiucova Elena ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Beltiucova (Perju) Elena se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4