3ra-266/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – I. Busuioc dosarul nr. 3ra-266/14 instanţa de apel – V. Pruteanu, M. Guzun, Iu. Cimpoi ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Primăria municipiului Chişinău şi Ela Bogonovschi în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Braslavschi împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Consiliului municipal Chişinău şi Elei Bogonovschi cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de Primăria municipiului Chişinău şi Ela Bogonovschi şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 19 iunie 2013 prin care acţiunea a fost admisă constată: La 27 decembrie 2012, Larisa Braslavschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chişinău, Primăriei municipiului Chişinău şi Elei Bogonovschi cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că la 15 noiembrie 2012 s-a adresat cu cerere către Consiliului municipal Chişinău cu solicitarea de a i se elibera certificat de urbanism pentru construirea unei anexe supraetajate, anexând tot setul de acte impuse de art. (3) alin. (1) a Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010. Menţionează că la 05 decembrie 2012 a primit o scrisoare prin care Consiliului municipal Chişinău i-a refuzat să elibereze actul solicitat, pe motiv că solicitantul nu a prezentat o schiţă de proiect a unei anexe supraetajate.

Susţine că asemenea proiect a fost anexat, iar această circumstanţă demonstrează că reprezentanţii Consiliului municipal Chişinău au examinat superficial cererea înaintată de Larisei Braslavschi, fără a pătrunde în esenţa cauzei. Tot în acest context, mai declară că proiectul prezentat era însoţit de un Raport de expertiză pozitiv şi de un calcul a insolaţiei faţă de apartamentul nr. 19 din str. Drumul Viilor 99, mun. Chişinău. Afirmă că proiectul nominalizat este perfectat pentru construirea unei anexe supraetajate de la etajul 1 şi până la etajul 5, ceea ce în opinia reclamantei ar duce la îmbunătăţirea bunurilor tuturor beneficiarilor acestei construcţii, iar temelia acestei anexe va fi efectuată din contul Larisei Braslavschi, fapt care ar scuti pe ceilalţi locatari de aceste cheltuieli.

Menţionează că în pofida faptului că a fost prezentat integral necesarul set de acte, precum şi avantajele beneficiarilor acestui proiect, Consiliului municipal Chişinău refuză să elibereze certificatul de urbanism solicitat. Referitor la faptul că lipseşte acordul proprietarei apartamentului nr. 6 – Ela Bogonovschi, făcând referire la prevederile art. 3 alin.(1) lit. d) a Legii nr. 163, consideră că acordul favorabil al coproprietarilor este necesar în cazul în care în perioada exploatării obiectului construit, acestora le pot fi afectate careva interese. Indică că legiuitorul s-a referit la cazurile în care există mai mulţi coproprietari al unui bun, deoarece prin acordul său ei informează autoritatea publică locală despre faptul că sunt la curent precum că celălalt coproprietar doreşte să întreprindă careva acte de dispoziţie referitor la bunul acestora.

Consideră că la caz prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) a Legii nr. 163 nu pot fi aplicate, deoarece proprietar al apartamentului nr. 3 din str. Drumul Viilor 99, mun. Chişinău este doar ea, iar raportul juridic creat între ultima şi Ela Bogonovschi este guvernat doar de dreptul de vecinătate. Menţionează că în cazul în care un vecin are careva obiecţii referitoare la o anumită construcţie, acesta din urmă are sarcina de a proba în ce măsură îi pot fi afectate careva drepturi şi dacă aceste circumstanţe pot limita dreptul altui vecin de a dispune de bunul său. Mai indică că Ela Bogonovschi a refuzat să-şi dea acordul la construirea unei anexe doar la etajul întâi, pe când la moment proiectul este perfectat şi pentru construirea unei anexe la apartamentul acesteia.

Solicită a recunoaşte ilegal refuzul Consiliului municipal Chişinău de a elibera certificatul de urbanism pentru construirea anexei la apartamentul nr. 3 din str. Drumul Viilor 99, mun. Chişinău, obligarea Primăriei mun. Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău să elibereze certificatul de urbanism pentru construcţia anexei şi a balconului la apartamentul nr. 3 din str. Drumul Viilor 99, mun. Chişinău şi a recunoaşte ilegal refuzul pârâtei - Ela Bogonovschi, la darea acordului pentru construcţia anexei şi a balconului pentru apartamentul nr. 3 din str. Drumul Viilor 99, mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 iunie 2013 a fost recunoscut ilegal refuzul Consiliului municipal Chişinău de a elibera certificatul de urbanism pentru construcţia anexei la apartamentul nr. 3 din str. Drumul Viilor 99, mun.

Chişinău, obligate Primăria mun. Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău să elibereze certificatul de urbanism pentru construcţia anexei şi a balconului la apartamentul nr. 3 din str. Drumul Viilor 99, mun. Chişinău pe numele Larisei Braslavschi şi recunoscut ilegal refuzul Elei Bogonovschi la darea acordului pentru construcţia anexei şi balconului pentru apartamentul nr. 3 din str. Drumul Viilor 99, mun. Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 au fost respinse cererile de apel declarate de Primăria mun. Chişinău şi Ela Bogonovschi şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 19 decembrie 2013, Primăria municipiului Chişină reprezentată de Arnăut Carolina în baza procurii nr. 02-116/09 din 14 ianuarie 2013, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel solicitând admiterea recursului, casarea deciziei şi pronunţarea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral acţiunea.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o neîntemeiată. Indică că Larisa Braslavschi a depăşit termenul de adresare în instanţa de judecată de 30 zile, prevăzut de art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ. La fel indică că la cererea depusă către Primăria municipiului Chişinău, Larisa Braslavschi urma să anexeze Extrasul din Registrul bunurilor imobile şi planul imobilului, eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, cu situaţia la zi; acte ce confirmă dreptul asupra imobilului (blocul de locuit), studiu topografic, SC.1:500 conform situaţiei la zi şi certificatul de înregistrare a gestionarului.

De asemenea, în cererea de recurs, reprezentantul recurentului a făcut referire şi la pct. 3.4 al Regulamentului provizoriu privind proiectarea balcoanelor, loggiilor, la parterele blocurilor de locuit, etajelor-mansardă, anexelor supraetajate, replanificarea apartamentelor, organizarea intrărilor suplimentare în încăperile cu altă destinaţie decât acea de locuinţă de la parterele, demisolurile şi subsolurile blocurilor locative, montarea ferestrelor în balcoane şi logii, aprobat prin decizia Primăriei municipiului Chişinău nr. 14/2 din 08 iunie 2001, lucrările de proiectare şi construire, prevăzute în regulamentul menţionat mai sus, exceptând intrările separate şi replanificarea încăperilor, se vor efectua pentru blocul de locuit în întregime, ţinându-se cont de situaţia urbanistică existentă.

La 03 februarie 2014 recurs împotriva deciziei instanţei de apel a declarat şi Ela Bogonovschi solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi decizii prin care pricina să fie remisă spre rejudecare în primă instanţă. În motivarea recursului a invocat încălcarea esenţială a normelor de drept procedural, şi anume că instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Consideră că prima instanţă urma să atragă ca parte în proces şi pe proprietarii apartamentelor şi spaţiilor cărora sunt amplasate în imediata vecinătate cu apartamentul nr. 3 şi anume: Uliana Plămădeală (apartamentul nr. 2), Efrosinia Svirnei (apartamentul nr. 16), Alexei Stepuc (apartamentul nr. 19), Galina Procofieva (apartamentul nr. 22); proprietarul firmei SRL „Caveris-Plus” – spaţiul firmei este amplasat la demisolul blocului-faţada din curtea blocului precum şi proprietarii firmei SRL „Trei Rotofei” – spaţiul căruia este amplasată la primul etaj, faţada din str. Drumul Viilor. Menţionează că apartamentul intimatei se află deasupra spaţiilor firmelor „Caveris-Plus” şi „Trei Rotofei”, din care considerente susţine că proprietarii acestora urmau obligatoriu atraşi în proces.

Menţionează, că vecinii apartamentelor sus indicate nu şi-au dat acordul la construcţia anexei şi a balconului la apartamentul nr. 3, condiţie pe care o consideră obligatorie în domeniul construcţiilor, potrivit art. 3 alin. (1) lit. d) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, nr. 163 din 09 iulie 2010 (declaraţiile cu privire la dezacordurile şi refuzurile vecinilor în vederea construirii anexei şi a balconului au fost anexate la dosar în ambele instanţe). Susţine că litigiul urma să fie examinat mai amplu, deoarece problema reconstruirii şi lărgirii apartamentului nr. 3 din blocul de locuit de pe str. Drumul Viilor 99, vizează nu doar proprietara ap. 6 (refuzul căreia a fost declarat ilegal), ci un număr mai mare de apartamente şi spaţii, atât supraetajate, cât şi laterale.

Declară că, în cazul punerii în executare a hotărârii judecătoreşti, va avea loc afectarea de fapt a drepturilor sau obligaţiilor unor persoane neatrase la judecarea pricinii, iar această situaţie va duce pe viitor oricum la apariţia unor litigii dintre intimată şi ceilalţi locatari ai blocului din str. Drumul Viilor 99, Chişinău. Afirmă că în afară de aceasta, ambele instanţe superficial au examinat probele din dosar, fapt ce a dus la aprecierea arbitrară a probelor şi soluţionarea greşită a pricinii. În contextul art. 379 Cod civil, recurenta a prezentat următoarele argumente de atentare inadmisibilă cu privire la construcţia anexei şi anume din punct de vedere al condiţiilor meteo nefavorabile, în cazul unor ploi puternice sau zăpezi abundente pereţii casei se vor umezi, fapt ce va duce la umiditatea pereţilor în apartament.

Din punct de vedere al afectării integrităţii structurale a clădirii şi al reţelelor inginereşti reiese că conform proiectului, intrarea în anexă şi la balcon se va efectua prin tăierea unor goluri în pereţii portanţi ai clădirii, fapt ce va afecta structura de rezistenţă a blocului, dar şi toate reţelele inginereşti. Din punct de vedre al gradului de seismicitate al zonei, reiese că blocul respectiv este construit în anii 60-70 ai secolului trecut, termenul de exploatare este depăşit de 40 ani, iar conform scrisorii nr. 02/01-120 din 19 august 2013, Institutul de Geologie şi Seismologie confirmă că Republica Moldova este situată într-o zonă cu pericol seismic înalt. Conform informaţiilor cutremurule majore produse anterior pe teritoriul Republicii Moldova au pricinuit avarierii construcţiilor.

Respectiv, în cazul unor seisme, intervenţiile de construcţie în pereţii portanţi de acest fel vor avea un impact negativ asupra clădirii. Din punct de vedere al acceselor obligatorii, reiese că ridicarea anexei va diminua accesul la drumul auto public. Trotuarul pentru pietoni nu va mai fi accesibil, din cauza parcărilor. Accesele obligatorii în curtea blocului vor fi limitate. Astfel vor fi încălcate un şir de reguli cu privire la accesele obligatorii carosabile şi pietonale. Susţine că, asigurarea bunei vecinătăţi în raport cu vecinii este încălcată de către intimată prin încălcarea art. 377, 379 şi 389. Din punct de vedere al preţului apartamentului, reiese că construcţia anexei date va diminua preţului apartamentelor învecinate apartamentul nr.3.

Din punct de vedere al siguranţei, anexa va crea posibilitatea pătrunderii mai uşor a persoanelor străine în apartamentele învecinate apartamentul nr.3. Din punct de vedere sanitaro-igienic, pe acoperişul acestei construcţii se va acumula gunoiul adus de vint sau aruncat de la etajele superioare. Din punct de vedere arhitectural, astfel de tipuri de construcţii creează aspect dezgustător clădirilor din mun. Chişinău. În acest context, susţine că instanţa de apel şi prima instanţă nu a examinat nici un argument şi probă adusă, a lăsat fără examinare careva apreciere şi ca rezultat a admis acţiunea integral. Astfel, consideră ambele hotărâri judecătoreşti neîntemeiate, pasibile de casat, iar acţiunea să fie respinsă integral.

Mai indică că blocul de locuit respectiv este o asociaţie a proprietarilor locuinţelor privatizate – APLP 50/100, respectiv consideră că litigiul dat nu poate fi examinat doar sub aspectul neînţelegerii între Larisa Braslavschi şi Ela Bogonovschi, ci cu atragerea tuturor vecinelor, care locuiesc în apropiata vecinătate cu apartamentul intimatei, întru respectarea prevederilor art. 355 Cod civil, art. 10 al Legii condominiului fondului locativ, nr. 913 din 30 martie 2000. Consideră că intimata pe lângă necesitatea deţinerii obligatorii a acordului notarial al tuturor vecinilor care locuiesc în imediata vecinătate cu apartamentul nr. 3, are obligaţia de a avea şi acordul conducerii asociaţiei, iar conform Declaraţiei din februarie 2013, asociaţia şi-a declarat dezacordul la construcţia anexei.

Menţionează că Alexei Stepuc, arhitect de profesie, proprietarul apartamentului nr. 19 (imediata vecinătate a ap.3) care la fel nu a dat acordul, a indicat la scrisoarea expediată de intimată, că construcţia anexei într-un bloc de locuit cu o vechime de peste 40 ani, nesupus niciunui reparaţii capitale exterioare, va duce la slăbirea rezistenţei peretelui principal, slăbirea insolaţiei ap. 16 şi 19, va diminua drastic căile de acces şi pietonale. Consideră că raportul de expertiză este elaborat cu încălcarea unor normelor legale expres prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 936 din 16 august 2006. Consideră că Raportul cu privire la insolaţie este unul dubios, deoarece conţine explicaţii pentru apartamentul ce aparţine recurentei şi al apartamentului nr. 19, pe când de facto problema insolaţiei se referă la apartamentele 16 şi 19. Susţine că în ambele cazuri de expertiză, locatarii blocului nu au fost informaţi despre rezultatele expuse în raporturi emise.

Totodată indică că instanţele de judecată nu s-au expus pe marginea adresărilor vecinilor cu privire la dezacordul lor referitoare la construcţiile preconizate, considerând că urma de a fi atrase în proces aceste persoane, dat fiind faptul că are loc şi încălcarea drepturilor lor. Invocă că în asemenea condiţii, prima instanţă şi instanţa de apel au admis cu bună ştiinţă încălcarea art. 6 alin. (1) din CEDO şi anume principiul dreptului la un proces echitabil, potrivit căruia orice persoană trebuie să aibă posibilitatea reală de a- şi apăra drepturile şi interesele legitime, fapt care a generat mai multe revolte din partea locatarilor şi la adresări către Primăria mun. Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău privind inadmisibilitatea construcţiei anexei şi a balconului la blocul respectiv.

De asemenea, consideră că nu poate fi luat în consideraţie decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 septembrie 2009, la care face referire reprezentantul intimatei – Sergiu Ciolacu, deoarece în pricina dată obiect al litigiului a fost construcţia unei case de locuit particulare din str. Cireşelor 38, mun. Chişinău, în care vecini sunt doar doi coproprietari, ceilalţi vecini locuind pe alte adrese, pe când în speţa dată, obiect al litigiului este construcţia anexei şi a balconului la apartamentul nr. 3 al blocului de locuit din str. Drumul Viilor 99, mun. Chişinău care este o asociaţie de locatari, respectiv consideră că potrivit legislaţiei în vigoare, este necesar atât acordul administraţiei asociaţiei (APLP 50/100), cât şi a tuturor vecinilor ale căror interese vor fi afectate în procesul construirii anexei şi a balconului şi în urma utilizării construcţiei respective.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul în termen. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Primăria municipiului Chişinău şi Ela Bogonovschi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Nu poate fi reţinută nici invocarea recurentei Ela Bogonovschi cu privire la neatragerea ca parte în proces a proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cărora sunt amplasate în imediata vecinătate cu apartamentul nr. 3, deoarece în cadrul examinării cauzei, dânsa bucurându-se de drepturile sale procedurale, nu a fost lipsită de posibilitatea de a prezentat instanţei un demers cu privire la atragerea ca parte în proces a acestora.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate Primăria municipiului Chişinău şi Ela Bogonovschi, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Primăria municipiului Chişinău şi Ela Bogonovschi ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de Primăria municipiului Chişinău şi Ela Bogonovschi se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov