2rc-182/14 — Încasarea sumei şi dobînzii de întîrziere

prima instanţă: V. Negru dosarul nr: 2rc-182/14 instanţa de apel: N. Craiu, A. Minciuna, L. Bulgac DECIZIE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov examinând recursurile declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Maconst-Prim” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii Comerciale „Lonta-Cons” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Maconst-Prim”cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de amânare a plăţii taxei de stat depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Maconst-Prim”, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Maconst-Prim”şi împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, prin care a fost restituită Societăţii cu Răspundere Limitată „Maconst-Prim” cererea de apel ca netimbrată şi remisă apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate constată: La 03 decembrie 2012, SC „Lonta-Cons” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Maconst-Prim” cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere.

În motivarea acţiunii a indicat că între SRL „Maconst-Prim” şi SC „Lonta- Cons” SRL în anul 2006 a fost încheiat contractul de subantrepriză în construcţii nr. 01, afirmând că în baza contractului dat datoria pârâtului constituie în total suma de 402388,62 lei. Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantului a sumei de 245518,73lei - ce reprezintă datoria, dobânda de întârziere în valoare de 156869,89lei şi taxa de stat însumă de12071,65lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05iulie 2013 acţiunea a fost admisă integral, încasat de la SRL „Maconst-Prim” în beneficiului SC „Lonta- Cons” SRL cu titlu de datorie suma de 245518,73 lei, cu titlu de dobândă de întârziere suma de 156869,89 lei şi cu titlu de cheltuieli de judecată suma de12071,65 lei, iar în total suma 414460,27 lei.

La 08 august 2013 SRL „Maconst-Prim” a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia şi casarea integrală a hotărârii primei instanţe. Totodată, a solicitat punerea cheltuielilor de judecată pe seama intimatului şi 1 amânarea plăţii taxei de stat în baza prevederilor art. 86 alin. (5) CPC până la examinare în fond a cauzei pe motive că situaţia materială a apelantului este precară, deoarece sunt blocate toate conturile bancare.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013 a fost respinsă cererea de amânare a plăţii taxei de stat depusă de SRL „Maconst-Prim”, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către SRL „Maconst-Prim”, obligat apelantul să achite taxa de stat în mărime de 9053,73 lei, acordat apelantului SRL „Maconst- Prim” un termen până la 27 noiembrie 2013, ora 1000pentru prezentarea apelului motivat şi a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 9053,73 lei, comunicat că şedinţa de judecată este numită pentru 27 noiembrie 2013, ora 10.00, care v-a avea loc în incinta Curţii de Apel Chişinău, sala nr. 3, et. 3 bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 73, mun.

Chişinău, pentru soluţionarea întrebării referitor la primirea cererii de apel spre examinare şi explicat că dacă apelanţii îndeplinesc în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, apelurile se consideră depuse la data prezentării iniţiale, şi se vor examina în fond, în caz contrar survin consecinţele de restituire a cererilor de apel în baza art. 369 CPC. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 a fost restituită SRL „Maconst-Prim” cererea de apel ca netimbrată, remise SRL „Maconst-Prim” cererea de apel cu toate documentele anexate şi explicat SRL „Maconst-Prim” că restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu aceeaşi cerere de apel, împotriva aceleiaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile.

La 24 decembrie 2013 SRL „Maconst-Prim” a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel din 27 noiembrie 2013, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii recurate şi admiterea cererii SRL „Maconst-Prim” de a amâna în baza art. 85 alin. (4) plata taxei de stat, ţinând cont de situaţia materială precară a recurentului. Menţionează că încheierea instanţei de apel din 25 octombrie 2013 a fost contestată de către SRL „Maconst-Prim”, dar contestarea nu a fost luată în considerare de către instanţa de apel. În motivarea recursului a invocat că cerinţele apelantului de amânare a plăţii taxei de stat pe motiv că au fost blocate conturile bancare şi sechestrat patrimoniul SRL „Maconst-Prim”, nu au fost luate în considerare şi apreciate de instanţă ca nesatisfăcătoare pentru a fi puse la baza unei decizii de amânare a plăţii taxei de stat.

Menţionează că înscrisurile prezentate elucidează starea financiară a recurentului în baza lipsei resurselor financiare în conturile bancare. Starea economică şi posibilităţile financiare ale întreprinderii SRL „Maconst-Prim”, la momentul examinării pricinii, au fost interpretate eronat de către instanţă, fapt care a determinat instanţa să adopte o încheiere de a impune recurentul la plata taxei de stat, prin încheierea din 25 octombrie 2013, urmată de o altă decizie nejustificată, care a fost pronunţată ilegal. Afirmă că SRL „Maconst-Prim” este în situaţia când sechestrul aplicat conturilor bancare prin încheierile instanţelor de judecată şi a executorilor judecătoreşti, a oprit mişcarea fluxurilor financiare pentru continuarea lucrărilor de construcţii.

În prezent recurentul nu dispune de resurse financiare pentru a achita suma considerabilă pentru moment de 9053,73 lei a taxei de stat la depunerea apelului. 2 Susţine că certificatul nr. 332/2013 din 24 septembrie 2013 eliberat de BC „Fincombank” SA neluat în considerare prin încheierea aceleiaşi instanţe din 25 octombrie 2013 confirmă că sunt sechestrate conturile bancare,ceea ce face imposibilă achitarea taxei de stat din cauza că nu sunt surse de achitare, invocând că instanţa de apel nu a dat o apreciere justă a probei aduse de recurent privind starea contului bancar. Consideră că instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Indică că din motive de stopare silită a producerii şi altele, primirea tardivă a copiei încheierii privind impunerea la plata laxei de stat în sumă de 9043,73 lei, întreprinderea, în situaţia financiară creată nu a avut posibilitatea de a debloca contul bancar şi a efectua plata taxei impuse de instanţa de apel.

Consideră că încheierea din 27 noiembrie 2013 este neîntemeiată, deoarece instanţa nu a aplicat art. 19 din Legea taxei de stat şi art. 86 alin. (4) din CPC, care permite amânarea plăţii taxei de stat şi în asemenea cazuri, când întreprinderea recurentă nu dispune de mijloace financiare pentru achitarea ei efectivă. Fiindcă lipsa la contul bancar a mijloacelor financiare a fost probată prin înscrisul anexat la cererea de recurs, ce reprezintă informaţia executorului Anatolie Bănărescu privind datoria restantă, neachitată a recurentului, care constituie suma de 376768,57 lei. Indică că prin certificatul eliberat de executorului judecătoresc Anatolie Bănărescu din 10 septembrie 2013 este constatat faptul că SRL „Maconst-Prim” are o restanţă la plată neachitată pe documentul executoriu nr. 2e-2484/10 restanţa la plată constituie 376768,57 lei.

De asemenea, consideră că concluzia instanţei de apel precum că SRL „Maconst-Prim” nu a anexat dovada faptului, că în situaţia dată financiară nu dispune de mijloacele necesare pentru achitarea taxei de stat este eronată, bazată pe presupuneri neîntemeiate, precum că SRL „Maconst-Prim” ar dispune de alte surse financiare, pe când în şedinţă a fost prezentat certificatul nr. 332/2013 din 24 septembrie 2013 eliberat de BC „Fincombank” SA că toate conturile bancare ale recurentului, după cum rezultă din certificat sunt sechestrate. SRL „Maconst-Prim” a depus cerere de repunere în termen a recursului şi de recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013, solicitând repunerea în termenul de declararea a recursului, admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate şi admiterea cererii SRL „Maconst-Prim” cu privire la amânarea plăţii taxei de stat, ţinând cont de situaţia materială precară a recurentului.

În motivarea recursului a indicat că copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013a fost primită la sediul SRL „Maconst-Prim”tardiv, iar factorii de decizia ai întreprinderii au omis din motive întemeiate termenul de recurs. Consideră că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013 este neîntemeiată, deoarece SRL „Maconst-Prim” se află în situaţia când sechestrul aplicat conturilor bancare prin încheierile instanţelor de judecată a stopat şi mişcarea fluxurilor financiare pentru continuarea lucrărilor de construcţii. Menţionează că în prezent SRL „Maconst-Prim” nu dispune de resurse financiare pentru a achita suma considerabilă a taxei de stat la depunerea apelului.

Afirmă că instanţei i-a fost prezentat certificatul nr. 332/2013 din 24 septembrie 2013 eliberat de BC „Fincombank” SA întru confirmarea faptului că sunt sechestrate conturile bancare. Susţine că SRL „Maconst-Prim” nu dispune de mijloacele financiare destinate achitării cuantumului taxei de stat, pe care a fost obligat de instanţa de apel de a o achita. 3 Menţionează că prin altă probă - certificatul din 10 septembrie 2013 eliberat de executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu este constatat faptul că SRL „Maconst- Prim” pe documentul executoriu nr. 2e-2484/10 restanţa la plată constituie 376768,57 lei.

Cu referire la art. 6 CEDO, consideră că instanţa de apel nejustificat nu a dat curs cerinţei de amânare a plăţii taxei de stat pe motiv că apelantul nu a prezentat probe de scutire de la plata taxei de stat în baza art. 85 alin. (4) CPC, deoarece considerentele invocate în încheierea din 25 octombrie2013 nu pot servi ca temei pentru respingerea cerinţelor justificate ale apelantei de scutire de la plata taxei de stat şi este pasibilă de a fi casată ca ilegală.

La fel, consideră că concluzia instanţei de apel precum că SRL „Maconst- Prim” nu anexat dovada faptului că în situaţia financiară nu dispune de mijloacele necesare pentru achitarea taxei de stat este pripită şi este bazată pe presupuneri neîntemeiate, precum că SRL „Maconst-Prim” ar dispune de alte surse financiare, pe când în şedinţă a fost prezentat certificatul nr. 332/2013 din 24 septembrie 2013 al BC „Fincombank” SA că toate conturile bancare ale recurentului, după cum rezultă din certificat sunt sechestrate. Mai indică că criză economică în care s-a aflat în ultimii ani întreprinderea a adus SRL „Maconst-Prim” într-o stare dificilă şi a redus posibilităţile economice ale întreprinderii.

Dar SRL „Maconst-Prim” depune eforturi pentru îndeplinirea obligaţiilor financiare la executarea contractelor încheiate cu furnizorii de materiale de construcţii, în situaţia grea creată îşi onorează obligaţiile asumate în baza contractelor bilaterale. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursurile declarate împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 şi încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013 ca fiind depuse cu omiterea termenului de declarare a acestora din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. După cum denotă actele cauzei, încheierea Curţii de Apel Chişinău, prin care a fost restituită SRL „Maconst-Prim” cererea de apel şi remisă apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate, contestată cu recurs de către SRL „Maconst- Prim”, a fost emisă la 27 noiembrie 2013. Deşi actele cauzei şi anume procesul-verbal al şedinţei de judecată din 27 noiembrie 2013 (f. d. 73), atestă că încheierea recurată a fost pronunţată integral în prezenţa reprezentantului societăţii, recursul împotriva încheierii menţionate a fost depus numai la 24 decembrie 2013, respectiv, în afara termenului legal de 15 zile, prevăzut de art. 425 CPC.

4 În conformitate cu art. 116 alin. (1) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. Iar alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că la cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Prin prisma normei enunţate, instanţa de recurs consideră neîntemeiată cererea recurentului cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului împotriva încheierii instanţei de apel din 27 noiembrie 2013. Or, SRL „Maconst-Prim” nu a invocat niciun motiv, în sensul normei citate, care ar justifica neîndeplinirea actului de procedură în termen şi care ar constitui temei pentru repunerea recursului în termen.

De asemenea, instanţa de recurs constată a fi depus peste termen şi recursul declarat de SRL „Maconst-Prim” împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de amânare a plăţii taxei de stat depusă de SRL „Maconst-Prim” şi nu s-a dat curs cererii de apel declarate de ultimul. În susţinerea opiniei enunţate, se va reţine că încheierea nominalizată, a fost expediată în adresa SRL „Maconst-Prim” la 28 octombrie 2013, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire nr. 3561 (f. d. 70), fiind recepţionată de destinatar la 06 noiembrie 2013, fapt ce se atestă prin avizul de recepţie anexat la dosar (f. d. 72). Recurentul, însă, nu s-a conformat prevederilor legale, care reglementează termenul de declarare a recursului împotriva încheierii şi nu a depus recursul în termenul de 15 zile, prevăzut de art. 425 CPC.

Instanţa de recurs reţine că, deşi cererea de recurs menţionată nu conţine numărul de intrare şi data depunerii ei la instanţa a cărei încheiere se atacă, faptul depunerii cererii de recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013 în afara termenului de prescripţie se confirmă prin însuşi solicitarea recurentului cu privire la repunerea în termen de declarare a recursului, care la fel nu poate fi admisă. Aceasta deoarece în susţinerea cererii date nu a fost invocat niciun motiv plauzibil, în sensul art. 116 CPC, care ar justifica imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termen şi ar constitui temei pentru repunerea acestuia în termen.

Or, singurul argument adus în susţinerea cererii de repunere în termen precum că copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013 a fost primită la sediul SRL „Maconst-Prim” tardiv, astfel factorii de decizie ai întreprinderii au omis întemeiat termenul de declarare a recursului este unul declarativ, care se combate cu cele invocate mai sus (avizul de recepţie din 06 noiembrie 2013 (f. d. 72)). În această ordine de idei se va menţiona că admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil. Faţă de cele ce preced şi urmare a respingerii cererilor SRL „Maconst-Prim” cu privire la repunerea recursurilor în termen, se resping si recursurile declarate de către SRL „Maconst-Prim” ca tardive cu menţinerea încheierilor recurate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: 5 Se resping cererile depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată „Maconst-Prim” cu privire la repunerea recursurilor în termen. Se resping recursurile declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Maconst-Prim”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2013 şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea Societăţii Comerciale „Lonta-Cons” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Maconst-Prim” cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 6