3rh-45/14 — Contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă – L. Brînză dosarul nr. 3rh-45/14 instanţa de apel – A. Minciuna, L. Bulgac, L. Popova instanţa de recurs –A.Cobăneanu, V. Macinskaia, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Cucoş împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 15 ianuarie 2014, prin care recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au fost considerate inadmisibile constată: La 17 mai 2013, Valentin Cucoş a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM şi Inspectoratului General al Poliţiei al MAI al RM cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru,

repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii a indicat că a activat în funcţia de comisar al Comisariatului de poliţie a sectorului Rîşcani a municipiului Chişinău. Menţionează că prin ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 el a fost concediat din organele afacerilor interne, în care drept temei de concediere au fost induse prevederile art. 47 alin. (1) lit. f) al Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, iar motivul concedierii a fost formulat ca fiind lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor de personal. Susţine că despre faptul că funcţia deţinută de el urmează a fi redusă, iar unitatea de poliţie a sectorului Rîşcani a mun.

Chişinău urmează a fi lichidată, el a fost preavizat la 09 ianuarie 2013. Consideră că ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013, este unul ilegal. Indică că în corespundere cu art. 88 al Codului muncii, angajatorul este în drept să concedieze salariaţii de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de doar cu condiţia că va emite un ordin, dispoziţie, decizie, hotărâre), motivat din punct de vedere juridic, cu privire la lichidarea unităţii ori reducerea numărului sau a statelor de personal. Afirmă că unitatea de poliţie a sectorului Rîşcani mun. Chişinău nu a fost lichidată, dar a fost operată doar o redenumire a subdiviziunii de poliţie a sectorului Rîşcani a mun.

Chişinău, deoarece nu există ordin, prin care să se dispună lichidarea acestei subdiviziuni de poliţie. Invocă că nu a fost lichidată funcţia de conducător al subdiviziunii de poliţie a sectorului Rîşcani mun. Chişinău, dar la fel s-a operat doar o schimbare de denumirii funcţiei, în rest, obligaţiile funcţionale de bază au rămas aceleaşi. Insistă şi asupra faptului că funcţia deţinută de el nu a fost redusă, iar după 05 martie 2013, după ce s-a operat modificarea denumirilor în statele de personal, el a continuat conducerea cu subdiviziunea teritorială de poliţie, a primit indicaţii de la şefii superiori, a dat indicaţii, a condus şedinţele operative a subdiviziunii poliţieneşti şi anume a executat şi a fost acceptat să exercite în continuare funcţia de şef de subdiviziune poliţienească a sectorului Rîşcani mun.

Chişinău. Consideră că preavizarea lui despre existenţa unei careva reduceri de funcţie pe care o ocupa este una ilegală şi contravine realităţii de fapt şi de drept, motiv pentru care ordinul nominalizat urmează a fi anulat. La fel cu referire la art. 88 Codul muncii, indică că deşi în ordinul de preavizare din 09 ianuarie 2013 este menţionat că funcţia se va reduce peste două luni, el a fost eliberat din funcţie doar la 23 aprilie 2013, prin aducerea la cunoştinţă a extrasului din ordinul de concediere din 27 martie 2013, adică peste aproximativ o lună şi jumătate după expirarea termenului de preavizare despre reducerea funcţiei. Astfel, consideră că procedura a fost încălcată, iar drepturile angajatului de a nu fi concediat ulterior expirării termenului de preaviz au fost încălcate.

La fel, susţine că contrar art. 88 Codul muncii, lui la momentul preavizării şi în toată perioada de preavizare nu i s-a propus o altă funcţie, aşa cum şi nu a fost lăsat să activeze în continuare în funcţia deţinută, însă consideră că deţinând anterior funcţia de conducere a CPS Rîşcani, este evident că avea cea mai înaltă productivitate şi calificare faţă de toţi subalternii săi, astfel dânsul avea prioritate în funcţiile de conducere ale Inspectoratului de poliţie. Afirmă că de asemenea contrar art. 88 alin. (1) lit. h) o adresare din partea angajatorului către organul sindical din unitate în vederea concedierii lui, care era membru de sindicat, nu a fost operată, cum nu a fost primit nici un accept despre concediere din partea sindicatului.

Insistă că de fapt, funcţia de conducător al subdiviziunii de poliţie rămâne în continuare să existe în cadrul subdiviziunii raionale de poliţie, fapt ce denotă că locul de muncă a lui nu a fost lichidat, sau chiar şi fiind lichidat acesta a fost restabilit, ce la fel contravine art. 88 Codul muncii. Menţionează că în realitate el a exercitat în perioada 05 martie 2013 – 22 martie 2013 atribuţiile de conducător al subdiviziunii de poliţie a sectorului Rîşcani mun. Chişinău. Altfel, consideră că în perioada dată, cu acceptul pârâtului, el a fost considerat drept şef al Inspectoratului de poliţie a sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi a exercitat atribuţiile conducătorului subdiviziunii poliţieneşti a sectorului Rîşcani, în acest sens referindu-se la prevederile art. 58 Codul muncii.

Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1), lit. g) al Legii cu privire la Poliţie şi statutul poliţistului, şeful Inspectoratului General de Poliţie numeşte şi eliberează din funcţie personalul Inspectoratului General al Poliţiei. Consideră că textul Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nu stabileşte competenţa ministrului afacerilor interne de a angaja sau de a concedia din Poliţie persoanele din funcţiile pe care le ocupa el, pe când ordinul de concediere nr. 204 ef. din 27 martie 2013 adus la cunoştinţa lui abia la 23 aprilie 2013, a fost semnat, contrar competenţei de către Ministrul Afacerilor Interne. Solicită anularea ordinului MAI nr. 204 ef. din 27 martie 2013 în partea concedierii lui din organele afacerilor interne, restabilirea în organele afacerilor interne în funcţia de Şef al Inspectoratului de Politie Rîşcani al Direcţiei de Politie a mun.

Chişinău al Inspectoratului General al Politie al MAI, încasarea în beneficiul lui a salariului pentru întreaga perioada de absenţă forţată de la serviciu, repararea prejudiciului moral în mărime de 25000 lei şi încasarea de la pârât cheltuielile de judecată suportate de el pentru asistenţă juridică. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2013 a fost admisă parţial acţiunea, anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Valentin Cucoş, restabilit Valentin Cucoş în funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie a mun.

Chişinău începând cu 11 iulie 2013, încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Valentin Cucoş salariul pentru lipsa forţată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 până la 11 iulie 2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reţinerilor obligatorii din salariul achitat conform legislaţiei în vigoare, încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Valentin Cucoş prejudiciul moral cauzat în mărime de 10000 lei. Totodată a fost indicat că hotărârea în privinţa restabilirii în funcţie şi încasării unui salariu mediu în mărime de 7209,89 lei pentru absenţa forţată de la lucru urmează a fi executată imediat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoratul General al Poliţiei al MAI al RM şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 ianuarie 2014 recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoratul General al Poliţiei al MAI al RM au fost considerate inadmisibile. La 30 ianuarie 2014, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 15 ianuarie 2014 şi emiterea unei decizii privind respingerea integrală a acţiunii. În motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu hotărârile judecătoreşti, considerând paradoxal faptul că prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 11 iulie 2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013, cât şi prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 15 ianuarie 2014 s-a dispus restabilirea lui Valentin Cucoş în funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI, pe când acesta a fost concediat din funcţia de comisar al Comisariatului de poliţie sectorul Rîşcani al CGP mun. Chişinău al MAI prin ordinul emis de MAI. Invocă că argumentele expuse de către reprezentanţii MAI şi IGP nu au fost luate în consideraţie de către instanţă şi ultima nu a motivat respingerea acestora.

Susţine că prin numirea lui Valentin Cucoş în funcţia de şef al Inspectoratului de poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI, instanţa de judecată a substituit autoritatea administrativă, Inspectoratul General al Poliţiei, prin restabilirea lui Valentin Cucoş într-o funcţie concretă în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, în care acesta nu a activat până la desfacerea contractului individual de muncă ţine de oportunitatea emiterii actului administrativ. Deoarece, Valentin Cucoş a activat în funcţia de comisar al Comisariatului de poliţie sectorul Rîşcani al CGP mun. Chişinău al MAI şi concediat din această funcţie prin ordinul MAI.

Cu referire la prevederile cu art. 89 alin. (1) Codul muncii, menţionează că în speţă, Valentin Cucoş a fost concediat din organele afacerilor interne prin ordinul MAI nr. 204 ef. la 27 martie 2013 din funcţia de comisar al CPs Rîşcani a CGP mun. Chişinău al MAI, însă instanţa a dispus restabilirea acestuia în funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI.

Mai mult ca atât, instanţa a dispus restabilirea acestuia în funcţie începând cu 11 iulie 2013, dar nu din data concedierii - 27 martie 2013. Indică că un alt argument care nu a fost luat în consideraţie de către instanţă este că Valentin Cucoş a depus cerere prin care a solicitat stabilirea pensiei pe linia MAI, iar potrivit art. 2 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabileşte pensie după eliberare din serviciu, invocând că instanţa de judecată nu a motivat respingerea acestui argument, nici chiar nu a făcut trimitere în motivarea hotărârii.

Afirmă că conform Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012, cât şi Hotărârii Guvernului pentru aprobarea regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General al Poliţiei al MAI nr. 283 din 24 aprilie 2013, Inspectoratul General al Poliţiei al MAI reprezintă unitatea centrală de administrare şi control al Poliţiei, cu sediul în mun. Chişinău, dispune de ştampilă cu imaginea de Stat şi denumirea sa în limba de stat, precum şi de cont trezorerial şi alte atribuţii specifice, în modul stabilit, înregistrat la camera înregistrării de Stat la 21 martie 2013, iar şeful IGP al MAI, numeşte şi eliberează din funcţie personalul Inspectoratului General al Poliţiei. Invocă că nu s-a ţinut cont că Inspectoratul General al Poliţiei este o altă persoană juridică decât Ministerul Afacerilor Interne, iar raporturile juridice ulterioare sunt altele decât cele ce au existat între Valentin Cucoş şi MAI.

Menţionează că în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Indică că sunt mai multe litigii în instanţele de judecată cu asemenea obiect şi pentru a nu crea divergenţe între hotărârile pronunţate, consideră că este oportună revizuirea hotărârilor menţionate. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale enunţate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuientul Ministerul Afacerilor Interne al RM în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci dezacordul cu soluţia instanţelor ierarhic inferioare, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de acest articol. Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 15 ianuarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Cucoş împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu