ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.05.2020

3rh-6/20 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
27.05.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declararii revizuirii
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3rh-6/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3rh-6/20

prima instanță: L. Brînză

instanța de apel: A. Minciuna, L. Bulgac și L. Popova

instanța de recurs: A. Cobăneanu, V. Macinskaia și I. Vîlcov

instanța de revizuire: S. Novac, O. Sternioală, I. Corolevschi, M. Ghervas și A. Cobăneanu

instanța de recurs: T.Vieru, V.Clevadî, Iu.Bejenaru, Iu.Oprea și D.Mardari

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Cucoș Valentin, reprezentat de

avocatul Briceac Andrei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu

pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei

din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 17 mai 2013 Valentin Cucoș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței

forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în funcție de comisar al

Comisariatului de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău.

A susținut Valentin Cucoș că, prin ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 a fost

concediat din organele afacerilor interne, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. f) al Legii cu

privire la activitatea poliției și statutul polițistului, ca motiv fiind lichidarea

subdiviziunii sau reducerea statelor de personal.

1

A menționat reclamantul că la 09 ianuarie 2013 a fost preavizat despre faptul că

funcția deținută de el urmează a fi redusă, iar unitatea de poliție a sectorului Rîșcani,

mun. Chișinău urmează a fi lichidată.

A considerat Valentin Cucoș că ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 prin care

dînsul a fost concediat este ilegal.

A afirmat reclamantul, că unitatea de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău

nu a fost lichidată, fiind operată doar o redenumire a subdiviziunii de poliție a

sectorului Rîșcani mun. Chișinău, deoarece nu există ordin prin care să se dispună

lichidarea acestei subdiviziuni de poliție.

A invocat că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție al sectorului

Rîșcani mun. Chișinău, nu a fost lichidată, dar a fost o schimbare de denumire a

funcției, în rest obligațiile funcționale de bază au rămas aceleași.

A relatat reclamantul că funcția deținută de el nu a fost redusă, iar după operarea

modificării denumirilor în statele de personal din 05 martie 2013, dînsul a continuat

activitatea cu subdiviziunile teritoriale de poliție, a primit indicații de la șefii

superiori, a dat indicații, a condus ședințele operative a subdiviziunilor polițienești,

executînd în continuare funcția de șef de subdiviziune polițienească a sectorului

Rîșcani, mun. Chișinău.

A menționat Valentin Cucoș că preavizarea sa despre existența unei careva

reduceri de funcție pe care dînsul o ocupa este una ilegală și contravine realității de

fapt și de drept, motiv pentru care ordinul de concediere sus-indicat urmează a fi

anulat.

Totodată cu referire la prevederile Codului Muncii, a indicat reclamantul, că deși

în ordinul de preavizare din 09 ianuarie 2013 este menționat că funcția sa va fi redusă

peste două luni, dînsul a fost eliberat din funcție la 27 martie 2013, aducîndu-i-se la

cunoștință acest fapt la 23 aprilie 2013. Astfel a considerat Valentin Cucoș că

procedura de concediere a fost încălcată.

La fel, a afirmat reclamantul că la momentul preavizării și în toată perioada de

preavizare nu i s-a propus o altă funcție, așa cum nu a fost lăsat să activeze în

continuare în funcția deținută. Ocupând anterior funcția de conducere a

Comisariatului de Poliției al sectorului Rîșcani mun. Chișinău, este evident că avea

cea mai înaltă productivitate și calificare față de toți subalternii săi, având prioritate în

funcțiile de conducere ale Inspectoratului de poliție.

A declarat că nu a avut loc nici o adresare din partea angajatorului către organul

sindical din cadrul unității, în vederea concedierii sale, care era membru de sindicat.

A insistat Valentin Cucoș, că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție

rămâne în continuare să existe în cadrul subdiviziunii teritoriale de poliție, fapt ce

denotă că locul de muncă al reclamantului nu a fost lichidat.

A explicat reclamantul că în realitate a exercitat în perioada 05 martie 2013 –22

martie 2013 atribuțiile de conducător al subdiviziunii de poliție a sectorului Rîșcani,

mun. Chișinău, considerînd că în perioada dată, cu acceptul pîrîtului dînsul a fost

considerat șef al Inspectoratului de Poliție a sectorului Rîșcani mun. Chișinău.

A solicitat Valentin Cucoș, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne al

2

Republicii Moldova nr. 204 ef. din 27 martie 2013 în partea concedierii sale din

organele afacerilor interne, restabilirea în funcția de Șef al Inspectoratului de Poliție

Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General de Poliție,

încasarea salariului restant pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, a

prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei, precum și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău acțiunea a

fost admisă parțial (f.d. 121, 124-139). S-a anulat ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Cucoș Valentin, cu

restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției

de Poliție mun. Chișinău începând cu data de 11 iulie 2013. S-a încasat de la

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin

salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 pînă la 11 iulie

2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor obligatorii din salariul achitat

conform legislației în vigoare. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin prejudiciul moral cauzat în

mărime de 10 000 lei.

Prin decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău apelurile declarate

de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu menținerea hotărârii

din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 165, 166-170).

Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursurile

declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de

apel au fost considerate inadmisibile (f.d. 198-204).

Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii

din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă (f.d.

218-223).

La 17 mai 2014 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au depus cerere de

revizuire indicând că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, solicitând casarea

integrală a încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție, reexaminarea

recursului și casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Internea fost admisă cu casarea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de

Justiție și reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de

Justiție, în alt complet de judecători (f.d. 252-257).

Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

3

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat integral

decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și hotărârea din 11

iulie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, și s-a emis o nouă hotărâre prin care:

cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la

lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins

ca fiind neîntemeiată.

La 05 decembrie 2019, Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei a

declarat cerere de revizuire în temeiul art.449 lit.g) Cod de procedură civilă împotriva

încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12

noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire

cu menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că Cucoș Valentin s-a adresat cu

plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe faptul încălcării dreptului la un

proces echitabil garantat de art. 6§1 al Convenției, prin încheierea din 06 august 2014

a Curții Supreme de Justiție și decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de

Justiție.

La 18 septembrie 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a inițiat

procedura de reglementare pe cale amiabilă, invitând părțile să discute posibila

soluționare amiabilă pînă la 11 decembrie 2019.

Astfel, întru evitarea constatării de către Curtea Europeană a unei încălcări a

drepturilor garantate de Convenție, prin prisma art. 6 § 1, art.13 din Convenție și

asigurarea respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării

drepturilor reclamantului la nivel național, precum și în contextul inițierii unei

proceduri de reglementare amiabilă, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură

civilă, a solicitat admiterea cererii de revizuire.

La 02 ianuarie 2019, Inspectoratul General al Poliției a depus referință asupra

cererii de revizuire solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din art. 257

alin. (1) al Codului respectiv.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-

171.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca

fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447 din Codul de procedură civilă,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 din Codul de

procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt

invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca

temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de

procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă

duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Inițial, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră

necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

În temeiul art. 447 lit. c) Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere

de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din

prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție precizează că la 05 decembrie 2019, Cucoș Valentin,

reprezentat de avocatul Briceac Andrei a depus cerere de revizuire în temeiul art.449

lit.g) Cod de procedură civilă.

Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

La rândul său, art. 450 lit. e) Cod de procedură civilă, stipulează că cererea de

revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare

pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului -în cazul prevăzut la art.

449 lit. g).

5

Conform art.11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.

151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții

Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții

Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art.10, care se

aplică în modul corespunzător. În condițiile alin.(1), Agentul guvernamental, din

oficiu, la solicitarea reclamantului sau a reprezentantului acestuia, este în drept să

negocieze soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene.

În debutul acestei cereri de revizuire, Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul

Briceac Andrei a menționat despre faptul că, la 18 septembrie 2019 Curtea Europeană

a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea Cucoș vs

Republica Moldova (nr.8245/15). Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu

privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în

circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene. De asemenea, Curtea

a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei

cauze.

Cu referire la circumstanțele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că la 17 mai 2013 Valentin

Cucoș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru,

încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei prin hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei

Centru, mun.Chișinău s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Cucoș

Valentin, cu restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani

al Direcției de Poliție mun. Chișinău începînd cu data de 11 iulie 2013. S-a încasat de

la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș

Valentin salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 pînă

la 11 iulie 2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor obligatorii din

salariul achitat conform legislației în vigoare. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin prejudiciul moral

cauzat în mărime de 10 000 de lei.

Prin decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău apelurile declarate

de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu menținerea hotărîrii

din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 165, 166-170).

Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursurile

declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de

apel au fost considerate inadmisibile.

6

Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii

din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Internea fost admisă cu casarea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de

Justiție și reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de

Justiție, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat integral

decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și hotărârea din 11

iulie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău și s-a emis o nouă decizie de

respingere integrală a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reiterează că Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei

invocând prevederile art.449 lit.g) Cod de procedură civilă a menționat că, la 18

septembrie 2019 Curtea Europeană a comunicat Guvernului Republicii Moldova

cererea Cucoș vs Republica Moldova (nr.8245/15) și a inițiat procedura de

reglementare pe cale amiabilă.

Sub acest aspect, circumstanțele descries de revizuent nu corespund exigențelor

art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de revizuire

a încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a

Curții Supreme de Justiție. Or, conform comunicatului CEDO, Guvernul Republicii

Moldova a fost invitat să prezinte circumstanțele cauzei și observațiile scrise cu

privire la admisibilitatea și fondul cererii și să răspundă la întrebările Curții.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție indică că din materialele dosarului nu se confirmă că există

o negociere de soluționare amiabilă dintre reclamantul Cucoș Valentin și Guvernul

Republicii Moldova precum și nu există o hotărâre CEDO pe cazul dat.

Mai mult ca atât, din informația nr.06/1667 din 18 februarie 2020 Agentul

Guvernamental menționează că Guvernul prin comunicatul CEDO a fost invitat să-și

expună poziția cu referire la posibilitatea unei reglementări amiabile a cauzei, însă din

informația dată nu reiese că este inițiată o procedură amiabilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează că admiterea cererii de revizuire în lipsa temeiurilor

exprese prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, va încălca principiul

securității raporturilor juridice consacrat în Preambulul și art. 6 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

7

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 -

453 Cod de procedură civilă, servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor

justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă,

potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o

soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest

principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul

Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administratival Colegiului ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, 269, 270, 453 alin. (1) lit. a) Cod

de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administratival Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cucoș

Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei împotriva încheierii din 06 august

2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea

salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-07-15
0,98
3rh-36/20 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3rh-36/2020 prima instanţă: L. Brînză instanţa de apel: A. Minciuna, L. Bulgac și L. Popova instanța de recurs: A. Cobăneanu, V. Macinskaia și I. Vîlcov instanţa de revizuire: S. Novac, O. Sternioală, I. Corolevschi, M. Ghervas ș
CSJ 2023-02-01
0,95
3r-374/22 — initierea procedurii de executare
f.d. 198-204) Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de revizuire depusă către Ministerul Afacerilor Interne al RM și Inspectoratul General al Poliției al MAI împotriva încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curț
CSJ 2023-08-23
0,94
2rh-14/23 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2rh-14/2023 2-18070685-01-2rh-09022023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Jud. A. Danilov) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud. L. Bulgac, Gr. Daşchevici, S. Gîrbu) Instanța de recurs: Curtea Supre
CSJ 2020-06-17
0,94
2ra-760/20 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil
Dosarul nr. 2ra–760/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. P. Harmaniuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, N. Simciuc, Iu. Cotruță) Î N C H E I E R E 17 iunie 2020 mun. Chişinău Colegiul civ
CSJ 2024-10-23
0,94
3ra-135/24 — contestarea actului administrativ
ne, persoane terțe Inspectoratul General al Poliției și Țurcan Vitalie, cu privire la anularea actului administrativ individual de defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant pentru perioada absenței forțate de servic
Sursă