3rh-6/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii revizuirii
3rh-6/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3rh-6/20
prima instanță: L. Brînză
instanța de apel: A. Minciuna, L. Bulgac și L. Popova
instanța de recurs: A. Cobăneanu, V. Macinskaia și I. Vîlcov
instanța de revizuire: S. Novac, O. Sternioală, I. Corolevschi, M. Ghervas și A. Cobăneanu
instanța de recurs: T.Vieru, V.Clevadî, Iu.Bejenaru, Iu.Oprea și D.Mardari
Î N C H E I E R E
27 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
examinând cererea de revizuire depusă de Cucoș Valentin, reprezentat de
avocatul Briceac Andrei,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la
contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu
pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei
din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție,
c o n s t a t ă:
La 17 mai 2013 Valentin Cucoș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului
administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței
forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în funcție de comisar al
Comisariatului de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău.
A susținut Valentin Cucoș că, prin ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 a fost
concediat din organele afacerilor interne, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. f) al Legii cu
privire la activitatea poliției și statutul polițistului, ca motiv fiind lichidarea
subdiviziunii sau reducerea statelor de personal.
1
A menționat reclamantul că la 09 ianuarie 2013 a fost preavizat despre faptul că
funcția deținută de el urmează a fi redusă, iar unitatea de poliție a sectorului Rîșcani,
mun. Chișinău urmează a fi lichidată.
A considerat Valentin Cucoș că ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 prin care
dînsul a fost concediat este ilegal.
A afirmat reclamantul, că unitatea de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău
nu a fost lichidată, fiind operată doar o redenumire a subdiviziunii de poliție a
sectorului Rîșcani mun. Chișinău, deoarece nu există ordin prin care să se dispună
lichidarea acestei subdiviziuni de poliție.
A invocat că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție al sectorului
Rîșcani mun. Chișinău, nu a fost lichidată, dar a fost o schimbare de denumire a
funcției, în rest obligațiile funcționale de bază au rămas aceleași.
A relatat reclamantul că funcția deținută de el nu a fost redusă, iar după operarea
modificării denumirilor în statele de personal din 05 martie 2013, dînsul a continuat
activitatea cu subdiviziunile teritoriale de poliție, a primit indicații de la șefii
superiori, a dat indicații, a condus ședințele operative a subdiviziunilor polițienești,
executînd în continuare funcția de șef de subdiviziune polițienească a sectorului
Rîșcani, mun. Chișinău.
A menționat Valentin Cucoș că preavizarea sa despre existența unei careva
reduceri de funcție pe care dînsul o ocupa este una ilegală și contravine realității de
fapt și de drept, motiv pentru care ordinul de concediere sus-indicat urmează a fi
anulat.
Totodată cu referire la prevederile Codului Muncii, a indicat reclamantul, că deși
în ordinul de preavizare din 09 ianuarie 2013 este menționat că funcția sa va fi redusă
peste două luni, dînsul a fost eliberat din funcție la 27 martie 2013, aducîndu-i-se la
cunoștință acest fapt la 23 aprilie 2013. Astfel a considerat Valentin Cucoș că
procedura de concediere a fost încălcată.
La fel, a afirmat reclamantul că la momentul preavizării și în toată perioada de
preavizare nu i s-a propus o altă funcție, așa cum nu a fost lăsat să activeze în
continuare în funcția deținută. Ocupând anterior funcția de conducere a
Comisariatului de Poliției al sectorului Rîșcani mun. Chișinău, este evident că avea
cea mai înaltă productivitate și calificare față de toți subalternii săi, având prioritate în
funcțiile de conducere ale Inspectoratului de poliție.
A declarat că nu a avut loc nici o adresare din partea angajatorului către organul
sindical din cadrul unității, în vederea concedierii sale, care era membru de sindicat.
A insistat Valentin Cucoș, că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție
rămâne în continuare să existe în cadrul subdiviziunii teritoriale de poliție, fapt ce
denotă că locul de muncă al reclamantului nu a fost lichidat.
A explicat reclamantul că în realitate a exercitat în perioada 05 martie 2013 –22
martie 2013 atribuțiile de conducător al subdiviziunii de poliție a sectorului Rîșcani,
mun. Chișinău, considerînd că în perioada dată, cu acceptul pîrîtului dînsul a fost
considerat șef al Inspectoratului de Poliție a sectorului Rîșcani mun. Chișinău.
A solicitat Valentin Cucoș, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne al
2
Republicii Moldova nr. 204 ef. din 27 martie 2013 în partea concedierii sale din
organele afacerilor interne, restabilirea în funcția de Șef al Inspectoratului de Poliție
Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General de Poliție,
încasarea salariului restant pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, a
prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei, precum și cheltuielile de judecată.
Prin hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău acțiunea a
fost admisă parțial (f.d. 121, 124-139). S-a anulat ordinul Ministerului Afacerilor
Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Cucoș Valentin, cu
restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției
de Poliție mun. Chișinău începând cu data de 11 iulie 2013. S-a încasat de la
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin
salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 pînă la 11 iulie
2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor obligatorii din salariul achitat
conform legislației în vigoare. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al
Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin prejudiciul moral cauzat în
mărime de 10 000 lei.
Prin decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău apelurile declarate
de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General
al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu menținerea hotărârii
din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 165, 166-170).
Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursurile
declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de
apel au fost considerate inadmisibile (f.d. 198-204).
Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de
revizuire depusă către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii
din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă (f.d.
218-223).
La 17 mai 2014 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au depus cerere de
revizuire indicând că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale
pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, solicitând casarea
integrală a încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție, reexaminarea
recursului și casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de
revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Internea fost admisă cu casarea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de
Justiție și reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de
Justiție, în alt complet de judecători (f.d. 252-257).
Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
3
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat integral
decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și hotărârea din 11
iulie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, și s-a emis o nouă hotărâre prin care:
cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,
restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la
lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins
ca fiind neîntemeiată.
La 05 decembrie 2019, Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei a
declarat cerere de revizuire în temeiul art.449 lit.g) Cod de procedură civilă împotriva
încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12
noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire
cu menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție.
În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că Cucoș Valentin s-a adresat cu
plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe faptul încălcării dreptului la un
proces echitabil garantat de art. 6§1 al Convenției, prin încheierea din 06 august 2014
a Curții Supreme de Justiție și decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de
Justiție.
La 18 septembrie 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a inițiat
procedura de reglementare pe cale amiabilă, invitând părțile să discute posibila
soluționare amiabilă pînă la 11 decembrie 2019.
Astfel, întru evitarea constatării de către Curtea Europeană a unei încălcări a
drepturilor garantate de Convenție, prin prisma art. 6 § 1, art.13 din Convenție și
asigurarea respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării
drepturilor reclamantului la nivel național, precum și în contextul inițierii unei
proceduri de reglementare amiabilă, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură
civilă, a solicitat admiterea cererii de revizuire.
La 02 ianuarie 2019, Inspectoratul General al Poliției a depus referință asupra
cererii de revizuire solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
reține că la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii
Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din art. 257
alin. (1) al Codului respectiv.
Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-
171.
Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de
revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca
fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.
4
În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se
depune în scris de persoanele menționate la art. 447 din Codul de procedură civilă,
indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 din Codul de
procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.
Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt
invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca
temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția
adoptată.
Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de
procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.
Declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă
duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Inițial, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de
procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții
Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea
participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră
necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.
Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea
participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât
argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie
pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.
În temeiul art. 447 lit. c) Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere
de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din
prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).
La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție precizează că la 05 decembrie 2019, Cucoș Valentin,
reprezentat de avocatul Briceac Andrei a depus cerere de revizuire în temeiul art.449
lit.g) Cod de procedură civilă.
Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă, revizuirea se
declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul
Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o
cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.
La rândul său, art. 450 lit. e) Cod de procedură civilă, stipulează că cererea de
revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare
pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului -în cazul prevăzut la art.
449 lit. g).
5
Conform art.11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.
151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții
Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții
Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art.10, care se
aplică în modul corespunzător. În condițiile alin.(1), Agentul guvernamental, din
oficiu, la solicitarea reclamantului sau a reprezentantului acestuia, este în drept să
negocieze soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene.
În debutul acestei cereri de revizuire, Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul
Briceac Andrei a menționat despre faptul că, la 18 septembrie 2019 Curtea Europeană
a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea Cucoș vs
Republica Moldova (nr.8245/15). Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu
privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în
circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene. De asemenea, Curtea
a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei
cauze.
Cu referire la circumstanțele cauzei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că la 17 mai 2013 Valentin
Cucoș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru,
încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea
prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei prin hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei
Centru, mun.Chișinău s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat ordinul Ministerului
Afacerilor Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Cucoș
Valentin, cu restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani
al Direcției de Poliție mun. Chișinău începînd cu data de 11 iulie 2013. S-a încasat de
la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș
Valentin salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 pînă
la 11 iulie 2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor obligatorii din
salariul achitat conform legislației în vigoare. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor
Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin prejudiciul moral
cauzat în mărime de 10 000 de lei.
Prin decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău apelurile declarate
de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General
al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu menținerea hotărîrii
din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 165, 166-170).
Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursurile
declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de
apel au fost considerate inadmisibile.
6
Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de
revizuire depusă către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii
din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă.
Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de
revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Internea fost admisă cu casarea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de
Justiție și reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de
Justiție, în alt complet de judecători.
Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat integral
decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și hotărârea din 11
iulie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău și s-a emis o nouă decizie de
respingere integrală a acțiunii.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție reiterează că Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei
invocând prevederile art.449 lit.g) Cod de procedură civilă a menționat că, la 18
septembrie 2019 Curtea Europeană a comunicat Guvernului Republicii Moldova
cererea Cucoș vs Republica Moldova (nr.8245/15) și a inițiat procedura de
reglementare pe cale amiabilă.
Sub acest aspect, circumstanțele descries de revizuent nu corespund exigențelor
art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de revizuire
a încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a
Curții Supreme de Justiție. Or, conform comunicatului CEDO, Guvernul Republicii
Moldova a fost invitat să prezinte circumstanțele cauzei și observațiile scrise cu
privire la admisibilitatea și fondul cererii și să răspundă la întrebările Curții.
Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție indică că din materialele dosarului nu se confirmă că există
o negociere de soluționare amiabilă dintre reclamantul Cucoș Valentin și Guvernul
Republicii Moldova precum și nu există o hotărâre CEDO pe cazul dat.
Mai mult ca atât, din informația nr.06/1667 din 18 februarie 2020 Agentul
Guvernamental menționează că Guvernul prin comunicatul CEDO a fost invitat să-și
expună poziția cu referire la posibilitatea unei reglementări amiabile a cauzei, însă din
informația dată nu reiese că este inițiată o procedură amiabilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ notează că admiterea cererii de revizuire în lipsa temeiurilor
exprese prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, va încălca principiul
securității raporturilor juridice consacrat în Preambulul și art. 6 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
7
Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție reține că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 -
453 Cod de procedură civilă, servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor
justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă,
potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o
soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest
principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor
fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul
Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele
invocate poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administratival Colegiului ajunge la concluzia de a respinge cererea de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, 269, 270, 453 alin. (1) lit. a) Cod
de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administratival Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cucoș
Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei împotriva încheierii din 06 august
2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții
Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în
judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea
salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului
moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
8