3rh-39/15 — Cu privire la contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-39/15 prima instanţă: L. Brînză instanţa de apel: A. Minciuna, L. Bulgac și L. Popova instanța de recurs: T. Vieru, V. Clevadî, Iu. Bejenaru, Iu. Oprea și D. Mardari ÎNCHEIERE 13 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de către Cucoș Valentin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 noiembrie 2014, prin care a fost admis recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, casată decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri, c o n s t a t ă: La 17 mai 2013 Valentin Cucoș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru,

încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în funcție de comisar al Comisariatului de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău. Susține, Valentin Cucoș, că prin ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 a fost concediat din organele afacerilor interne, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. f) al Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, în calitate de motiv fiind lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor de personal. Menționează reclamantul că la 09 ianuarie 2013 a fost preavizat despre faptul că funcția deținută de el urmează a fi redusă, iar unitatea de poliție a sectorului Rîșcani, mun.

Chișinău urmează a fi lichidată. 1 Consideră, Valentin Cucoș, că ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 prin care dînsul a fost concediat, este ilegal. Afirmă, reclamantul, că unitatea de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău nu a fost lichidată, fiind operată doar o redenumire a subdiviziunii de poliție a sectorului Rîșcani mun. Chișinău, deoarece nu există ordin prin care să se dispună lichidarea acestei subdiviziuni de poliție. Invocă, Valentin Cucoș, că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție al sectorului Rîșcani mun. Chișinău, nu a fost lichidată, dar a fost o schimbare de denumire a funcției, în rest obligațiile funcționale de bază au rămas aceleași.

Susține, reclamantul, că funcția deținută de el nu a fost redusă, iar după operarea modificării denumirilor în statele de personal din 05 martie 2013, dînsul a continuat activitatea cu subdiviziunea teritorială de poliție, a primit indicații de la șefii superiori, a dat indicații, a condus ședințele operative a subdiviziunii polițienești, executînd în continuare funcția de șef de subdiviziune polițienească a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău. Consideră, Valentin Cucoș, că preavizarea sa despre existența unei careva reduceri de funcție pe care dînsul o ocupa este una ilegală și contravine realității de fapt și de drept, motiv pentru care ordinul de concediere sus-indicat urmează a fi anulat.

Totodată cu referire la prevederile Codului Muncii, indică reclamantul, că deși în ordinul de preavizare din 09 ianuarie 2013 este menționat că funcția sa va fi redusă peste două luni, dînsul a fost eliberat din funcție la 27 martie 2013, aducîndu-i-se la cunoștință acest fapt la 23 aprilie 2013. Astfel, consideră Valentin Cucoș că procedura de concediere a fost încălcată. La fel, afirmă reclamantul că la momentul preavizării și în toată perioada de preavizare nu i s-a propus o altă funcție, așa cum nu a fost lăsat să activeze în continuare în funcția deținută. Ocupînd anterior funcția de conducere a Comisariatului de Poliției al sectorului Rîșcani mun. Chișinău, este evident că avea cea mai înaltă productivitate și calificare față de toți subalternii săi, avînd prioritate în funcțiile de conducere ale Inspectoratului de poliție.

Menționează, Valentin Cucoș, că nu a avut loc nicio adresare din partea angajatorului către organul sindical din cadrul unității, în vederea concedierii sale, care era membru de sindicat. Insistă, Valentin Cucoș, că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție rămîne în continuare să existe în cadrul subdiviziunii teritoriale de poliție, fapt ce denotă că locul de muncă al reclamantului nu a fost lichidat. Susține, reclamantul, că în realitate a exercitat în perioada 05 martie 2013 – 22 martie 2013 atribuțiile de conducător al subdiviziunii de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, considerînd că în perioada dată, cu acceptul pîrîtului dînsul a fost considerat șef al Inspectoratului de Poliție a sectorului Rîșcani mun.

Chișinău. Solicită, Valentin Cucoș, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 204 ef. din 27 martie 2013 în partea concedierii sale din organele afacerilor interne, restabilirea în funcția de Șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General de Poliție, încasarea salariului restant pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei, precum și cheltuielile de judecată. 2 Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 iulie 2013 acțiunea a fost admisă parțial (f.d. 121, 124-139). S-a anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Cucoș Valentin, cu restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun.

Chișinău începînd cu data de 11 iulie 2013. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 pînă la 11 iulie 2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor obligatorii din salariul achitat conform legislației în vigoare. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013 apelurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 11 iulie 2013 (f.d. 165, 166-170). Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014 recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de apel au fost considerate inadmisibile (f.d. 198-204). Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 martie 2014 cererea de revizuire depusă către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014 a fost respinsă ca inadmisibilă (f.d. 218-223).

La 17 mai 2014 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au depus cerere de revizuire indicînd că au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, solicitînd casarea integrală a încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014, reexaminarea recursului și casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 august 2014 cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a fost admisă cu casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014 și reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecători (f.d.

252-257). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 noiembrie 2014, recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost admise, casate integral decizia Curţii de Apel Chișinău din 18 septembrie 2013 și hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 11 iulie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri prin care: Cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă 3 ca fiind neîntemeiată (f.d.264-271, vol. I). La 27 februarie 2015, Cucoș Valentin a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 noiembrie 2014, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs cu reexaminarea pricinii în fond în alt complet de judecători.

Revizuentul, Cucoș Valentin, în motivarea cererii de revizuire a invocat că instanţa de recurs a examinat pricina în mod arbitrar. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coraborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art. 444 al aceluiași Cod, care este modificat printr-o lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile pentru revizuirea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile de către legislator sunt definite în art. 449 Codul de procedură civilă în mod exhaustiv. Revizuentul a invocat temei de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din norma de drept citată se deduce că circumstanţele invocate de revizuent trebuiau să existe la momentul adoptării hotărîrii şi că nu au putut fi prezentate din motive neimputabile participantului la proces. Astfel, argumentul invocat de către revizuent în cererea de revizuire, precum că instanța de recurs s-a bazat pe niște acte care de fapt au fost schimbate de către reprezentantul Inspectoratului General al Poliției (f.d. 104, 105), nu pot fi reținute. Cu referire la acest capitol, este de reținut că Cucoș Valentin a participat pe tot parcursul procesului și s-a bucurat de toate drepturile procedurale și a avut posibilitatea 4 de a face cunoștință la orice fază a procesului cu materialele pricinii, astfel, ultimul nu poate invoca că nu a cunoscut care materiale erau existente la dosar.

Referitor la argumentul revizuentului că pricina civilă a fost examinată în Curtea Supremă de Justiție în diferite complete de judecată, instanța de recurs reține următoarele.

Potrivit încheierii președintelui Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, pricina dată a fost repartizată în ordine de revizuire, judecătorului Ala Cobăneanu (f.d.243, vol. I). Prin urmare, judecătorul raportor al pricinii date, făcea parte din completul nr. 4, în următoarea componență: Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Vera Macinskaia și Ion Vîlcov, fapt ce se reflectă prin dispoziția președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 25 din 18 februarie 2014. La 23 iulie 2014, completul de judecată, compus din Valeriu Doagă, Vera Macinskaia, Svetlana Novac, Oleg Sternioală și Ala Cobăneanu, a amînat pricina dată pentru 06 august 2014, în temeiul art. 208 CPC (f.d.230-231, vol. I). Din imposibilitatea participării unor judecători la ședința Colegiului din 06 august 2014, prin încheierea președintelui Curții Supreme de Justiție din 04 august 2014, completele de judecată au fost modificate.

Prin urmare, completul care urma să judece pricina dată a fost stabilit din: Svetlana Novac, Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi, Maria Ghervas. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din - 6 august 2014, a fost admisă cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliței al Ministerului Afacerilor Interne, casată încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014, și reținerea pricinii pentru examinarea recursului în instanța de recurs, în alt complet de judecată (f.d.252-258, vol. I). Prin fișa de repartizare a dosarului, pricina civilă în ordine de recurs a fost repartizată judecătorului raportor – Tatiana Vieru (f.d.259, vol. I). Totodată, instanța de recurs reține că nu este competentă să se expună asupra modului de repartizare prin fișa anexată la dosar (f.d.259, vol. I), or, repartizarea aleatorie nu ține nemijlocit de competența judecătorului în a cărei sarcină îi revine examinarea pricinii ce i-a fost atribuită.

Prin urmare prin fișa de repartizare aleatorie, pricina dată a fost repartizată judecătorului raportor – Tatiana Vieru (f.d.259, vol. I), în completul compus din Svetlana Novac – președinte și judecătorii Maria Ghervas, Tatiana Vieru și Oleg Sternioală, fapt stabilit prin dispoziția președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 88 din 05 septembrie 2014. Pricina dată a fost stabilită pentru examinarea recursului, la 15 octombrie 2014 și amînată la 22 octombrie 2014 (fd.260-261, vol. I).Prin încheierea președintelui Curții Supreme de Justiție din 17 octombrie 2014, a fost modificat completul de judecată pentru examinarea pricinii date (f.d.262, vol. I). Astfel, la 22 octombrie 2014, admisibilitatea recursului depus de către Inspectoratul General al Poliției a fost examinat de către completul de judecată, compus din: Tatiana Vieru, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru (f.d.263, vol. I) și prin dispoziția președintelui Curții Supreme de Justiție din 07 noiembrie 2014 a fost stabilit completul de judecată pentru examinarea recursului în fond, în următoarea componență: Tatiana 5 Vieru – președinte, Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea și Dumitru Mardari.

Dispozițiile și încheierile președintelui Curții Supreme de Justiție care au fost enunțate supra au plasate pe pagina web a instanței de recurs și anexate la materialele pricinii. Prin urmare un astfel de temei nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, or, revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile care se declanşează la cererea persoanei interesate, dacă este prezent motivul conţinut în lege ca temei, aceasta reprezentînd, de fapt, solicitarea desfiinţării hotărîrii indicate şi pronunţarea altei hotărîri, diferite de prima. Inadmisibilitatea unei asemenea intervenţii de mai multe ori a fost reiterată în jurisprudenţa CEDO. Curtea, cu mai multe ocazii, a menţionat că dreptul la o instanţă, garantat de articolul 6 §1 din Convenţie, presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Unul din aspectele fundamentale ale preemţiunii dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie.

Securitatea rapoartelor juridice presupune respectarea principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că temeiurile invocate sunt în contradicţie cu prevederile art.449 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. Admiterea cererii de revizuire în lipsa temeiurilor exprese prevăzute la art.449 lit. b) Codul de procedură civilă, va încălca principiul securităţii raporturilor juridice, consacrat în Preambulul şi art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Cererea de revizuire depusă de către Cucoș Valentin împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor 6 Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, se respinge ca fiind inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele ședinței, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Oleg Sternioală Tatiana Vieru 7