3rh-36/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3rh-36/2020 prima instanță: L. Brînză instanța de apel: A. Minciuna, L. Bulgac și L. Popova instanța de recurs: A. Cobăneanu, V. Macinskaia și I. Vîlcov instanța de revizuire: S. Novac, O. Sternioală, I. Corolevschi, M. Ghervas și A. Cobăneanu instanța de recurs: T.Vieru, V.Clevadî, Iu.Bejenaru, Iu.Oprea și D.Mardari instanța de recurs: T.Chișca-Doneva, M.Ghervas, N.Vascan, V.Burduh, Iu.Bejenaru Î N C H E I E R E 15 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru examinând cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 17 mai 2013 Valentin Cucoș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în funcție de comisar al Comisariatului de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău. 1 A susținut Valentin Cucoș că, prin ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 a fost concediat din organele afacerilor interne, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. f) al Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, ca motiv fiind lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor de personal. A menționat reclamantul că la 09 ianuarie 2013 a fost preavizat despre faptul că funcția deținută de el urmează a fi redusă, iar unitatea de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău urmează a fi lichidată. A considerat Valentin Cucoș că ordinul nr. 204 ef.

din 27 martie 2013 prin care dînsul a fost concediat este ilegal. A afirmat reclamantul, că unitatea de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău nu a fost lichidată, fiind operată doar o redenumire a subdiviziunii de poliție a sectorului Rîșcani mun. Chișinău, deoarece nu există ordin prin care să se dispună lichidarea acestei subdiviziuni de poliție. A invocat că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție al sectorului Rîșcani mun. Chișinău, nu a fost lichidată, dar a fost o schimbare de denumire a funcției, în rest obligațiile funcționale de bază au rămas aceleași.

A relatat reclamantul că funcția deținută de el nu a fost redusă, iar după operarea modificării denumirilor în statele de personal din 05 martie 2013, dînsul a continuat activitatea cu subdiviziunile teritoriale de poliție, a primit indicații de la șefii superiori, a dat indicații, a condus ședințele operative a subdiviziunilor polițienești, executînd în continuare funcția de șef de subdiviziune polițienească a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău. A menționat Valentin Cucoș că preavizarea sa despre existența unei careva reduceri de funcție pe care dînsul o ocupa este una ilegală și contravine realității de fapt și de drept, motiv pentru care ordinul de concediere sus-indicat urmează a fi anulat.

Totodată cu referire la prevederile Codului Muncii, a indicat reclamantul, că deși în ordinul de preavizare din 09 ianuarie 2013 este menționat că funcția sa va fi redusă peste două luni, dînsul a fost eliberat din funcție la 27 martie 2013, aducîndu-i-se la cunoștință acest fapt la 23 aprilie 2013. Astfel a considerat Valentin Cucoș că procedura de concediere a fost încălcată. La fel, a afirmat reclamantul că la momentul preavizării și în toată perioada de preavizare nu i s-a propus o altă funcție, așa cum nu a fost lăsat să activeze în continuare în funcția deținută. Ocupând anterior funcția de conducere a Comisariatului de Poliție al sectorului Rîșcani mun. Chișinău, este evident că avea cea mai înaltă productivitate și calificare față de toți subalternii săi, având prioritate în funcțiile de conducere ale Inspectoratului de poliție.

A declarat că nu a avut loc nici o adresare din partea angajatorului către organul sindical din cadrul unității, în vederea concedierii sale, care era membru de sindicat. A insistat Valentin Cucoș, că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție rămâne în continuare să existe în cadrul subdiviziunii teritoriale de poliție, fapt ce denotă că locul de muncă al reclamantului nu a fost lichidat. 2 A explicat reclamantul că în realitate a exercitat în perioada 05 martie 2013 –22 martie 2013 atribuțiile de conducător al subdiviziunii de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, considerînd că în perioada dată, cu acceptul pîrîtului dînsul a fost considerat șef al Inspectoratului de Poliție a sectorului Rîșcani mun.

Chișinău. A solicitat Valentin Cucoș, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 204 ef. din 27 martie 2013 în partea concedierii sale din organele afacerilor interne, restabilirea în funcția de Șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General de Poliție, încasarea salariului restant pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei, precum și cheltuielile de judecată. Prin hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău acțiunea a fost admisă parțial (f.d. 121, 124-139). S-a anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Cucoș Valentin, cu restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun.

Chișinău începând cu data de 11 iulie 2013. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 pînă la 11 iulie 2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor obligatorii din salariul achitat conform legislației în vigoare. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 lei. Prin decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău apelurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu menținerea hotărârii din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău (f.d. 165, 166-170). Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de apel au fost considerate inadmisibile (f.d. 198-204). Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de revizuire depusă către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă (f.d. 218-223).

La 17 mai 2014 Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus o altă cerere de revizuire indicând că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, solicitând casarea integrală a încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție, reexaminarea recursului și casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor 3 Interne a fost admisă, casată încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție cu reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecători (f.d.

252-257). Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat integral decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, și s-a emis o nouă hotărâre prin care: cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 05 decembrie 2019, Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei a declarat cerere de revizuire în temeiul art.449 lit.g) Cod de procedură civilă împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire cu menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție. În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că Cucoș Valentin s-a adresat cu plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe faptul încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 al Convenției, prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 16 iunie 2020 Agentul guvernamental al Republicii Moldova, a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă. În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că la 18 septembrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova, cererea Cucoș vs Republica Moldova (nr.8542/15), prin care a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene. De 4 asemenea, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

În baza art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze, inițiind-o la 24 octombrie 2019, în timp ce înaintarea prezentei cereri de revizuire constituie o condiție necesară pentru soluționarea pe cale amiabilăa acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea drepturilor lui Cucoș Valentin garantate de art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului la nivel național. Astfel, invocând încălcarea art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, Cucoș Valentin s-a plâns în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de anularea unei decizii irevocabile pronunțate în favoarea sa, în urma admiterii unei cereri de revizuire depuse de către partea adversă, precum și de încălcarea dreptului de acces la o instanță, din cauza examinării recursului în lipsa părților.

Agentul guvernamental al Republicii Moldova, a solicitat admiterea cererii de revizuire; recunoașterea expresă a încălcării dreptului reclamantului garantate de art. 6 § 1 din Convenție; casarea încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție; casarea deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție precum și a altor acte judecătorești pentru a dispune restabilirea dreptului încălcat al reclamantului și menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție; acordarea satisfacției echitabile pentru încălcarea constatată, prin aplicarea directă a art. 41 din Convenție în calitate de despăgubire pentru orice tip de prejudiciu material și/sau moral, inclusiv în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare în fața Curții, în beneficiul reclamantului Cucoș Valentin.

Conform avizelor de recepție cererea de revizuire a fost recepționată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova la data de 26 iunie 2020, Inspectoratul General al Poliției la data de 26 iunie 2020, avocatul Andrei Briceag la data de 26 iunie 2020 și Cucoș Valentin la data de 01 iulie 2020. La 01 iulie 2020 și respectiv la 03 iulie 2020 Inspectoratul General al Poliției a depus referință asupra cererii de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă. Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169- 171. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a 5 instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat. Astfel, în conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b), alin. (6) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii. În cazul în care o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare. În corespundere cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În temeiul art. 447 lit. c) Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h). Articolul 449 lit. g) Cod de procedură civilă, prevede că revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

La rândul său, art. 450 lit. e) Cod de procedură civilă, stipulează că cererea de revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului -în cazul prevăzut la art. 449 lit. g). Totodată, conform art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, în domeniul asigurării implementării la nivel național a Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege, intervine sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora. Conform art. 11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art.10, care se aplică în modul corespunzător.

În condițiile alin.(1), Agentul guvernamental, din 6 oficiu, la solicitarea reclamantului sau a reprezentantului acestuia, este în drept să negocieze soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene. În speță, Agentul guvernamental al Republicii Moldova a menționat despre faptul că la 18 septembrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova, cererea Cucoș vs Republica Moldova (nr.8542/15), prin care a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene. De asemenea, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

În acest fel, la 24 octombrie 2019 Agentul guvernamental al Republicii Moldova a inițiat procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze. Cu referire la circumstanțele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că la 17 mai 2013 Valentin Cucoș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei prin hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Cucoș Valentin, cu restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău începînd cu data de 11 iulie 2013. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 pînă la 11 iulie 2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor obligatorii din salariul achitat conform legislației în vigoare.

S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 de lei. Prin decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău apelurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu menținerea hotărîrii din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 165, 166-170). Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de apel au fost considerate inadmisibile.

Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de revizuire depusă de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva 7 încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă. Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Internea fost admisă, casată încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție cu reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecători. Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

S-a casat integral decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău și s-a emis o nouă decizie de respingere integrală a acțiunii. Față de aceste împrejurări, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că pe rolul Curții Europene a fost înregistrată cererea Cucoș vs Republica Moldova (nr.8542/15), în care reclamantul a pretins la încălcarea art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Cucoș Valentin s-a plâns în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de anularea unei decizii irevocabile pronunțate în favoarea sa, în urma admiterii unei cereri de revizuire depuse de către partea adversă, precum și de încălcarea dreptului de acces la o instanță, din cauza examinării recursului în lipsa părților.

La caz, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate de Agentul guvernamental, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că în speță este justificată reexaminarea cauzei, or în viziunea completului sunt prezente circumstanțe esențiale și imperative ce vizează încalcarea drepturilor fundamentale ale lui Cucoș Valentin, garantate de art. art. 6 § 1 din Convenție.

Pentru aceasta, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, conform cărora orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărâ fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției.

Subsecvent, Colegiul notează că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a statuat, având în vedere principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, că respectarea 8 dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie, doar cu scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească. Pe cale de consecință, Colegiul relevă că, competența Curții Supreme este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției și nici într-un caz de a efectua o reexaminare.

La caz, Colegiul precizează că prin cererea de revizuire din 17 mai 2014 Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a solicitat reexaminarea recursului, casarea deciziei instanței de apel din 18 septembrie 2013 și a hotărârii primei instanțe din 11 iulie 2013, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Temei de depunere a cererii de revizuire a fost invocat că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului și anume a servit existența unei decizii pronunțate de către Curtea Supremă de Justiție într-o situație similară (Vasile Bragoi versus MAI și IGP, decizie din 14 mai 2014). În această conjunctură, Colegiul statuează că art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, stipulează că, revizuirea se declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a fost admisă cu casarea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție și reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecători. Astfel, la admiterea cererii de revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Curtea Supremă de Justiție a examinat circumstanțe posterioare încheierii irevocabile din 15 ianuarie 2014, fără ca acestea să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii revizuite, făcând referire la o altă decizie a Curții Supreme de Justiție din 14 mai 2014 pronunțată într-o cauză diferită.

În continuare, Colegiu statuează că simpla existență a unei opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu poate servi drept temei pentru desfacerea unei decizii irevocabile. Prin urmare, conjunctura circumstanțelor detaliate, precum și faptul inițierii unei proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, aspect redat în cererea de revizuire, impune admiterea cererii de revizuire declarate de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, casarea încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, cu menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

În circumstanțele date, Colegiul conchide că, prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție, irevocabilă de la pronunțare, Curtea Supremă de 9 Justiție s-a expus în privința recursurilor declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de apel și au fost considerate inadmisibile. Or, prin constatarea încălcării 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de judecată este obligată să înlăture această încălcare și să repare consecințele astfel încât să restabilească atât cât este de posibil situația existentă înaintea încălcării.

Față de considerentele expuse mai sus, instanța relevă că scopul redeschiderii procesului în speța dată este repararea la nivel intern a consecințelor violării Convenției și repunerea victimei în drepturi. În ceea ce vizează solicitarea Agentului guvernamental al Republicii Moldova de acordare a unei satisfacții echitabile lui Cucoș Valentin pentru încălcarea constatată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține următoarele. Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se încheie prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene ori a unui acord scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul acestuia.

Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze în parte și sunt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se atribuie pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și reclamantul pot reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către Curtea Europeană, de asemenea prin coordonare prealabilă. Astfel, din textul normei citate, este cert că condițiile de reparare a prejudiciului cauzat petiționarilor prin hotărârea judecătorească prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pot fi negociate de către părți.

Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații pecuniare. Aceasta deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are putere de lucru judecat, din care rezultă efectele specifice și care pot produce consecințe nefaste și ilegale asupra subiectului în cauză. La caz, se va reține că părțile interesate în speță, Agentul guvernamental al Republicii Moldova și reclamantul Cucoș Valentin, urmează să negocieze și să încheie un acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul art. 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Această concluzie se impune și pornind de la premisa precum că desfășurarea procedurii de reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin compensarea pecuniară a persoanelor vizate, intră în atribuțiile Agentului guvernamental.

10 De altfel, la 24 octombrie 2019 de către Agentul guvernamental al Republicii Moldova a fost inițiată procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze, întru executarea obligațiilor la care s-a subscris Guvernul de a cere redeschiderea procedurilor la nivel intern și a remedia încălcările comise în drepturile fundamentale ale lui Cucoș Valentin, însă la materialele cauzei lipsesc anumite confirmări a acțiunilor în vederea negocierii cu reclamanta a condițiilor și sumelor concrete ale satisfacției echitabile, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015. Prin urmare, se va reține că stabilirea la caz de către Curtea Supremă de Justiție a unei compensații pecuniare concrete, pentru încălcarea drepturilor lui Cucoș Valentin garantate de Convenție, se va suprapune cu atribuțiile funcționale stabilite prin lege pentru Agentul guvernamental și ca urmare, există riscul depășirii limitelor de competență prevăzute prin mandatul instituțional al instanței judecătorești supreme.

Drept consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015. Reieșind din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, a constata încălcarea drepturilor lui Cucoș Valentin garantat de art. 6 § 1 din Convenție, a casa încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție cu menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, 453 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova. Se constată încălcarea dreptului lui Cucoș Valentin garantat de articolul 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Se casează încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție prin care cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a fost admisă, casată încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție cu reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecători.

Se casează decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție prin care a fost admis recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, casată integral decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 11 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și emisă o nouă decizie de respingere integrală a acțiunii. Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire din 17 mai 2014, declarată de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție. Revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi soluționate de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, prin intermediul Guvernului Republicii Moldova.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru 12