3rh-36/20 — contestarea actului administrativ

3rh-36/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3rh-36/2020

prima instanță: L. Brînză

instanța de apel: A. Minciuna, L. Bulgac și L. Popova

instanța de recurs: A. Cobăneanu, V. Macinskaia și I. Vîlcov

instanța de revizuire: S. Novac, O. Sternioală, I. Corolevschi, M. Ghervas și A. Cobăneanu

instanța de recurs: T.Vieru, V.Clevadî, Iu.Bejenaru, Iu.Oprea și D.Mardari

instanța de recurs: T.Chișca-Doneva, M.Ghervas, N.Vascan, V.Burduh, Iu.Bejenaru

Î N C H E I E R E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii

Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu

pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei

din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 17 mai 2013 Valentin Cucoș a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada

absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în funcție de comisar al

Comisariatului de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău.

1

A susținut Valentin Cucoș că, prin ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 a fost

concediat din organele afacerilor interne, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. f) al Legii cu

privire la activitatea poliției și statutul polițistului, ca motiv fiind lichidarea

subdiviziunii sau reducerea statelor de personal.

A menționat reclamantul că la 09 ianuarie 2013 a fost preavizat despre faptul că

funcția deținută de el urmează a fi redusă, iar unitatea de poliție a sectorului Rîșcani,

mun. Chișinău urmează a fi lichidată.

A considerat Valentin Cucoș că ordinul nr. 204 ef. din 27 martie 2013 prin care

dînsul a fost concediat este ilegal.

A afirmat reclamantul, că unitatea de poliție a sectorului Rîșcani, mun. Chișinău

nu a fost lichidată, fiind operată doar o redenumire a subdiviziunii de poliție a

sectorului Rîșcani mun. Chișinău, deoarece nu există ordin prin care să se dispună

lichidarea acestei subdiviziuni de poliție.

A invocat că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție al sectorului

Rîșcani mun. Chișinău, nu a fost lichidată, dar a fost o schimbare de denumire a

funcției, în rest obligațiile funcționale de bază au rămas aceleași.

A relatat reclamantul că funcția deținută de el nu a fost redusă, iar după

operarea modificării denumirilor în statele de personal din 05 martie 2013, dînsul a

continuat activitatea cu subdiviziunile teritoriale de poliție, a primit indicații de la

șefii superiori, a dat indicații, a condus ședințele operative a subdiviziunilor

polițienești, executînd în continuare funcția de șef de subdiviziune polițienească a

sectorului Rîșcani, mun. Chișinău.

A menționat Valentin Cucoș că preavizarea sa despre existența unei careva

reduceri de funcție pe care dînsul o ocupa este una ilegală și contravine realității de

fapt și de drept, motiv pentru care ordinul de concediere sus-indicat urmează a fi

anulat.

Totodată cu referire la prevederile Codului Muncii, a indicat reclamantul, că deși

în ordinul de preavizare din 09 ianuarie 2013 este menționat că funcția sa va fi redusă

peste două luni, dînsul a fost eliberat din funcție la 27 martie 2013, aducîndu-i-se la

cunoștință acest fapt la 23 aprilie 2013. Astfel a considerat Valentin Cucoș că

procedura de concediere a fost încălcată.

La fel, a afirmat reclamantul că la momentul preavizării și în toată perioada de

preavizare nu i s-a propus o altă funcție, așa cum nu a fost lăsat să activeze în

continuare în funcția deținută. Ocupând anterior funcția de conducere a

Comisariatului de Poliție al sectorului Rîșcani mun. Chișinău, este evident că avea

cea mai înaltă productivitate și calificare față de toți subalternii săi, având prioritate

în funcțiile de conducere ale Inspectoratului de poliție.

A declarat că nu a avut loc nici o adresare din partea angajatorului către organul

sindical din cadrul unității, în vederea concedierii sale, care era membru de sindicat.

A insistat Valentin Cucoș, că funcția de conducător al subdiviziunii de poliție

rămâne în continuare să existe în cadrul subdiviziunii teritoriale de poliție, fapt ce

denotă că locul de muncă al reclamantului nu a fost lichidat.

2

A explicat reclamantul că în realitate a exercitat în perioada 05 martie 2013 –22

martie 2013 atribuțiile de conducător al subdiviziunii de poliție a sectorului Rîșcani,

mun. Chișinău, considerînd că în perioada dată, cu acceptul pîrîtului dînsul a fost

considerat șef al Inspectoratului de Poliție a sectorului Rîșcani mun. Chișinău.

A solicitat Valentin Cucoș, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova nr. 204 ef. din 27 martie 2013 în partea concedierii sale din

organele afacerilor interne, restabilirea în funcția de Șef al Inspectoratului de Poliție

Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General de Poliție,

încasarea salariului restant pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, a

prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei, precum și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău acțiunea a

fost admisă parțial (f.d. 121, 124-139). S-a anulat ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui Cucoș Valentin, cu

restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției

de Poliție mun. Chișinău începând cu data de 11 iulie 2013. S-a încasat de la

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin

salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie 2013 pînă la 11 iulie

2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor obligatorii din salariul achitat

conform legislației în vigoare. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin prejudiciul moral cauzat în

mărime de 10 000 lei.

Prin decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău apelurile

declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu

menținerea hotărârii din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 165,

166-170).

Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursurile

declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei

instanței de apel au fost considerate inadmisibile (f.d. 198-204).

Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva

încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

inadmisibilă (f.d. 218-223).

La 17 mai 2014 Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne a depus o altă cerere de revizuire indicând că au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuientului, solicitând casarea integrală a încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții

Supreme de Justiție, reexaminarea recursului și casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

3

Interne a fost admisă, casată încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de

Justiție cu reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de

Justiție, în alt complet de judecători (f.d. 252-257).

Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat integral

decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și hotărârea din 11

iulie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, și s-a emis o nouă hotărâre prin care:

cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la

lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins

ca fiind neîntemeiată.

La 05 decembrie 2019, Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Briceac Andrei a

declarat cerere de revizuire în temeiul art.449 lit.g) Cod de procedură civilă împotriva

încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 12

noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire

cu menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că Cucoș Valentin s-a adresat cu

plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe faptul încălcării dreptului la

un proces echitabil garantat de art. 6§1 al Convenției, prin încheierea din 06 august

2014 a Curții Supreme de Justiție și decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme

de Justiție.

Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul

Briceac Andrei împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și

a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada

absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

La 16 iunie 2020 Agentul guvernamental al Republicii Moldova, a depus cerere

de revizuire împotriva încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și a

deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g)

Cod de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că la 18 septembrie 2019, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova,

cererea Cucoș vs Republica Moldova (nr.8542/15), prin care a solicitat prezentarea

observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor

formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene. De

4

asemenea, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare

amiabilă a prezentei cauze.

În baza art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie

2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de reglementare amiabilă a

prezentei cauze, inițiind-o la 24 octombrie 2019, în timp ce înaintarea prezentei cereri

de revizuire constituie o condiție necesară pentru soluționarea pe cale amiabilăa

acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea drepturilor lui Cucoș Valentin garantate

de art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale

ale omului la nivel național.

Astfel, invocând încălcarea art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor

și a libertăților fundamentale ale omului, Cucoș Valentin s-a plâns în fața Curții

Europene a Drepturilor Omului de anularea unei decizii irevocabile pronunțate în

favoarea sa, în urma admiterii unei cereri de revizuire depuse de către partea adversă,

precum și de încălcarea dreptului de acces la o instanță, din cauza examinării

recursului în lipsa părților.

Agentul guvernamental al Republicii Moldova, a solicitat admiterea cererii de

revizuire; recunoașterea expresă a încălcării dreptului reclamantului garantate de art.

6 § 1 din Convenție; casarea încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de

Justiție; casarea deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție precum

și a altor acte judecătorești pentru a dispune restabilirea dreptului încălcat al

reclamantului și menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de

Justiție; acordarea satisfacției echitabile pentru încălcarea constatată, prin aplicarea

directă a art. 41 din Convenție în calitate de despăgubire pentru orice tip de prejudiciu

material și/sau moral, inclusiv în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare în

fața Curții, în beneficiul reclamantului Cucoș Valentin.

Conform avizelor de recepție cererea de revizuire a fost recepționată de

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova la data de 26 iunie 2020,

Inspectoratul General al Poliției la data de 26 iunie 2020, avocatul Andrei Briceag la

data de 26 iunie 2020 și Cucoș Valentin la data de 01 iulie 2020.

La 01 iulie 2020 și respectiv la 03 iulie 2020 Inspectoratul General al Poliției a

depus referință asupra cererii de revizuire depusă de Agentul guvernamental al

Republicii Moldova solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire

depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169-

171.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

5

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la

proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție,

fiind inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de

revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul

actului judecătoresc contestat.

Astfel, în conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b), alin. (6) Cod de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau

deciziei supuse revizuirii. În cazul în care o hotărâre examinată anterior în apel și în

recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la

rejudecare.

În corespundere cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În temeiul art. 447 lit. c) Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere

de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din

prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

Articolul 449 lit. g) Cod de procedură civilă, prevede că revizuirea se declară în

cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova.

La rândul său, art. 450 lit. e) Cod de procedură civilă, stipulează că cererea de

revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare

pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului -în cazul prevăzut la art.

449 lit. g).

Totodată, conform art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la Agentul

guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, în domeniul asigurării implementării la

nivel național a Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege,

intervine sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora.

Conform art. 11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.

151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții

Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții

Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art.10, care se

aplică în modul corespunzător. În condițiile alin.(1), Agentul guvernamental, din

6

oficiu, la solicitarea reclamantului sau a reprezentantului acestuia, este în drept să

negocieze soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene.

În speță, Agentul guvernamental al Republicii Moldova a menționat despre

faptul că la 18 septembrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat

Guvernului Republicii Moldova, cererea Cucoș vs Republica Moldova (nr.8542/15),

prin care a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul

cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către

Grefa Curții Europene. De asemenea, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un

acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

În acest fel, la 24 octombrie 2019 Agentul guvernamental al Republicii Moldova

a inițiat procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

Cu referire la circumstanțele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că la 17 mai 2013 Valentin

Cucoș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru,

încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei prin hotărârea din 11 iulie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 204 ef din 27 martie 2013 în partea concedierii lui

Cucoș Valentin, cu restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție

Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău începînd cu data de 11 iulie 2013. S-a

încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui

Cucoș Valentin salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru perioada 27 martie

2013 pînă la 11 iulie 2013 în sumă de 24994,15 lei cu efectuarea reținerilor

obligatorii din salariul achitat conform legislației în vigoare. S-a încasat de la

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cucoș Valentin

prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 de lei.

Prin decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău apelurile

declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse cu

menținerea hotărîrii din 11 iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 165,

166-170).

Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursurile

declarate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei

instanței de apel au fost considerate inadmisibile.

Prin încheierea din 05 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva

7

încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

inadmisibilă.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Internea fost admisă, casată încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de

Justiție cu reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de

Justiție, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat integral

decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și hotărârea din 11

iulie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău și s-a emis o nouă decizie de

respingere integrală a acțiunii.

Față de aceste împrejurări, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că pe rolul Curții Europene a fost înregistrată cererea

Cucoș vs Republica Moldova (nr.8542/15), în care reclamantul a pretins la încălcarea

art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale

omului. Cucoș Valentin s-a plâns în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de

anularea unei decizii irevocabile pronunțate în favoarea sa, în urma admiterii unei

cereri de revizuire depuse de către partea adversă, precum și de încălcarea dreptului

de acces la o instanță, din cauza examinării recursului în lipsa părților.

La caz, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate de Agentul

guvernamental, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că în speță este justificată

reexaminarea cauzei, or în viziunea completului sunt prezente circumstanțe esențiale

și imperative ce vizează încalcarea drepturilor fundamentale ale lui Cucoș Valentin,

garantate de art. art. 6 § 1 din Convenție.

Pentru aceasta, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, conform cărora orice persoană are

dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen

rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va

hotărâ fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea

trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis

presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în

interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate

democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la

proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță când, în

împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției.

Subsecvent, Colegiul notează că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a statuat,

având în vedere principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea unor

drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, că respectarea

8

dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice cere ca

nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești

definitive și executorie, doar cu scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă

hotărâre judecătorească.

Pe cale de consecință, Colegiul relevă că, competența Curții Supreme este de a

corecta lacunele în drept și omisiunile justiției și nici într-un caz de a efectua o

reexaminare.

La caz, Colegiul precizează că prin cererea de revizuire din 17 mai 2014

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a solicitat

reexaminarea recursului, casarea deciziei instanței de apel din 18 septembrie 2013 și

a hotărârii primei instanțe din 11 iulie 2013, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii. Temei de depunere a cererii de revizuire a fost invocat că au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuientului și anume a servit existența unei decizii

pronunțate de către Curtea Supremă de Justiție într-o situație similară (Vasile Bragoi

versus MAI și IGP, decizie din 14 mai 2014).

În această conjunctură, Colegiul statuează că art. 449 lit. b) Cod de procedură

civilă, stipulează că, revizuirea se declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne a fost admisă cu casarea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de

Justiție și reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de

Justiție, în alt complet de judecători.

Astfel, la admiterea cererii de revizuire depusă de către Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Curtea Supremă de Justiție a examinat

circumstanțe posterioare încheierii irevocabile din 15 ianuarie 2014, fără ca acestea

să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii revizuite, făcând referire la o

altă decizie a Curții Supreme de Justiție din 14 mai 2014 pronunțată într-o cauză

diferită.

În continuare, Colegiu statuează că simpla existență a unei opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu poate servi drept temei pentru desfacerea unei decizii

irevocabile.

Prin urmare, conjunctura circumstanțelor detaliate, precum și faptul inițierii unei

proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, aspect redat în cererea de

revizuire, impune admiterea cererii de revizuire declarate de Agentul guvernamental

al Republicii Moldova, casarea încheierii din 06 august 2014 a Curții Supreme de

Justiție și a deciziei din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, cu

menținerea încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

În circumstanțele date, Colegiul conchide că, prin încheierea din 15 ianuarie

2014 a Curții Supreme de Justiție, irevocabilă de la pronunțare, Curtea Supremă de

9

Justiție s-a expus în privința recursurilor declarate de către Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne împotriva deciziei instanței de apel și au fost considerate

inadmisibile.

Or, prin constatarea încălcării 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de judecată este obligată

să înlăture această încălcare și să repare consecințele astfel încât să restabilească atât

cât este de posibil situația existentă înaintea încălcării.

Față de considerentele expuse mai sus, instanța relevă că scopul redeschiderii

procesului în speța dată este repararea la nivel intern a consecințelor violării

Convenției și repunerea victimei în drepturi.

În ceea ce vizează solicitarea Agentului guvernamental al Republicii Moldova de

acordare a unei satisfacții echitabile lui Cucoș Valentin pentru încălcarea constatată,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține

următoarele.

Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.

151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se

încheie prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene ori

a unui acord scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul

acestuia. Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze în

parte și sunt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se

atribuie pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și

reclamantul pot reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către

Curtea Europeană, de asemenea prin coordonare prealabilă.

Astfel, din textul normei citate, este cert că condițiile de reparare a prejudiciului

cauzat petiționarilor prin hotărârea judecătorească prin care s-a încălcat grav un drept

prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale pot fi negociate de către părți.

Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a

încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin

modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații

pecuniare. Aceasta deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are

putere de lucru judecat, din care rezultă efectele specifice și care pot produce

consecințe nefaste și ilegale asupra subiectului în cauză.

La caz, se va reține că părțile interesate în speță, Agentul guvernamental al

Republicii Moldova și reclamantul Cucoș Valentin, urmează să negocieze și să

încheie un acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul art. 41 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale. Această concluzie se impune și pornind de la premisa precum că

desfășurarea procedurii de reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin compensarea

pecuniară a persoanelor vizate, intră în atribuțiile Agentului guvernamental.

10

De altfel, la 24 octombrie 2019 de către Agentul guvernamental al Republicii

Moldova a fost inițiată procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze, întru

executarea obligațiilor la care s-a subscris Guvernul de a cere redeschiderea

procedurilor la nivel intern și a remedia încălcările comise în drepturile fundamentale

ale lui Cucoș Valentin, însă la materialele cauzei lipsesc anumite confirmări a

acțiunilor în vederea negocierii cu reclamanta a condițiilor și sumelor concrete ale

satisfacției echitabile, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Legea

cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015.

Prin urmare, se va reține că stabilirea la caz de către Curtea Supremă de Justiție a

unei compensații pecuniare concrete, pentru încălcarea drepturilor lui Cucoș Valentin

garantate de Convenție, se va suprapune cu atribuțiile funcționale stabilite prin lege

pentru Agentul guvernamental și ca urmare, există riscul depășirii limitelor de

competență prevăzute prin mandatul instituțional al instanței judecătorești supreme.

Drept consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile

urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din

Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015.

Reieșind din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ ajunge la concluzia de a admite cererea de

revizuire, a constata încălcarea drepturilor lui Cucoș Valentin garantat de art. 6 § 1

din Convenție, a casa încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție și

decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție cu menținerea încheierii

din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, 453 alin. (1) lit. b) Cod de

procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii

Moldova.

Se constată încălcarea dreptului lui Cucoș Valentin garantat de articolul 6 § 1 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Se casează încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție prin care

cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne a fost admisă, casată încheierea din 15 ianuarie 2014 a Curții

Supreme de Justiție cu reținerea pricinii pentru examinarea recursului în Curtea

Supremă de Justiție, în alt complet de judecători.

Se casează decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție prin care a

fost admis recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, casată

integral decizia din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 11

11

iulie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și emisă o nouă decizie de respingere

integrală a acțiunii.

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire din 17 mai 2014, declarată

de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva

încheierii din 15 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

Revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi

soluționate de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, prin intermediul

Guvernului Republicii Moldova.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

12