3rh-51/20 — cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absenţa forţată
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
3rh-51/20 — cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3rh-51/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând cererea de revizuire declarată de către Andrei Fîrfa, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Fîrfa împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din data de 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a declarat inadmisibil recursul depus de către Andrei Fîrfa, constată: La 17 aprilie 2019 Andrei Fîrfa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 139ef din 29 martie 2019 cu privire la sancționarea disciplinară prin concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă în cuantum de 8 389,10 lei lunar până la data restabilirii în serviciu, repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din data de 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a anulat actul administrativ individual defavorabil, materializat prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 139ef din 29 martie 2019 cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului de patrulare al Plutonului Sîngerei, Glodeni, Fălești al Companiei de Patrulare nr. 2 Bălți a Regimentului de Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior Andrei Fîrfa ca fiind ilegal, s-a restabilit Andrei Fîrfa în funcția de ofițer de patrulare al Plutonului Sîngerei, Glodeni, Fălești al Companiei de Patrulare nr. 2 Bălți a Regimentului de Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior, s-a încasat din contul pârâtului în beneficiul reclamantului salariul pentru absența forțată de la muncă în perioada 29 martie 2019 – 23 octombrie 2019 inclusiv în sumă de 48 828,67 lei, prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar în sumă de 6 974,10 lei, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 2 000 lei și 1 cheltuielile de deplasare în sumă de 800 lei, în rest pretențiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate.
( f.d. 114,116-123) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 22 ianuarie 2020 a casat hotărârea din data de 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată depusă de către Andrei Fîrfa ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 158,159-171) Prin încheierea din data de 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul depus de către Andrei Fîrfa. (f.d. 208-201) La 28 octombrie 2020 Andrei Fîrfa a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat acceptarea cererii de revizuire, menținerea hotărârii instanței de fond și restabilirea în funcție. ( f.d. 216-234) Argumentele revizuirii, în esență, se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și de drept ale acțiunii și dezacordul cu soluțiile adoptate de instanța de apel și instanța de recurs, invocând temei de revizuire prevederile art. 499, lit. b), c) și e) din Codul de procedură civilă.
Andrei Fîrfa a indicat drept argument în susținerea cererii de revizuire faptul că în hotărârea instanței de apel nu este reflectat termenul în interiorul căruia a fost efectuată ancheta de serviciu, de asemenea hotărârea a fost emisă cu limitarea dreptului de disponibilitate în corelație cu dreptul la contradictorialitate și egalitate a părților în proces. Revizuentul a menționat că un alt argument ce duce la revizuirea hotărârilor adoptate este faptul că instanța de apel a anulat integral hotărârea instanței de fond și a emis o nouă hotărâre fără a respecta procedura generală de emitere a unei decizii cu audierea părților, prezentarea de noi probe și ascultarea susținerilor orale. La 09 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului național de securitate publică pentru notificare, copia cererii de revizuire depuse de Andrei Fîrfa.
(f.d. 242) La 18 noiembrie 2020 Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului național de securitate publică au depus referință la cererea de revizuire înaintată de către Andrei Fîrfa, prin care a solicitat declararea revizuirii inadmisibile. În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ, care la articolul 258, alin. (3) stipulează că procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. La fel, este relevant că noul Cod administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 prevede că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.
2 Examinând admisibilitatea revizuirii, prin prisma argumentelor și în limitele temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este inadmisibilă, din motivele ce succed. În conformitate cu articolul 453, alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În debut, Colegiul notează că, în sensul principiului lucrului judecat (res judicata), în cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție.
Acest principiu, însă, nu este absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii. În această ordine de idei, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri judecătorești, în ordine de revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a judecătorului. Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța competentă să examineze cererea de revizuire.
În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă statuează că (1) pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. (2) Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și (2) că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.
Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu rezonabil că, fondul litigiului a fost soluționat prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. De altfel, Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 27 mai 2020 a declarat inadmisibil recursul depus de către Andrei Fîrfa împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Astfel, Colegiul indică că deși decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a devenit irevocabilă în baza încheierii din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, totuși ultima nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la fondul cauzei.
Mai mult decât atât, prin încheierea Curții Supreme de Justiție nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi. 3 Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele formulate de Andrei Fîrfa în cererea de revizuire, or, această cale de atac extraordinară este îndreptată împotriva unui act de dispoziție judecătoresc, care în virtutea legii nu se supune revizuirii. Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de Andrei Fîrfa împotriva încheierii din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 446, 448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Andrei Fîrfa împotriva încheierii din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Fîrfa împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.