3rh-51/20 — cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absenţa forţată
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
3rh-51/20 — cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3rh-51/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas
ÎNCHEIERE
25 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând cererea de revizuire declarată de către Andrei Fîrfa,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Andrei Fîrfa împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul
de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din data de 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin
care s-a declarat inadmisibil recursul depus de către Andrei Fîrfa,
constată:
La 17 aprilie 2019 Andrei Fîrfa a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin
care a solicitat anularea ordinului nr. 139ef din 29 martie 2019 cu privire la
sancționarea disciplinară prin concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea
salariului mediu pentru absența forțată de la muncă în cuantum de 8 389,10 lei
lunar până la data restabilirii în serviciu, repararea prejudiciului moral în sumă de
100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din data de 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a anulat actul
administrativ individual defavorabil, materializat prin ordinul Inspectoratului
General al Poliției nr. 139ef din 29 martie 2019 cu privire la sancționarea
disciplinară a ofițerului de patrulare al Plutonului Sîngerei, Glodeni, Fălești al
Companiei de Patrulare nr. 2 Bălți a Regimentului de Patrulare Nord al
Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior Andrei Fîrfa ca fiind
ilegal, s-a restabilit Andrei Fîrfa în funcția de ofițer de patrulare al Plutonului
Sîngerei, Glodeni, Fălești al Companiei de Patrulare nr. 2 Bălți a Regimentului de
Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior, s-a
încasat din contul pârâtului în beneficiul reclamantului salariul pentru absența
forțată de la muncă în perioada 29 martie 2019 – 23 octombrie 2019 inclusiv în
sumă de 48 828,67 lei, prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar în
sumă de 6 974,10 lei, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 2 000 lei și
1
cheltuielile de deplasare în sumă de 800 lei, în rest pretențiile reclamantului au fost
respinse ca neîntemeiate. ( f.d. 114,116-123)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 22 ianuarie 2020 a casat
hotărârea din data de 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu
emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată
depusă de către Andrei Fîrfa ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 158,159-171)
Prin încheierea din data de 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a
declarat inadmisibil recursul depus de către Andrei Fîrfa. (f.d. 208-201)
La 28 octombrie 2020 Andrei Fîrfa a depus cerere de revizuire, prin care a
solicitat acceptarea cererii de revizuire, menținerea hotărârii instanței de fond și
restabilirea în funcție. ( f.d. 216-234)
Argumentele revizuirii, în esență, se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și
de drept ale acțiunii și dezacordul cu soluțiile adoptate de instanța de apel și
instanța de recurs, invocând temei de revizuire prevederile art. 499, lit. b), c) și e)
din Codul de procedură civilă.
Andrei Fîrfa a indicat drept argument în susținerea cererii de revizuire faptul
că în hotărârea instanței de apel nu este reflectat termenul în interiorul căruia a fost
efectuată ancheta de serviciu, de asemenea hotărârea a fost emisă cu limitarea
dreptului de disponibilitate în corelație cu dreptul la contradictorialitate și egalitate
a părților în proces.
Revizuentul a menționat că un alt argument ce duce la revizuirea hotărârilor
adoptate este faptul că instanța de apel a anulat integral hotărârea instanței de fond
și a emis o nouă hotărâre fără a respecta procedura generală de emitere a unei
decizii cu audierea părților, prezentarea de noi probe și ascultarea susținerilor
orale.
La 09 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Inspectoratului
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului național de
securitate publică pentru notificare, copia cererii de revizuire depuse de Andrei
Fîrfa. (f.d. 242)
La 18 noiembrie 2020 Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului
național de securitate publică au depus referință la cererea de revizuire înaintată de
către Andrei Fîrfa, prin care a solicitat declararea revizuirii inadmisibile.
În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul
administrativ, care la articolul 258, alin. (3) stipulează că procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina
în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare
a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător
pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor
judecătorești.
La fel, este relevant că noul Cod administrativ nu reglementează instituția
revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 prevede că
procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile
Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.
Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă.
2
Examinând admisibilitatea revizuirii, prin prisma argumentelor și în limitele
temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este
inadmisibilă, din motivele ce succed.
În conformitate cu articolul 453, alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a
cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În debut, Colegiul notează că, în sensul principiului lucrului judecat (res
judicata), în cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei
chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție. Acest principiu, însă, nu
este absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin
prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare.
Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării
hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii
acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii.
În această ordine de idei, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri
judecătorești, în ordine de revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a
judecătorului.
Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de
dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța
competentă să examineze cererea de revizuire.
În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă statuează că (1) pot
fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale
tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. (2) Încheierile de
încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se
respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii.
Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile
emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de
inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.
Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și
(2) că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase
irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra
fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de
atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se
soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă
hotărâre.
În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu rezonabil că, fondul litigiului
a fost soluționat prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
De altfel, Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 27 mai 2020 a
declarat inadmisibil recursul depus de către Andrei Fîrfa împotriva deciziei din 22
ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Astfel, Colegiul indică că deși decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel
Chișinău a devenit irevocabilă în baza încheierii din 27 mai 2020 a Curții
Supreme de Justiție, totuși ultima nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece
nu se referă la fondul cauzei. Mai mult decât atât, prin încheierea Curții Supreme
de Justiție nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra fondului cauzei,
cu emiterea unei hotărâri noi.
3
Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele
formulate de Andrei Fîrfa în cererea de revizuire, or, această cale de atac
extraordinară este îndreptată împotriva unui act de dispoziție judecătoresc, care în
virtutea legii nu se supune revizuirii.
Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de
revizuire depusă de Andrei Fîrfa împotriva încheierii din 27 mai 2020 a Curții
Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu
art. 446, 448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Andrei Fîrfa
împotriva încheierii din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție emisă în cauza de
contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Andrei Fîrfa împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul
de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca- Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
4