- Dosarul nr.
- 2ra-845/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 martie 2014
- Părțile
- Sobari Ion vs Ministerul Educaţiei
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2ra-845/14 — Încasarea ajutorului material
Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani – Gh. Plămădeala Dosarul nr. 2ra-845/14 Instanţa de apel: CA Chişinău – N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele, judecătorul, Ala Cobăneanu, Judecătorii Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, judecînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de către Sobari Ion, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sobari Ion împotriva Ministerului Educaţiei al RM privind încasarea ajutorului material, a compensaţiei suplimentare pentru fiecare zi de întîrziere şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013, prin care s-a respins apelul declarat de către Sobari Ion, c o n s t a t ă: La 06 februarie 2013 Sobari Ion a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei al RM privind încasarea ajutorului material, a compensaţiei suplimentare pentru fiecare zi de întîrziere şi încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii Sobari Ion a invocat că, deţine funcţia de director al Direcţiei generale economie, patrimoniu şi finanţe din cadrul Ministerului Educaţiei. La 19 octombrie 2012, s-a aflat în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. În legătura cu agravarea stării sănătăţii şi a cheltuielilor suplimentare pentru procurarea medicamentelor, la 10 octombrie 2012, s-a adresat Ministerului Educaţiei cu o cerere prin care a solicitat acordarea ajutorului material pentru anul 2012, în temeiul art. 165 1 Codul muncii, însă cererea menţionată nu a fost admisă. Menţionează Sobari Ion că, pe cazul dat s-a adresat cu petiţie către Inspecţia Muncii care a stabilit încălcările comise de Ministerul Educaţiei, însă ultimul nu s-a conformat cerinţelor legislaţiei fără careva rezultat.
În cadrul examinării cauzei, Sobari Ion a depus cerere de concretizare a cerinţelor, solicitînd obligarea Ministerului Educaţiei de a-i achita ajutorul material în mărime de 7.468,95 lei, a prejudiciului material în sumă de 1.392,12 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 7.000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 21 mai 2013, s-a respins cererea de chemare înaintată de către Sobari Ion, ca neîntemeiată. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 02 octombrie 2013, a respins apelul declarat de către Sobari Ion şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 21 mai 2013. La 02 decembrie 2013, Sobari Ion a înaintat cerere de recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.
Drept temei al recursului înaintat, Sobari Ion a invocat că, decizia instanţei de apel este ilegală şi emisă cu aplicarea eronată a normei materiale, instanţa de judecată a ignorat prevederile legii şi a apreciat incorect probele anexate la dosar, iar drept consecinţă a aplicat o normă a legii care nu trebuia să fie aplicată. Verificînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de Sobari Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată, Sobari Ion, a invocat că, decizia instanţei de apel este ilegală şi emisă cu aplicarea eronată a normei materiale, instanţa de judecată a ignorat prevederile legii şi a apreciat incorect probele anexate la dosar, iar drept consecinţă a aplicat o normă a legii care nu trebuia să fie aplicată. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra 2 problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
Iar, alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Sobari Ion împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.
Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sobari Ion, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sobari Ion împotriva Ministerului Educaţiei al RM privind încasarea ajutorului material, a compensaţiei suplimentare pentru fiecare zi de întîrziere şi încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 3