3ra-245/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: D.Şuşchevici dosarul nr. 3ra-245/14 instanţa de apel: V.Pruteanu, Iu.Cimpoi, M.Guzun ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL „INTER GP GRUP”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „INTER GP GRUP” către Consiliul municipal Chişinău şi Primăria mun. Chişinău cu privire la recunoaşterea ilegală a refuzului şi obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către SRL „INTER GP GRUP”, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 06 iunie 2013, c o n s t a t ă La 04 februarie 2013 SRL „INTER GP GRUP” a formulat o cerere de chemare în judecată către Consiliul municipal Chişinău şi Primăria mun. Chişinău solicitînd recunoaşterea ilegală a refuzului şi obligarea de a emite actul administrativ privind atribuirea în arendă a terenului aferent gheretei amplasate pe str.Varniţa 2/10, mun.Chişinău în mărimea suficientă prestării calitative a serviciilor şi de a încheia contractul de arendă a terenului aferent. În susţinerea acţiunii, reclamantul a invocat că, SRL „INTER GP GRUP” a fost înregistrată la 01.07.2009 şi genurile sale de activitate sunt repararea şi reformarea pneurilor, întreţinerea şi repararea autovehiculelor.

Conform autorizaţiei pentru amplasare şi funcţionare a unităţilor de prestări servicii sociale nr.11200, 15359, 15339, 13605 din 24.02.2012 SRL „INTER GP GRUP” prestează servicii de vulcanizare a anvelopelor şi balansarea roţilor. Locul amplasării gheretelor pentru organizarea comerţului ambulant şi prestarea serviciilor comerciale a fost aprobat la 26 septembrie 2011 în gheretele cu suprafaţă de 12 m2, amplasate în mun. Chişinău, str. Varniţa 2/10. Susţine că, activitatea întreprinderii este legată de prestări servicii care nemijlocit necesită, staţionarea maşinilor lîngă gheretă, iar uneori apar situaţii cînd automobilele staţionează şi în timpul nopţii pentru finalizarea lucrărilor, dar din motiv că nu deţin în arendă terenul aferent sunt în imposibilitate de a asigura paza acestora şi prestarea unor servicii calitative.

La 29 decembrie 2012 s-a adresat Consiliului mun. Chişinău cu cerere privind încheierea contractului de arendă a terenului aferent gheretelor, însă prin răspunsul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare nr.21/1945-p din 20.12.2012 i s-a refuzat cu referire la restricţiile stabilite prin decizia Consiliului Mun. Chişinău nr.51/4 din 06.07.2006. Consideră refuzul ilegal, deoarece prevederile deciziei enunţate nu au relevanţă la caz nefiind solicitată amplasarea de noi gherete. Mai mult, gheretele nu sunt amplasate în centrul-nucleului istoric sau pe străzile principale ale mun. Chişinău. Atribuirea în arendă a terenului aferent pe care sunt amplasate gheretele este necesară pentru o funcţionare şi prestare a serviciilor de către întreprindere mai bună.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iunie 2013 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 03 iulie 2013 SRL „INTER GP GRUP” a declarat apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013 fost respins apelul declarat de către SRL „INTER GP GRUP”, şi menţinută hotărîria Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iunie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii.

Astfel, instanţa de apel a concluzionat că, prin răspunsul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău nr.21/1945-p din 20.12.2012 i s-a refuzat din motiv că conform prevederilor Legii nr.436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală darea în arendă a terenurilor se face doar prin intermediul licitaţie funciare (f.d. 16). Conform art.9 al Legii nr.523 din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, exercitarea dreptului de proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale constă în activitatea practică, desfăşurată de autorităţile administraţiei publice locale în ce priveşte posesia, folosinţa şi dispoziţia proprietăţii publice locale în corespundere cu legislaţia.

Modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale în baza Legii cu privire la proprietate, şi altor acte legislative în vigoare. Potrivit art. art.14 alin.(2) lit. b) şi d) şi lit. e), 77 alin.(3) şi (5) al Legii privind administraţia publică locală şi art. 9 alin.(2) lit. h) al Legii nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, Consiliile locale administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului), decide vînzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor domeniului privat al satului (comunei), oraşului (municipiului), după caz, în condiţiile legii.

Bunurile domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori în locaţiune, în condiţiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege. Modul de organizare şi desfăşurare a licitaţiilor cu strigare şi cu reducere, condiţiile de participare la licitaţii este stabilit prin Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi reducere, aprobat prin hotărîrea Guvernului RM nr.136 din 10.02.2009. În circumstanţele relevate şi conform normelor de drept material enunţate, instanţa de fond corect a concluzionat că lipseşte temei legal pentru obligarea Consiliului mun.

Chişinău şi Primăriei mun. Chişinău să atribuie apelantului în arendă a terenului aferent gheretelor amplasate pe str. Varniţa, 2/10, mun. Chişinău în mărime suficientă prestării calitative a serviciilor şi să încheie contractul de arendă a terenului aferent. Astfel, argumentele apelului au fost obiect de examinare în prima instanţă şi respingerea lor a fost reflectată sub toate aspectele în motivarea hotărîrii conestate. La 03 ianuarie 2014 SRL „INTER GP GRUP” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului SRL „INTER GP GRUP” a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „INTER GP GRUP”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SRL „INTER GP GRUP”, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „INTER GP GRUP” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către SRL „INTER GP GRUP”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru