2ra-583/14 — Declararea valabilităţii tranzacţiei, revendicarea bunului din posesia străină şi încasarea prejudiciului

prima instanţă: T.Troianovschi dosarul nr. 2ra-583/14 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Furtună Iurie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Furtună Iurie împotriva lui Cioban Vadim şi Manţiuc Igor privind declararea valabilităţii tranzacţiei, şi cererea reconvenţională a lui Cioban Vadim împotriva lui Furtună Iurie privind revendicarea bunului din posesia străină şi încasarea prejudiciului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2013 prin care s-a respins apelul declarat de Furtună Iurie şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Orhei din 15 mai 2013, c o n s t a t ă La 12 aprilie 2012 Furtună Iurie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Cioban Vadim şi Manţiuc Igor privind declararea valabilităţii tranzacţiei de vînzare-cumpărare.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în luna februarie 2011, Cioban Vadim l-a rugat pe cunoscutul său Manţiuc Igor să-i procure din străinătate şi să transporte în Moldova un automobil de model „Nisan Micra”. Însă, Manţiuc Igor pe banii primiţi de la Cioban Vadim procurase în străinătate un automobil de alt model „Citroien-C3", fabricat în anul 2005. La sosire în Moldova automobilul a fost devamat şi înregistrat pe numele lui Cioban Vadim, cu numărul de înregistrare TL AA 880. Indică reclamantul, că Cioban Vădim a refuzat să primească acest automobil, motivînd că nu-i place modelul, solicitînd să-i fie restituiţi banii. Prin urmare, pîrîtul Cioban Vadim a preluat automobilul W-Golf4, cu numărul de înregistrare ANW-512, în locul automobilului „Citroen C3”, pentru care a achitat lui Igor Manţiuc 850 Euro, diferenţa dintre costul automobilelor.

1 Menţionează reclamantul că, Manţiuc Igor i-a propus să cumpere automobilul „Citroen C3”, care aparţinea lui Cioban Vadim. A fost de acord şi a procurat acest automobil la preţul de 2500 euro, cu acordul lui Cioban Vadim care i-a comunicat că după ce va fi reparat automobilul procurat î-i va perfecta actele pe numele său. Astfel, au încheiat o tranzacţie de vînzare-cumpărare, însă Cioban Vadim refuză de a î-i perfecta actele.

Solicită reclamantul, declararea valabilităţii actul juridic în formă de contract de vînzare-cumpărare a automobilului de model „Citroen-C3”, număr de înregistrare TL AH 880, număr de identificare VF7FCKFVE27285858, încheiat între Cioban Vadim în calitate de vînzător şi Furtună Iurie în calitate de cumpărător; recunoaşterea ca proprietar a automobilului de model „Citroen-C3”, număr de înregistrare TL AH 880, număr de identificare VF7FCKFVE27285858, cu introducerea modificărilor corespunzătoare în registrul de evidenţă a mijloacelor de transport. La 21 iunie 2012 Cioban Vadim s-a adresat cu cerere reconvenţională împotriva lui Furtună Iurie privind revendicarea bunului din posesia străină şi încasarea prejudiciului.

În motivarea cererii reconvenţionale pîrîtul-reclamant a indicat că în luna februarie 2011 i-a predat lui Manţiuc Igor suma de 3500 euro, pentru a-i aduce din străinătate un automobil de model „Nisan Micra”. Manţiuc Igor cu banii primiţi i-a procurat un automobil de model „Citroen -C3”, fără a-l contacta pentru a afla părerea privind acceptarea unui astfel de model. La sosirea în ţară a lui Manţiuc Igor cu automobilul procurat de model „Citroen - C3", a fost chemat să se prezinte pentru devamarea acestuia, avînd cheltuieli suplimentare în sumă de 850 euro, înmatriculînd automobilul şi devenind proprietarul automobilului de model „Citroen - C3”, asigurîndu-se că va rămîne cu acest automobil dacă Manţiuc Igor nu îi va restitui banii predaţi.

După înmatricularea automobilului de model „Citroen-C3”, a refuzat să-l primească, pe motiv că solicitase un alt model, iar Manţiuc Igor urma să îi restituie banii. Neavînd banii pentru a îi restitui, Manţiuc Igor a părăsit ţara, astfel s-a adresat către Furtună Iurie cu solicitarea de ai fi restituit automobilul de model Citroen -C3”, cu numărul de înmatriculare TL AA 880, care îl deţinea ca şi cum ar fi fost proprietatea sa, însă acesta i-a refuzat. Cere reclamantul pe acţiune reconvenţională, revendicarea automobilului de model „Citroen -C3” , cu numărul de înmatriculare TL AA 10, din posesia nelegitimă a lui Furtună Iurie prin obligarea să i-l predea; încasarea din contul lui Furtună Iurie în beneficiul său a prejudiciului material cauzat pentru deţinerea şi uzarea automobilul de model „Citroen -C3”, în sumă de 20 euro pentru fiecare zi, în total 7 300 euro; încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei şi cheltuielilor de judecată.

2 Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 15 mai 2013, acţiunea înaintată de către Iurie Furtună împotriva lui Cioban Vadim şi Manţiuc Igor privind declararea valabilităţii tranzacţiei de vînzare-cumpărare, a fost respinsă ca neîntemeiată. Cererea reconvenţională depusă de Cioban Vadim a fost admisă parţial, fiind revendicat automobilul de model Citroen-C3 cu numărul de înmatriculare TL AA 880 din posesia lui Iurie Furtună, cu obligarea ultimului de a o preda lui Cioban Vadim. În rest cererea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Orhei din 17 decembrie 2013 s-a încasat de la Furtună Iurie în beneficiul lui Cioban Vadim cheltuielile pentru asistenţa juridică în mărime de 3000 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Furtună Iurie a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2013 s-a respins apelul declarat de Furtună Iurie şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Orhei din 15 mai 2013. La 08 noiembrie 2013 Furtună Iurie a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel, cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea eronată a normelor de drept material, exprimată prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată şi interpretarea eronată a acesteia.

Susţine recurentul că instanţa de apel făcînd referire la prevederile art. 211 alin. (1) Cod civil, confom cărora nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părţile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic, neîntemeiat a respins demersul privind audierea lui Ion Petrescu şi Butnaru Maxim, deoarece atît în cererea de apel, cît şi în demersul înaintat a fost menţionat că aceştia nu sunt martori, ci necesită a fi implicaţi în proces în calitate de intervenienţi accesorii, iar neimplicarea acestora şi necomunicarea locului, datei şi orei şedinţei a avut ca efect negativ asupra hotărîrii primei instanţe. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Furtună Iurie urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 3 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Furtună Iurie este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept 4 material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Furtună Iurie, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Furtună Iurie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 5