2ra-65/14 — Transmiterea silită a bunului gajat

Prima instanţă: V. Panfilii dosarul nr. 2ra-65/14 Instanţa de apel: A. Minciuna, V. Pruteanu, A. Panov DECIZIE 05 martie 2014 mun.Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul : Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă, Iurie Diaconu, Elena Covalenco şi Iurie Bejenaru studiind cererea de recurs depusă de către BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA împotriva lui Pituşcan Carolina, intervenient accesoriu SRL „Valbro” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului gajat, evacuarea silită a persoanelor şi bunurilor din patrimoniul transmis în posesiune şi încasarea cheltuielilor de judecată, şi acţiunea reconvenţională depusă de către Pituşcan Carolina împotriva BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cu privire la declararea nulităţii contractului de ipotecă şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012 , prin care a fost respins apelul declarat de către BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 24 mai 2010, prin care cererea de chemare în judecată depusă de către BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA a fost respinsă,

iar acţiunea reconvenţională depusă de către Pituşcan Carolina a fost parţial admisă, c o n s t a t ă La 20 decembrie 2007, BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Pituşcan Carolina cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului gajat, evacuarea silită a persoanelor şi bunurilor din patrimoniul transmis în posesiune şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul,BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, a indicat că, conform contractului de credit nr. C/0123 din 20 decembrie 2005, i- a acordat SRL „ Valbro” un credit în sumă de 1000000(un milion) lei, cu termenul de rambursare conform acordului adiţional nr.01 din 05 septembrie 2006 pînă la 20 iunie 1 2007, cu o dobîndă de 21,5 % anual.Indică reclamantul că, SRL „Valbro” nu a respectat condiţiile contractului sus-menţionat, nu a achitat la timp plăţile stabilite prin contract, acumulînd datorii la credit în suma totală de 993610 lei, inclusiv 882000 lei - datoria la credit, 74558 lei - dobîndă şi 36692 lei - penalitate.

La fel, reclamantul a indicat că, în scopul asigurării executării la timp a obligaţiilor asumate conform contractului de credit, debitorul gajist, Pituşcan Carolina, potrivit clauzelor contractului de ipotecă nr. 3637 din 27 septembrie 2006, a depus în gaj bunul imobil, terenul destinat construcţiei locative cu suprafaţa totală de 0,2791 ha, cu numărul cadastral 1027112.004 şi casa de locuit individuală cu suprafaţa totală utilă de 1687,2 m2 cu construcţii auxiliare, înscris în registrul bunurilor imobile cu număr cadastral 1027112004.01, situate în raionul Anenii Noi, satul Floreni, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 4657 din 30 iulie 2001. Preţul bunului ipotecat a fost apreciat de părţi la valoarea ipotecară de 190000 lei.

La 06 aprilie 2007, BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, a somat debitorul gajist despre faptul transmiterii benevole în termen de 20 zile în posesia băncii a bunului gajat prin contractul de ipotecă nr. 3637 din 27 septembrie 2006, însă după expirarea termenului acordat debitorul gajist nu a transmis bunul gajat.

Solicită reclamantul, să fie transmis silit în posesia BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, pentru comercializarea ulterioară, în scopul restituirii datoriei acumulate de SRL „Valbro” pe contractul de credit, a bunul imobil gajat: terenul destinat construcţiei locative cu suprafaţa totală de 0,2791 ha, cu numărul cadastral 1027112.004 şi casa de locuit individuală cu suprafaţa totală utilă de 1687,2 m2 cu construcţii auxiliare, înscris în registrul bunurilor imobile cu număr cadastral 1027112004.01, situate în raionul Anenii Noi, satul Floreni.Să fie evacuate persoanele şi bunurile din patrimoniului transmis în posesiune şi încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.3-4 Vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 17 ianuarie 2008, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL „Valbro” (f.d.28 Vol. I). În cadrul procesului de judecată, Pituşcan Carolina a depus cerere reconvenţională împotriva BC „..Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA cu privire la declararea nulităţii contractului de ipotecă.

În motivarea acţiunii Pituşcan Carolina a indicat că, la 27 septembrie 2006 în baza contractului de ipotecă încheiat cu BC „Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA, întru asigurarea executării contractului de credit nr. C/0123 din 20 decembrie 2005 cu Acordul adiţional nr. 01 din 05 septembrie 2006, încheiat între BC „Mobiasbancă” SA şi SRL „Valbro” au fost gajate bunurile ce-i aparţin cu drept de proprietate, evaluate la suma de 190000 lei şi anume: casa de locuit individuală cu suprafaţa de 168,2 m2 şi lotul de teren cu suprafaţa de 0,2791 ha situate în s.Floreni r- ul Anenii Noi. Iniţial contractul de credit a fost asigurat prin gajarea imobilului situat 2 în mun. Chişinău, str.Cocieri 1, ap. 4, care-i aparţinea directorului general al SRL „Valbro”, Brophy Brendan Joseph, însă, ulterior, la 05 septembrie 2006, în baza acordului adiţional a fost modificat tipul de gaj, astfel fiind înlocuit imobilul din str. Cocieri 1, ap. 4, mun.

Chişinău cu imobilul ce-i aparţine ei. Mai indică Pituşcan Carolina că, la momentul încheierii contractului de ipotecă a fost dusă în eroare atît ea, cît şi SRL „Valbro”. Susţine că, că bunul ipotecat a fost evaluat la un preţ foarte redus de 190 000 lei, pecînd costul real este de aproximativ 5ori mai mare. Indică că, suma creditului eliberat şi dobînda la el erau asigurate cu marfă în sumă mai mare decît suma creditului şi dobînzii. Conform actului de control tematic din 17 iulie 2006 privind condiţiile de păstrare a altor bunuri gajate de către SRL „Valbro”, costul bunurilor imobile depozitate permitea acordarea creditului fără a fi necesar gajarea bunurilor imobile care-i aparţine ei.

Consideră Pituşcan Carolina că, BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA urmăreşte scopul deposedării ei şi a membrilor familiei sale de bunurile menţionate, fapt care contravine art.l al Protocolului adiţional 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. Solicită Pituşcan Carolina să fie declarat nul contractul de ipotecă încheiat la 27.09.2006 cu BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA (f.d.138-139 Vol. II). Ulterior, Pituşcan Carolina a depus cerere de concretizare a cerinţelor, solicitînd declararea nulităţii contractului de ipotecă din 27 septembrie 2006 încheiat cu BC „Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA, din motivul comportamentului dolosiv al băncii şi încălcării drepturilor copiilor săi minori la locuinţă.

De asemenea, reclamanta a solicitat şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei (f.d.430- 434 Vol. II). Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 26 februarie 2009, acţiuneadepusă de către BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA împotriva lui Pituşcan Carolina, intervenient accesoriu SRL „Valbro” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului gajat, evacuarea silită a persoanelor şi bunurilor din patrimoniul transmis în posesiune şi încasarea cheltuielilor de judecată, a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională depusă de către Pituşcan Carolina împotriva BC „Mobiasbanca- Groupe Societe Generale” SA cu privire la declararea nulităţii contractului de ipotecă şi repararea prejudiciului moral, a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 19 mai 2009, a fost admis apelul declarat de Pituşcan Carolina, casată hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 26 februarie 2009 şi emisă o nouă hotărîrea prin care acţiunea depusă de BC „.Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA a fost respinsă, iar cererea reconvenţională depusă de Pituşcan Carolina a fost admisă, fiind declarat nul contractul de ipotecă încheiat la 27 septembrie 2006 între Pituşcan Carolina şi BC „Mobiasbancă - GroupeSociete Generale” SA. 3 Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 noiembrie 2009, a fost admis recursul declarat de BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, casată decizia Curţii de Apel Bender din 19 mai 2009 şi hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din26 februarie 2009, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria AneniiNoi, în alt complet de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 24 mai 2010, acţiunea depusă de BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională depusă de Pituşcan Carolina a fost parţial admisă, fiind declarat nul contractul de ipotecă încheiat la 27 septembrie 2006 între Pituşcan Carolina şi BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 09 decembrie 2010, apelul declarat de către BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 24 mai 2010. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01 iunie 2011, a fost admis recursul depus de BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, casată decizia Curţii de Apel Bender din 09 decembrie 2010, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012, a fost respins apelul declarat de BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Anenii Noi din 24 mai 2010. La 14 martie 2012, BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012, solicitînd admiterea recursului, casare deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Bancă să fie admisă, iar acţiunea reconvenţională să fie respinsă. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că, atît prima instanţacît şi instanţa de apel, în motivarea hotărîrîî au indicat că, sunt lezate drepturile copiilor minori care au domiciliul în bunul ipotecat de către Pituşcan Carolina, însă niciuna din instanţe nu indică expres care acţiuni contravin ordinii publice sau bunurilor moravuri în contractul de ipotecă.

Este nemotivată şi neargumentată decizia instanţei de apel, în partea ce ţine de termenul de prescripţie la depunerea acţiunii reconvenţionale. Mai indică că, atît prima instanţă cît şi instanţa de apel, şi-au depăşit atribuţiile şi au ieşit în afara limitelor obiectului litigiului examinat. Astfel, instanţele de judecată au examinat şi s-au expus asupra contractului de gaj nr. C/0123 G din 20.12.2005, care nu se referă nici într-un mod la circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii în cauză. Instanţa de fond la emiterea hotărîrii sale prin care a anulat contractul de ipotecă nr. 3637 din 27.09.2006 şi instanţa de apel care a menţinut hotărîrea primei instanţe, nu au ţinut cont de prevederile legislaţiei şi nu s-au expus asupra efectelor ce se vor 4 produce ca urmare a declarării nulităţii acestui act.

În Hotărîrea Explicativă nr. 1 din 07.07.2008, Curtea Supremă de Justiţie, s-a expus asupra unor astfel de situaţii şi a menţionat în punctul 19 că „instanţele judecătoreşti nu se vor limita la faptul indicării asupra repunerii părţilor în poziţia iniţială, ci vor indica în dispozitiv, cu motivarea corespunzătoare în considerentele hotărîrii, modalitatea de repunere în situaţia anterioară”. Astfel, instanţa de apel în decizia sa nu a indicat modalitatea de repunere în situaţia anterioară a părţilor, nu s-a expus asupra faptului dacă drept urmare a declarării nulităţii contractului de ipotecă se repune în forţă contractul de ipotecă asupra imobilului, care a fost substituit cu imobilul în litigiu.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 septembrie 2012, a fost respins recursul depus de BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA şi menţinută ă decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012. La 18. 06.2013, BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea revizuirii, casarea deciziei instanţei de recurs, deciziei instanţei de apel şi hotărîrii judecătoriei primei instanţe, cu restituire pricinii spre rejudecare în prima instanţă.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 11 septembrie 2013, a fost admisă cererea de revizuire depusă de către BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, casată decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 septembrie 2012 şi reţinută cauza pentru rejudecare recursului declarat de BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 al.

(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În speţa supusă analizei s-a stabilit că, BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Pituşcan Carolina, intervenient accesoriu SRL „Valbro”, solicitînd să fie transmis silit în posesia BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, pentru comercializarea ulterioară, în scopul restituirii datoriei acumulate de SRL „Valbro” pe contractul de credit, a bunul imobil gajat: terenul destinat construcţiei locative cu suprafaţa totală de 0,2791 ha, cu numărul cadastral 1027112.004 şi casa de locuit individuală cu suprafaţa totală utilă de 1687,2 m2 cu construcţii auxiliare, înscris în registrul bunurilor imobile cu număr cadastral 1027112004.01, situate în raionul Anenii Noi, satul Floreni.Să fie evacuate persoanele şi bunurile din patrimoniului transmis în posesiune şi încasarea cheltuielilor de judecată, invocînd că, SRL „Valbro” nu a 5 respectat condiţiile contractului de credit bancar, nu a achitat la timp plăţile stabilite prin contract, acumulînd datorii la credit în suma totală de 993 610 lei.

La rîndul său, Pituşcan Carolina a depus cerere reconvenţională împotriva BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, prin care solicită să fie recunoscut nul contractului de ipotecă din 27 septembrie 2006 încheiat cu BC „Mobiasbancă- Groupe Societe Generale” SA şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, invocînd comportamentului dolosiv al băncii şi încălcării drepturilor copiilor săi minori la locuinţă. Prima instanţă a ajuns la concluzia temeinicii acţiunii reconvenţionale depuse de Pituşcan Carolina, motivindu-şi concluzia, în exclusivitate, doar pe explicaţiile date de către expertului de la SRL „Cexin”, Şevciuc Andrei, şi anume că, valoarea averii gajate depăşea cu mult valoarea creditului acordat şi nu era necesar de a semna un contract de ipotecă, adică a confirmat dolul la încheierea actului juridic contestat.

Instanţa de recurs reţine că, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, instanţa de apel a pus la baza deciziei sale aceleaşi concluzii ale expertului de la SRL „Cexin”, Şevciuc Andrei reţinute de prima instanţă, considerînd astfel că aceasta corect a constat circumstanţele cauzei şi corect a aplicat legea.

La acest segment urmează de relatat că conform încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 11 septembrie 2013, prin care a fost admisă cererea de revizuire depusă de către BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, a fost casată decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 septembrie 2012 şi reţinută cauza pentru rejudecarea recursului declarat de BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012, se constată că, declaraţiile expertului Şevciuc Andrei, reţinute ca probe, şi expuse în hotărîrile judecătoreşti contestate, sunt lipsite de putere probantă deoarece provin de la un subiect, altul decît cel pretins.

Astfel, la momentul audierii lui Şevciuc Andrei în şedinţa de judecată din 11.05.2010 (f.d.493 Vol. II), dînsul nu mai deţinea calitatea de expert judiciar din anul 2009. În atare circumstanţe, avînd în vedere că, prima instanţă cît şi instanţa de fond şi- au motivat, în exclusivitate, hotărîrile doar pe explicaţiile lui Şevciuc Andrei, care prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 11 septembrie 2013, s-a constat că provin de la un subiect, altul decît cel pretins, instanţa de recurs,reieşind din art. 239 CPC coroborat cu art. 130 CPC, care prevăd că, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată şi urmează să conţină, în special, circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe şi legile de care s-a călăuzit instanţă, precum şi faptul că, instanţa de judecată este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe, precum şi 6 argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele, ajunge la concluzia că, decizia instanţei de apel este nemotivată, iar aceasta constituie temei de rejudecare.

Contrar prevederilor art. 373 alin. (1) CPC, instanţa de apel nu a verificat, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în prima instanţă, dar a copiat mot – a - mot hotărîrea primei instanţe, decizia instanţei de apel fiind nemotivată. Or, judecînd în echitate, instanţa de apel, urma să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apel, în privinţa circumstanţelor şi raporturilor juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi asupra probelor examinate în prima instanţă. Totodată, instanţa de recurs constată că, deşi apelantul/recurentul BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, a invocat în cererea de apel tardivitatea acţiunii reconvenţionale, instanţa de apel nu a motivat reieşind din probele anexate la dosar şi nici nu s-a expus asupra termenului de prescripţie, dacă este sau nu aplicabil la caz.

La fel, instanţa de apel nu s-a expus nici în privinţa faptului dacă, la momentul încheierii contractului de ipotecă din 27 septembrie 2006 dintre BC „Mobiasbancă- Groupe Societe Generale” SA şi Pituşcan Carolina, au fost sau nu lezate drepturile copiilor minori care au domiciliul în bunul ipotecat.Instanţa de apel urma să verifice, ţinîndu-se cont de statutul juridic al bunului ipotecat (temeiul dobîndiri dreptului de proprietate) prin prisma legislaţiei internaţionale, şi anume a Convenţiei Internaţionale cu privire la drepturile copilului adoptată la 20.11.1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993, legislaţiei naţionale, Codul familiei, Codului civil, dacă au fost sau nu lezate drepturile copiilor minori care domiciliază în bunul ipotecat.

Toate aceste circumstanţele n-au fost examinate de instanţa de apel, deşi prezintă interes în soluţionarea justă a cauzei. Or, fiind atacată cu apel hotărîrea primei instanţe, instanţa de apel prin prisma prevederilor art. 373 alin. (2) CPC urma să se expună asupra argumentelor invocate în cererea de apel, asupra circumstanţelor pricinii şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, apreciind probele din dosar şi conţinutului lor. Reieşind din prevederile Recomandării nr.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă proprii pentru ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 februarie 1984, hotărîrea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă într-un mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de părţi.

Prin urmare, instanţa de recurs reţine că, instanţa de apel la examinarea litigiului n-a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, n-a cercetat şi apreciat probele din dosar, n-a determinat 7 circumstanţele şi caracterul raportului juridic dintre păţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către dintre BC „Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA împotriva lui Pituşcan Carolina, intervenient accesoriu SRL „Valbro” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului gajat, evacuarea silită a persoanelor şi bunurilor din patrimoniul transmis în posesiune şi încasarea cheltuielilor de judecată, şiacţiunea reconvenţională depusă de către Pituşcan Carolina împotriva BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cu privire la declararea nulităţii contractului de ipotecă şi repararea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Druţă Iurie Bejenaru 8