3ra-247/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A.Catană dosarul nr. 3ra-247/14 instanţa de apel: V.Pruteanu, M.Guzun, I.Cimpoi ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Simon Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Simon Anatolie împotriva Ministerului Apărării privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Simon Anatolie şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 22 august 2013, c o n s t a t ă La 10 ianuarie 2013 Simon Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 12 martie 2003 a încheiat cu Ministerul Apărării contract de îndeplinire a serviciului militar prin contract în Armata Naţională a Republicii Moldova. Menţionează că unul din drepturile militarilor şi membrilor familiilor lor, îl constituie dreptul la asigurarea cu spaţiu locativ din contul structurii militare. Astfel, la 06.04.2007 a depus raport, prin care a solicitat să fie asigurat cu spaţiul locativ conform normelor stabilite - apartament cu 1 odaie din contul Ministerului Apărării. Ulterior, la 22.08.2008 a depus un nou raport în care a solicitat de a fi inclus în lista militarilor care necesită asigurare cu spaţiu locativ conform normelor stabilite - 2 odăi din contul Ministerului Apărării în legătură cu naşterea în anul 2008 a fiicei Otilia.

Conform raportului depus a fost inclus în lista generală a militarilor ce necesită asigurare cu spaţiul locativ în garnizoana Chişinău, fapt confirmat prin certificatul nr.72/346 din 26.11.2012, eliberat de către şeful Direcţie cazare, construcţii şi evidenţă a Departamentului Dotării. 1 Indică reclamantul, că legislaţia în vigoare la data semnării de către el a contractului de îndeplinire a serviciului militar, prevedea că ofiţerii urmau să fie asiguraţi cu spaţiu locativ în termen de un an de la data semnării contractului, sergenţii în termen de trei ani, iar persoanele din efectivul de soldaţi în termen de cinci ani de serviciu militar neîntrerupt. Pînă în prezent cu spaţiul locativ, nu a fost asigurat.

Din data luării la evidenţă pentru acordarea spaţiului locativ din contul Ministerului Apărării - 06.04.2007, s-a adresat verbal de nenumărate ori de a fi asigurat cu spaţiu locativ conform raportului depus, dar de fiecare dată sub diferite pretexte persoanele responsabile de asigurarea militarilor cu spaţiu locativ se eschivau de la onorarea obligaţiilor contractuale. La 15.11.2012 a adresat o petiţie Ministrului Apărării, în care a solicitat să fie asigurat cu spaţiu locativ - apartament cu 2 odăi, iar la 11.12.2012 a primit răspunsul nr.70/1348, prin care i s-a comunicat că legea la care s-a referit a fost abrogată, iar la moment Ministerul Apărării nu-l poate asigura cu spaţiu locativ solicitat.

Reclamantul nu este de acord cu răspunsul dat, indicînd în acest sens, că conform prevederilor Codului civil, Legea civilă nu are caracter retroactiv, iar în cazul relaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi, legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor. Solicită reclamantul, obligarea Ministerului Apărării să-l asigure cu spaţiu locativ- apartament cu două odăi în mun. Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 22 august 2013 acţiunea a fost respinsă ca nefondată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Simon Anatol a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Simon Anatolie şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 22 august 2013. La 15 ianuarie 2014 Simon Anatolie a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În susţinerea recursului s-a invocat că atît hotărîrea primei instanţe, cît şi decizia instanţei de apel sunt neîntemeiate şi ilegale, deoarece a fost emise cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material, în consecinţă concluziile expuse în hotărîri fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Menţionează recurentul că din lipsă de imposibilitate de a participa la şedinţa de judecată în prima instanţă, şedinţa s-a desfăşurat în lipsa lui, fiind încălcat astfel principiul egalităţii armelor şi dreptul la un proces echitabil.

Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul 2 declarat de către Simon Anatolie urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Simon Anatolie este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi 3 apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Simon Anatolie, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Simon Anatolie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 4