2ra-728/14 — Obligarea înlăturării obstacolelor

Judecătoria Ialoveni Dosarul nr. 2ra-728/14 Judecător: A. Sandu Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Popova, A. Doga, S. Caitaz Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL „Iuriandr-Grup”, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Botea Maria împotriva SRL „Iuriandr-Grup” cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor în efectuarea lucrărilor agricole pe sectoarele de teren, încasarea prejudiciului material, moral şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, CONSTATĂ : Reclamanta Botea Maria a depus cerere la 11.06.2012 în instanţa de judecată împotriva SRL „Iuriandr-Grup”, prin care a solicitat obligarea înlăturării obstacolelor în efectuarea lucrărilor agricole pe sectoarele de teren, încasarea prejudiciului material, moral şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta Botea Maria a invocat că la data de 13.10.2004, conform certificatului de moştenitor legal a devenit proprietara terenului agricol cu nr. 5524207219 cu suprafaţa totală de 0,1741 ha, iar în baza titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren din 10.12.2001, nr. cadastral 5524107220, proprietara terenului agricol cu suprafaţa de 0,088 ha. Terenurile agricole cu nr. cadastrale 5524208538, 5524208537 sunt proprietatea reclamantei. începînd cu primăvara anului 2003 şi pînă în prezent nu are posibilitatea de a prelucra terenurile, pe motiv că SRL „Iuriandr-Grup” a acaparat abuziv terenurile şi refuză eliberarea acestora. S-a adresat cu o plîngere către Comisariatul de Poliţie Ialoveni şi că pe cazul dat administratorul societăţii Eremia Andrei, a fost sancţionat cu amendă administrativă.

Prejudiciul material s-a format din venitul neobţinut de la prelucrarea terenului sau cel puţin de la plata de arendă, care urma a fi achitată pentru 1 ha prelucrat samovolnic. 1 Pe parcursul anilor 2009-2011 terenurile au fost cultivate cu grîu, iar conform certificatului eliberat de direcţia statistică în anul 2010 roadă a constituit 20,4 chintale/ha, iar în anul 2011-23,1 chintale/ha. S-a adresat de nenumărate ori către SRL „Iuriandr-Grup” şi Primăria locală pentru a i se elibera terenul, însă de fiecare dată i s-a refuzat în rezolvarea problemei date. Astfel, reclamanta Botea Maria a solicitat obligarea înlăturării obstacolelor în efectuarea lucrărilor agricole pe sectoarele de teren nr 552407219, 552407220, 5524208538, 5524208537, încasarea prejudiciului material 7885 lei, moral 25000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 09.04.2013, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Botea Maria a declarat apel împotriva acesteia, prin care a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, casarea integrală a hotărîrii judecătoriei Ialoveni din 09.04.2013, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, s-a repus în termen cererea de apel depusă de către Botea Maria. S-a admis cererea de apel depusă de către Botea Maria, cu casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 09.04.2013, şi cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care s-a admis parţial acţiunea intentată la cererea depusă de către Botea Maria.

A fost obligat SRL „Iuriandr-Grup” să nu creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate de către Botea Maria asupra terenurilor, s-a încasat din contul SRL „Iuriandr-Grup” în beneficiul lui Boţea Măria prejudiciul material cauzat sub forma venitului ratat pe anii 2010-2011 în sumă de 7885 lei. În rest cerinţele s-au respins. S-a încasat din contul SRL „Iuriandr-Grup” în beneficiul bugetului de stat taxa de stat la depunerea cererii de apel în mărime de 177, 41 lei. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel fiind întemeiate.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 315 alin. (1), (2) şi (3), art. 316 alin. (1) şi (2), art. 1398 alin. (1) şi art. 1422 alin. (1) Cod civil al RM, care reglementează aspecte ce ţin de conţinutul dreptului de proprietate, garantarea dreptului de proprietate, temeiul şi condiţiile generale ale răspunderii delictuale şi reparaţia prejudiciului moral. Totodată, instanţa de apel a indicat că, instanţa de fond a apreciat incorect probele anexate la dosar şi a aplicat neîntemeiat normele de drept material şi procesual, nu a elucidat pe deplin circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii şi neîntemeiat şi nefondat a dispus respingerea acţiunii.

La 30 decembrie 2013, SRL „Iuriandr-Grup” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013 cu menţinerea în vigoare a hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 09 aprilie 2013. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat faptul că instanţa a interpretat eronat probele şi nu a luat în consideraţie toate aspectele cauzei. 2 La 06.02.2014, intimata Botea Maria a depus referinţă pe marginea recursului declarat, prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de SRL „Iuriandr-Grup” asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Iuriandr-Grup” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de SRL „Iuriandr-Grup” împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Botea Maria împotriva SRL „Iuriandr- Grup” cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor în efectuarea lucrărilor agricole pe sectoarele de teren, încasarea prejudiciului material, moral şi a cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4