- Dosarul nr.
- 2ra-2619/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 25 septembrie 2013
- Părțile
- Consiliul mun. Chişinău vs Cotorobai Andrian
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2619/13 — Înlăturarea obstacolelor
Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 2ra-2619/13 Judecător: S.Gîrbu Curtea de Apel Chişinău Judecători: M.Anton, A.Panov, I.Secrieru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 25 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cotorobai Andrian, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Consiliului şi Primăriei mun. Chişinău către Cotorobai Andrian privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului şi demolarea construcţiei neautorizate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 aprilie 2013, CONSTATĂ : Consiliul municipal Chişinău şi Primăria mun.
Chişinău au depus cerere de chemare în judecată către Cotorobai Andrian cu privire înlăturarea obstacolelor şi demolarea construcţie neautorizate. În motivarea acţiunii, reclamanţii au indicat că, conform deciziei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 25.11.2009, pîrîtului Cotorobai Andrian i-a fost respinsă cererea adresată autorităţii administraţiei publice locale privind vînzarea-cumpărarea suplimentară a lotului de pămînt cu suprafaţa de 0,0559 ha, aferent celui cu suprafaţa de 0,045 ha, care-i aparţine cu drept de proprietate privată. Menţionează reclamanţii că, în urma unui control exercitat la faţa locului, s-a constatat că Cotorobai Andrian, fără a efectua coordonările respective de către serviciile abilitate, în lipsa deciziei corespunzătoare a Consiliului mun.
Chişinău privind repartizarea terenurilor, a ocupat ilegal lotul de pămînt menţionat mai sus. În prezent, terenul constituie proprietate municipală, plantat de către serviciul respectiv al autorităţii administraţiei publice locale cu arbori şi arbuşti decorativi. Terenul dat, este împrejmuit cu gard capital din beton, piatră şi elemente metalice, instalat neautorizat. În susţinerea acţiunii, reclamanţi mai indică că, drept măsură se impune aplicarea de către organele abilitate a sancţiunilor prevăzute de actele normative în vigoare, achitarea prejudiciilor materiale pentru ocuparea ilegală a terenurilor, demolarea gardului instalat samavolnic şi tragerea la răspundere a contravenientului.
Totodată, menţionează reclamanţii că, atribuţiile Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare privind exercitarea controalelor de stat 1 asupra folosirii şi protecţiei terenurilor, sunt stipulate în art. 86-88 Cod funciar, conform cărora, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure folosirea raţională şi după destinaţie a terenurilor, precum şi protecţia acestora indiferent de destinaţia lor. Mai indică reclamanţii că, sarcinile serviciului controlului de stat în domeniul folosirii şi protecţiei terenurilor constau în asigurarea respectării de către toate organele de stat şi cele obşteşti, de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile agricole de stat, cooperatiste obşteşti, precum şi de întreprinderile mixte, persoanele fizice şi juridice străine, a cerinţelor legislaţiei funciare privind folosirea raţională şi după destinaţie a terenurilor.
Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei terenurilor este exercitat de către autorităţile administraţiei publice locale. Dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale organelor de stat împuternicite să exercite controlul asupra folosirii şi protecţiei terenurilor, emise în limitele competenţei lor, sunt obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri. Conform art. 42 din Codul funciar şi art. 10 din Legea nr. 121 din 04.05.2007 „Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”, terenurile incluse în intravilanul mun. Chişinău sunt proprietate municipală. Mai indică că, pornind de la prevederile art. 179 din Codul contravenţional, construcţiile neautorizate se demolează, i-ar construcţiile afectate în urma intervenţiilor neautorizate, se remediază.
Se consideră neautorizate construcţiile de orice categorie, indiferent de tipul de proprietate, precum şi lucrările de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, executate fără certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire. Demolarea construcţiilor neautorizate se execută de către proprietar, pe cont propriu sau, în mod forţat, de către autorităţile administraţiei publice locale - din contul proprietarului. Cer reclamanţii obligarea lui Cotorobai Andrian să înlăture obstacolele privind eliberarea terenului cu suprafaţa de 0,0559 ha, ocupat ilegal, pentru a fi utilizat conform destinaţiei şi demolarea construcţiilor samavolnice. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 29 noiembrie 2012 acţiunea înaintată de Consiliul municipal Chişinău şi Primăria mun. Chişinău către Cotorobai Andrian cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului şi demolarea construcţiei neautorizate, a fost admisă, fiind dispusă obligarea lui Andrian Cotorobai să înlăture obstacolele privind eliberarea terenului cu suprafaţa de 0,0559 ha, ocupat ilegal, cu demolarea construcţiilor samavolnice. Considerînd ilegală hotărîrea instabnţei de fond, Cotorobai Andrian a atacat-o cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 29 noiembrie 2012 şi remiterea cauzeui la rejudecare în instanţa de fond. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 aprilie 2013, a fost respins apelul declarat de Cotorobai Andrian şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 29 noiembrie 2012. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele 2 care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 30 mai 2013, Cotorobai Andrian a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 aprilie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 29 noiembrie 2012 şi trimiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel. În argumentarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel s-a pronunţat doar în privinţa fondului, iar argumentele apelantului au fost trecute cu vederea. A mai susţinut că instanţa de apel nu s-a expus asupra cererii de amînare. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţa de apel a a constatat circumstanţele cauzei.
În viziunea recurentului, aceasta nu a apreciat argumentele apelantului nu s-a expus asupra cererii de amînare. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Mai mult ca atît, faptul că nu s-a expus asupra cererii de amînare, nu constituie temei de declarare a recursului. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către 3 instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Cotorobai Andrian, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cotorobai Andrian ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cotorobai Andrian, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 aprilie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Consiliului şi Primăriei mun. Chişinău către Cotorobai Andrian privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului şi demolarea construcţiei neautorizate. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4