2ra-1204/15 — Obligarea de a nu crea obstacole în folosirea proprietății

prima instanţă – M. Ţurcan dosarul nr. 2ra-1204/15 instanţa de apel – A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 10 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Puică Chiril, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Puică Chiril împotriva lui Vrabie Andrei cu privire la obligarea de a nu crea obstacole în folosirea proprietăţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Vrabie Andrei, casată hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 05 iunie 2014 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 09 aprilie 2014 reclamantul Puică Chiril a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vrabie Andrei cu privire la obligarea de a nu crea obstacole în folosirea proprietăţii.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin dispoziţia Primăriei or. Căuşeni i-a fost atribuit în proprietate privată un teren agricol cu suprafaţa de 2,0253 ha, nr. cadastral 2701410.038, fiindu-i atribuit în natură, cu delimitarea hotarelor. După atribuirea terenului, reclamantul în anul 1999 a încheiat un contract de arendă cu SRL „Orbii”, obiectul contractului constituind terenul agricol menţionat, cu stabilirea plăţii de arendă în produse cerealiere. Reclamantul indică că, în anul 2013 a fost preîntâmpinat, că terenul ce i-a fost atribuit este prelucrat de o altă persoană, Vrabie Andrei, care refuză să elibereze terenul, proprietatea lui privată. Reclamantul a iniţiat o procedură de delimitare a hotarelor, fiind antrenaţi specialişti a primăriei şi a unei structuri private licenţiate în lucrări geodezice, care la data de 25 martie 2014 au ieşit la faţa locului, unde au transpus hotarele terenului conform planului geometric deţinut de OCT Căuşeni.

La lucrările de stabilire a hotarelor a fost invitat şi pîrîtul care însă nu s-a prezentat. Respectiv, după ce au fost stabilite hotarele, s-a constatat faptul ocupării terenului de altă persoană, astfel, reclamantul Puică Chirii a înaintat prezenta acţiune. Cere reclamantul obligarea lui Vrabie Andrei de a nu-i crea obstacole în folosirea terenului agricol proprietate privată cu suprafaţa de 2,0253 ha, nr. cadastral 2701410038, amplasat în extravilanul or. Căuşeni, atribuit prin decizia Primăriei or. Căuşeni din 28 noiembrie 2000, delimitat conform actului de transpunere a hotarelor din data de 25 martie 2014 şi încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistenţa juridică în mărime de 1500 lei şi plata taxei de stat achitate în mărime de 107 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 05 iunie 2014 acţiunea înaintată de Puică Chiril a fost admisă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2015, a fost admis apelul declarat de către Vrabie Andrei, casată hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 05 iunie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii înaintate de Puică Chiril împotriva lui Vrabie Andrei cu privire la obligarea de a nu crea obstacole în folosirea proprietăţi ca neîntemeiată. La 19 martie 2015 Puică Chiril a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Căuşeni din 05 iunie 2014 de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a examinat apelul cu încălcarea normele de drept material, a interpretat eronat legea şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Recurentul reiterează că prin dispoziţia Primăriei or. Căuşeni, i-a fost atribuit în proprietate un teren agricol cu suprafaţa de 2.0253 ha cu nr. cadastral 2701410038 eliberîndu-i titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, cu indicarea planului geometric, adiacenţii, dintre care este şi intimatul Vrabie Andrei. Or, conform art. 20 Cod funciar, documentele ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului sunt titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat de autorităţile administraţiei publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, drept care a fost inclus în registrul bunurilor imobile.

Consideră recurentul că instanţa de apel nu a apreciat faptul că el este sau nu proprietar al terenului ci s-a limitat doar la constatarea unor fapte, fără a le da o apreciere juridică, fără a fi clar de care norme legale s-a condus la emiterea soluţiei enunţate. La stabilirea hotarelor pe teren a fost respecată legislaţia în vigoare, fiind întocmit un proces - verbal de transpunere a hotarelor pe teren , fiind stabilit că intimatul, contrar planului geometric, ocupă terenul care aparţine lui Puică Chiril. Constatarea faptului că şi alţi proprietari vor fi afectaţi de schimbarea hotarelor între Puică şi Vrabie nu corespunde realităţii, deoarece anume de Vrabie Andrei este ocupat terenul ce aparţine lui Puică Chiril, litigiul fiind între aceste două persoane.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Puică Chiril nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Puică Chiril asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Puică Chiril ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Puică Chiril se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat