2rhc-22/14 — Recunoașterea nulității contractului de vînzare-cumpărare

Instanţa de recurs: Dosarul nr. 2rhc-22/14 CSJ: I. Muruianu, V. Barba, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă, Judecători: Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia, Sveatoslav Moldovan, Ion Vîlcov, judecînd cererea de revizuire declarată de către societatea cu răspundere limitată „Ghiofrig”, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privinţa întreprinderii de arendă „Maconi”, la cererea de chemare în judecată declarată de întreprinderea de arendă „Maconi” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Belvilcom”, privind recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr. 15 din 04 mai 2011, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2012, prin care cererea de recurs depusă de societatea cu răspundere limitată „Belvilcom” a fost admisă, iar încheierile Curţii de Apel Economice din 20 mai 2011 şi 07 iulie 2011 casate, c o n s t a t ă: Prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 05 iunie 2008, instanţa de judecată a încetat procedura planului aplicată faţă de ÎA „Maconi”, cu prelungirea procesului de insolvabilitate.

La 19 mai 2011, directorul ÎA „Maconi” – Molodeţchi Victor şi reprezentantul SA „Pietriş” – Andriuţă Tudor au înaintat, în cadrul procesului de insolvabilitate, o cerere în temeiul art. 175 CPC, privind asigurarea acţiunii prin aplicarea sechestrului pe toată averea, bunurile mobile şi imobile ale ÎA „Maconi”. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 20 mai 2011, cererea declarată de directorul ÎA „Maconi” – Molodeţchi Victor şi reprezentantul SA „Pietriş” – Andriuţă Tudor, privind aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii, a fost admisă. La 04 iulie 2011, tot în cadrul procesului de insolvabilitate intentat faţă de ÎA „Maconi”, administratorul insolvabilităţii ÎA „Maconi” – Jerebţov Anton, a înaintat Curţii de Apel Economice o cerere de chemare în judecată către pîrîta SRL „Belvilcom” privind declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr. 15 din 04 mai 2011, prin care ÎA „Maconi” a fost vîndută ca un complex patrimonial unic.

Totodată, reclamantul a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii prin suspendarea acţiunii contractului sus-menţionat şi interzicerea Camerei Înregistrării de Stat să înregistreze acest contract în Registrul bunurilor întreprinderilor şi organizaţiilor. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 07 iulie 2011, s-a dispus suspendarea acţiunii contractului de vînzare-cumpărare a ÎA „Maconi”, nr. 15 din 04 mai 2011, privind comercializarea întreprinderii ca un complex unic, şi a fost interzis Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acestui contract în Registrul bunurilor întreprinderilor şi organizaţiilor. Nefiind de acord cu încheierea Curţii de Apel Economice din 07 iulie 2011, la 29 septembrie 2011, SRL „Belvilcom” a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia şi anularea măsurilor de asigurare aplicate.

Ulterior, la 19 ianuarie 2012, SRL „Belvilcom” a depus repetat cererea de recurs, formulînd aceleaşi cerinţe. La 08 februarie 2012, SRL „Belvilcom” a depus o cerere de concretizare a cerinţelor, prin care a solicitat casarea încheierilor Curţii de Apel Economice din 07 iulie 2011 şi 20 mai 2011, prin care au fost aplicate măsurile de asigurare cu obligarea organului cadastral să înregistreze contractul de vînzare-cumpărare nr. 15 din 04 mai 2011 şi să înregistreze în Registrul bunurilor imobile vînzarea ÎA „Maconi” ca complex patrimonial unic. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2012, au fost casate încheierile Curţii de Apel Economice din 20 mai 2011 şi 07 iulie 2011 şi respinse cererile directorului ÎA „Maconi” – Molodeţchi Victor şi a administratorului insolvabilităţii ÎA „Maconi” – Jerebţov Anton, privind asigurarea acţiunii ca neîntemeiate.

La 05 noiembrie 2012, SRL „Ghiofrig” a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2012, prin care a solicitat casarea acesteia, cu reţinerea pricinii spre examinare, drept temei de revizuire invocînd prevederile art. 449 lit. b) CPC. Verificînd argumentele revizuentului, examinînd materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC al RM şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

2 Lista temeiurilor de revizuire, prevăzute de art. 449 CPC, este exhaustivă şi nu poate fi completată. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Revizuentul, în susţinerea cererii de revizuire a prezentat raportul de expertiză nr. 660-661 din 26 martie 2012 întocmit de Cenrtul Naţional de Expertize Judiciare, invocînd că prin acest raport s-a constatat că semnătura şi amprenta ştampilei aplicate pe contractul litigios din numele notarului Alexandru Antoficiuc sunt falsificate. Însă, acest răspuns nu poate fi reţinut de către instanţă, deoarece acesta, în senul art. 449 lit. b) nu constituite o nouă circumstanţă, care ar permite redeschiderea procesului. Revizuentul nu a probat nici faptul că această circumstanţă nu a fost cunoscută de el anterior că a întreprins toate măsurile pentru a o afla. În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6 §1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52, ECHR 2003-IX).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că cererea de revizuire înaintată de SRL „Ghiofrig” este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă. 3 Conform celor expuse, în baza art. 449, 453 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de către societatea cu răspundere limitată „Ghiofrig, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privinţa întreprinderii de arendă „Maconi”, la cererea de chemare în judecată declarată de întreprinderea de arendă „Maconi” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Belvilcom”, privind recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr. 15 din 04 mai 2011. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov 4