2rc-196/14 — Validarea şi valorificarea masei debitoare

dosarul nr.2rc-196/14 prima instanţă: Dimina E. I. DECIZIE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Banca Comercială „Banca Socială” Societate pe Acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a administratorului insolvabilităţii societăţii pe acţiuni „Fabrica de vinuri din Vulcăneşti” (în proces de insolvabilitate) - Veaceslav Pelin împotriva Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acţiuni cu privire la încasarea cheltuielilor de validare, de valorificare şi a impozitului general de stat în mărime de 20%, împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 23 decembrie 2013, prin care cererea administratorului insolvabilităţii Veaceslav Pelin în interesele societăţii pe acţiuni „Fabrica de vinuri din Vulcăneşti” (în proces de insolvabilitate) cu privire la încasarea cheltuielilor de validare, de valorificare a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 01 februarie 2010, Curtea de Apel Economică a intentat procedura de insolvabilitate faţă de S.A.

„Fabrica de Vinuri din Vulcăneşti”, la cererea de chemare în judecată a acestei întreprinderi. La 28 ianuarie 2013, în cadrul prezentei acţiuni, administratorul insolvabilităţii a depus cerere de chemare în judecată către B.C. „Banca Socială” S.A. în temeiul art. 131 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001, în vigoare la momentul depunerii acţiunii, care prevedea că dacă creditorul are o creanţă faţă de debitor la data intentării procesului de insolvabilitate, îşi înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, instanţei de judecată. A invocat administratorul insolvabilităţii că instanţa de judecată a validat creanţele B.C. „Banca Socială” S.A. în sumă de 16761260 lei, inclusiv şi creanţele garantate în sumă de 11975850 lei, dintre care creanţele B.C.

„Banca Socială” S.A. constituie 9670826 lei, iar BC „Unibank” S.A. - 2305024 lei. Potrivit încheierii Curţii de Apel Economice din 24 februarie 2011, bunurile masei debitoare i-au fost transmise creditorului garantat B.C. „Banca Socială” S.A. pentru valorificarea lor. Însă, în încheierea din 24.02.2011, Curtea de Apel Economică nu a stabilit termenul de valorificare a bunurilor susmenţionate cu încălcarea cerinţelor art. 128 alin. (3) Legea insolvabilităţii. Din aceste considerente B.C. „Banca Socială” S.A. a valorificat bunurile transmise timp de mai mult de 22 luni. Totodată, creditorul garantat nu a informat administratorul insolvabilităţii despre valorificarea bunurilor masei debitoare şi solicită eliberarea facturilor fiscale.

În afară de acest fapt, intimatul nu i-a transmis debitorului, „Fabrica de Vinuri din Vulcăneşti” S.A. din mijloacele, obţinute în urma valorificării bunurilor, cheltuielile privind validarea creanţelor şi valorificarea bunurilor în proporţie de 4% şi respectiv 5%.

Reclamantul menţionează că din momentul transmiterii bunurilor masei debitoare în anul 2011, bunurile au fost valorificate în sumă de 4390544 lei, ce se confirmă prin facturile nr. 946698 din 05 septembrie 2011, nr. 946699 din 05 septembrie 2011, nr. 1843345 din 21 septembrie 2011, nr. 1843347 din 06 octombrie 2011, nr. 1843348 din 06 septembrie 2011, nr. 1843349 din 10 octombrie 2011, nr. 1843350 din 10 septembrie 2011, nr. 2433126 din 05 decembrie 2011, nr. 2433128 din 05 decembrie 2011, nr. 2433129 din 05 decembrie 2011, nr. 2433130 din 05 decembrie 2011, nr. 1433131 din 05 decembrie 2011 şi nr. 2433132 din 05 decembrie 2012 şi facturile fiscale, indicate în registru de livrare a vinului de către debitorul, „Grand Garanovschii” S.R.L.

în perioada de pe 08 septembrie 2011 pînă pe 16 septembrie 2011. În anul 2012 intimatul a valorificat bunurile gajate în sumă de 1019000 lei, ce se confirmă prin facturile fiscale nr. 24331143 din 19 ianuarie 2012, nr. 2433145 din 18 iunie 2012, nr. 2433146 din 18 iunie 2012. Indică reclamantul că în total, pentru perioada anilor 2011-2012, intimatul a valorificat bunurile gajate în sumă de 5409544 lei. În conformitate cu art. 129 alin. (3) şi (4) a Legii insolvabilităţii, creditorul garantat este obligat să-i achite debitorului cheltuielile de validare în proporţie de 4% din produs, ce constituie 216381,76 lei, şi cheltuielile de valorificare în proporţie de 5 % din produs, ce constituie 270477,20 lei.

În total, creditorul urmează să-i transmite debitorului suma în mărime de 486858 lei 96 bani, ceea ce banca spre momentul depunerii acţiunii nu a făcut. Totodată, în conformitate cu Cod fiscal vînzarea bunurilor masei debitoare (inclusiv valorificarea mărfii gajate din numele debitorului gajist) a întreprinderii, aflate în proces de insolvabilitate, sînt pasibile impozitării sub formă de achitare a impozitului la valoare adăugată. În conformitate cu art. 129 alin. (4) Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001, în vigoare la moment, creditorul garantat, B.C. „Banca Socială” S.A. după valorificarea bunurilor gajate trebuia să transfere pe contul debitorului 20 % (T.V.A.) din suma obţinută în rezultatul valorificării bunurilor.

Astfel, banca în anul 2012 (după intrarea în vigoare a modificărilor, introduse în Codul fiscal la 13 ianuarie 2012) a valorificat bunurile gajate, ce i-au fost transmise în posesie, în sumă de 1019000 lei, dintre care urmează să transfere pe contul debitorului 20 % (T.V.A.) în mărime de 203800 lei, ceea ce nu a făcut. Invocă reclamantul că în total, banca urma să transfere 690658,96 lei pe contul S.A. „Fabrica de Vinuri din Vulcăneşti”. Reieşind din cele menţionate, reclamantul solicită să fie stabilit pentru B.C, „Banca Socială” S.A. termenul de două luni pentru valorificarea bunurilor gajate şi să fie obligată banca să transfere suma în mărime de 690658 lei pe contul debitorului S.A. „Fabrica de Vinuri din Vulcăneşti”.

La 28 octombrie 2013, în şedinţa de judecată administratorul insolvabilităţii a depus cerere privind reducerea mărimii cerinţelor acţiunii. În motivarea cererii a invocat că în decembrie 2012, Inspectoratul Fiscal al Găgăuziei a verificat debitorul S.A. „Fabrica de Vinuri din Vulcăneşti” şi prin decizia din 11 decembrie 2012 nr. 2459 s-a constatat, că T.V.A. nu a fost achitată în sumă de 60913 lei. Reclamantul solicită reducerea cerinţelor acţiunii privind încasarea de la intimat a sumei T.V.A. pînă la 60913 lei, deoarece în conformitate cu legislaţia în vigoare, dacă valorificarea trage după sine aplicarea impozitului la masa debitoare conform prevederii Codului fiscal, cheltuielile de valorificare se măresc cu suma acestui impozit.

Indică reclamantul că B.C. „Banca Socială” S.A. nu a achitat suma T.V.A. indicată, pentru ce organul fiscal a calculat penalitatea debitorului în mărime de 3191 lei, iar pentru neînregistrare ca contribuabil al T.V.A. a fost aplicată amenda în mărime de 36900 lei. Solicită administratorul insolvabilităţii, Veaceslav Pelin încasarea de la B.C. „Banca Socială” S.A. a T.V.A. în sumă de 60913 lei, penalităţii în sumă de 3191 lei şi amenzii în sumă de 36900 lei, în total reclamantul solicită încasarea 587862 lei de la intimat. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 23 decembrie 2013, cererea administratorului insolvabilităţii Veaceslav Pelin în interesele societăţii pe acţiuni „Fabrica de vinuri din Vulcăneşti” (în proces de insolvabilitate) a fost admisă parţial, s-a încasat de la creditorul B.C.

„Banca Socială” S.A. în beneficiul debitorului „Fabrica de Vinuri din Vulcăneşti” S.A. cheltuielile de validare în mărime de 4% în sumă de 216381 lei şi cheltuielile de valorificare în proporţie de 5 % în sumă de 270477 lei, ce se includ în masa debitoare, în rest cerinţele au fost separate pentru examinare în altă acţiune. La 23 ianuarie 2014, B.C. „Banca Socială” S.A. a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Comrat. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanţa eronat a interpretat prevederile legii insolvabilităţii şi nu a luat în consideraţie faptul că cheltuielile pentru valorificare au fost suportate de către recurent, din care considerente instanţa neîntemeiat a dispus încasarea cheltuielilor de valorificare în proporţie de 5 % în sumă de 270477 lei.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele cauzei s-a stabilit că administratorul insolvabilităţii S.A. „Fabrica de Vinuri din Vulcăneşti” a depus cerere de chemare în judecată către B.C. „Banca Socială” S.A.

în temeiul art. 131 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001, în care a indicat că pentru perioada anilor 2011-2012, intimatul a valorificat bunurile gajate în sumă de 5409544 lei, iar în conformitate cu art. 129 alin. (3) şi (4) a Legii insolvabilităţii, creditorul garantat este obligat să-i achite debitorului cheltuielile de validare în proporţie de 4% din produs, ce constituie 216381,76 lei, şi cheltuielile de valorificare în proporţie de 5 % din produs, ce constituie 270477,20 lei. În total, creditorul urmează să-i transmite debitorului suma în mărime de 486858 lei 96 bani. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 23 decembrie 2013, cererea administratorului insolvabilităţii Veaceslav Pelin în interesele societăţii pe acţiuni „Fabrica de vinuri din Vulcăneşti” (în proces de insolvabilitate) a fost admisă parţial, s-a încasat de la creditorul B.C.

„Banca Socială” S.A. în beneficiul debitorului „Fabrica de Vinuri din Vulcăneşti” S.A. cheltuielile de validare în mărime de 4% în sumă de 216381 lei şi cheltuielile de valorificare în proporţie de 5 % în sumă de 270477 lei, ce includ în masa debitoare, în rest cerinţele au fost separate pentru examinare în altă acţiune. Analizînd materialele anexate la dosar, în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, instanţa de recurs ajunge la concluzia că soluţia dată de Curtea de Apel Comrat, este una întemeiată şi legală, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 129 alin. (3) şi (4) din Legea insolvabilităţii 632-XV din 14 noiembrie 2001, în vigoare la momentul începerii de către intimat a valorificării bunurilor creditorului, aplicabil speţei, cheltuielile de validare cuprind cheltuielile de stabilire de fapt a valorii bunului şi a drepturilor asupra lui.

Ele sînt fixate în proporţie de 4% din produs. Cheltuielile de valorificare se fixează în proporţie de 5% din produs. Dacă cheltuielile reale de valorificare sînt considerabil mai mari sau mai mici, atunci ele se fixează în cuantumul lor real. Dacă valorificarea cauzează aplicarea, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, unui impozit asupra masei debitoare, cheltuielile de valorificare se vor mări cu suma acelui impozit. Conform art. 132 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, din produsul obţinut din valorificarea bunului grevat cu o garanţie reală se scad cheltuielile de validare şi de valorificare, rezultate din menţinerea, conservarea, luarea în posesie, evaluarea şi vînzarea bunului, care nu pot să depăşească 10% din valoarea bunurilor grevate şi care sînt incluse în masa debitoare, iar din rest se acoperă de îndată creanţa garantată care are primul rang de prioritate.

Dacă valorificarea cauzează aplicarea, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, a unui impozit asupra masei debitoare, cheltuielile de valorificare se vor mări cu suma acelui impozit. Cu referire la normele de drept citate Colegiul ajunge la concluzia că Curtea de Apel Comrat întemeiat a dispus admiterea în parte a cerinţei administratorului insolvabilităţii. Or, potrivit hotărîrii Curţii de Apel Economice din 24 februarie 2011, a fost admisă cererea B.C. „Banca Socială” S.A., şi bunurile din masa debitoare, au fost transmise creditorului garantat B.C. „Banca Socială” S.A. pentru valorificarea lor. Astfel, în total pentru perioada anilor 2011-2012 recurentul a valorificat bunurile gajate în sumă de 5409544 lei.

În scopurile asigurării formării masei debitoare în volum cît mai deplin, precum şi pentru respectarea drepturilor celorlalţi creditori, B.C. „Banca Socială” S.A. este obligată să transmită în contul debitorului cheltuielile de validare în proporţie de 4 % în sumă de 216381 lei şi cheltuielile de valorificare în proporţie de 5 % în sumă de 270477 lei.

Colegiul respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că cheltuielile pentru valorificare au fost suportate de către recurent, din care considerente nu urmează a fi încasate, or, art. 129 din Legea insolvabilităţii 632-XV din 14 noiembrie 2001, prevede expres că din produsul obţinut din valorificarea bunului grevat cu o garanţie reală se scad cheltuielile de validare şi valorificare, care sînt introduse în masa debitoare, iar din rest se acoperă de îndată creanţa creditorului garantat Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea Curţii de Apel Comrat din 23 decembrie 2014 este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de B.C.

„Banca Socială” S.A. şi de a menţine încheierea contestată. În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Banca Comercială „Banca Socială” Societate pe Acţiuni. Se menţine încheierea Curţii de Apel Comrat din 23 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a administratorului insolvabilităţii Veaceslav Pelin, a societăţii pe acţiuni „Fabrica de vinuri din Vulcăneşti” (în proces de insolvabilitate) împotriva Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acţiuni cu privire la încasarea cheltuielilor de validare, de valorificare şi a impozitului general de stat în mărime de 20%, Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă