3ra-120/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I. Naşco dosarul nr. 3ra-120/14 instanţa de apel: E. Secrieru, I. Guzun, A. Parpalac DECIZIE 26 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Întreprinderea individuală „Buhoci Chira”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii individuale „Buhoci Chira” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat r. Ştefan Vodă cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 14 noiembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea individuală „Buhoci Chira” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ştefan Vodă din 23 august 2013, c o n s t a t ă: La 22 aprilie 2013 ÎI „Buhoci Chira” a depus cerere de chemare în judecată împotriva IFS r. Ştefan Vodă cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că la 20 decembrie 2012 colaboratorii CPR Ştefan Vodă au efectuat un control operativ la cafeneaua-bar ÎI „Buhoci Chira”, amplasată în s. Palanca, r. Ştefan Vodă, în apropierea postului vamal „Palanca – Maiaki – Udobnoe”, în urma căruia au depistat comercializarea mărfii cu termenul de valabilitate expirat (chipsuri din cartofi), mărfurilor fără acte de provenienţă (apă minerală, apă dulce, vin) şi fără timbru de acciz (vodca „Jelzin”, cutie tetrapac cu Vol. de 3l). În urma controlului, la 29 decembrie 2012 în privinţa directorului cafenelei Chirei Buhoci a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţia prevăzută de art. 265 Cod Contravenţional – achiziţionarea, păstrarea, transportul spre comercializare şi comercializarea ilegală a valorilor materiale, iar prin decizia agentului constatator din 02 ianuarie 2013 ÎI „Buhoci Chira” i-a fost aplicată amenda în mărime de 400 u.c.

(8 000) lei. Ulterior, la 13 februarie 2013, IFS r. Ştefan Vodă bazându-se pe constatările controlului poliţienesc efectuat la 20 decembrie 2012, a emis decizia nr. 178 asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale, prin care a aplicat ÎI „Buhoci Chira” amenda fiscală în mărime de 50 000 lei pentru comercializarea la cafeneaua-bar amplasată în s. Palanca, r. Ştefan Vodă, a băuturii alcoolice vodca de marca „Jelzin”, fără timbru de acciz. 1 Menţionează reclamanta că a adresat către IFS r. Ştefan Vodă o contestaţie prin care a cerut anularea actului de sancţionare, care însă a fost respinsă prin decizia nr. 326 din 20 martie 2013, iar însăşi examinarea cazului de încălcare a legislaţiei fiscale de către IFS r. Ştefan Vodă a avut loc în absenţa directorului ÎI „Buhoci Chira”, fapt care i-a îngrădit ultimei dreptul garantat la apărare.

Invocă că pachetul tetrapac cu alcool nu a fost depozitat şi nici comercializat în incinta cafenelei-bar, fiind procurat de la magazinul duty-free amplasat la punctul de trecere vamal de către o terţă persoană – vânzătoarea angajată la ÎI „Buhoci Chira”, Tabuncic Natalia, pentru consum personal. Consideră decizia IFS r. Ştefan Vodă nr. 178 din 13 februarie 2013 ilegală şi neîntemeiată, emisă cu încălcarea procedurii legale şi în lipsa unui tablou clar asupra circumstanţelor cauzei. Solicită reclamanta ÎI „Buhoci Chira” anularea deciziei IFS r. Ştefan Vodă nr. 178 din 13 februarie 2013 asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale.

Pe parcursul examinării prezentei cauze, reclamanta a invocat suplimentar că atât procesul-verbal cu privire la contravenţie din 29 decembrie 2012, cât şi decizia agentului constatator din 02 ianuarie 2013, au fost anulate prin hotărârea Judecătoriei Slobozia din 31 mai 2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bender din 18 iulie 2013, iar procesul contravenţional a fost încetat, astfel neexistând careva temeiuri pentru a consideră că în incinta cafenelei-bar ÎI „Buhoci Chira”, amplasată în s. Palanca, r. Ştefan Vodă, a fost depozitat sau comercializat alcoolul fără timbru de acciz. Prin hotărârea Judecătoriei Ştefan Vodă din 23 august 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 14 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către ÎI „Buhoci Chira” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ştefan Vodă din 23 august 2013. La 09 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, ÎI „Buhoci Chira” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din Bender din 14 noiembrie 2013, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. Recurenta în motivarea acţiunii a indicat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, precum şi au apreciat arbitrar probele prezente la materialele cauzei.

La 17 decembrie 2013 în adresa intimatului IFS r. Ştefan Vodă a fost expediată copia recursului declarat de către ÎI „Buhoci Chira” cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs, însă intimatul nu şi-a valorificat dreptul procedural respectiv şi nu a depus referinţă în termenul stabilit pentru aceasta, prezentul recurs examinându-se astfel în lipsa referinţei din partea IFS r. Ştefan Vodă. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 29 ianuarie 2014 recursul declarat de către ÎI „Buhoci Chira” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

2 Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bender, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 432 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui. Potrivit art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă.

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului la acest subiect indică că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce priveşte imparţialitatea acestuia (speţa Wettstein c. Elveţiei, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că la 22 aprilie 2013 ÎI „Buhoci Chira” a depus cerere de chemare în judecată împotriva IFS r. Ştefan Vodă cu privire la contestarea actului administrativ, cerând anularea deciziei IFS r. Ştefan Vodă nr. 178 din 13 februarie 2013 asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale (f.d.

3-4). Prin hotărârea Judecătoriei Ştefan Vodă din 23 august 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 43-45). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe ÎI „Buhoci Chira” a contestat-o cu apel, depunând la 11 septembrie 2013 o cerere nemotivată (f.d. 46). Prin decizia Curţii de Apel Bender din 14 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către ÎI „Buhoci Chira” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ştefan Vodă din 23 august 2013 (f.d. 71-73).

În motivarea ilegalităţii şi netemeiniciei actului administrativ contestat – decizia IFS r. Ştefan Vodă nr. 178 din 13 februarie 2013, recurenta-reclamantă ÎI „Buhoci Chira” a invocat anularea procesului-verbal cu privire contravenţie din 29 decembrie 2012 şi a deciziei agentului constatator cu privire la sancţiune din 02 ianuarie 2013 conform hotărârii Judecătoriei Slobozia din 31 mai 2013, menţinută 3 prin decizia Curţii de Apel Bender din 18 iulie 2013, pretinzând că în consecinţă nu există careva temeiuri pentru atragerea întreprinderii la răspunderea fiscală din motivul lipsei de probe care să confirme faptul comercializării băuturii alcoolice fără timbru de acciz.

La caz, se reţine că decizia Curţii de Apel Bender din 18 iulie 2013 pronunţată în cauza contravenţională conexă, în temeiul căreia recurenta ÎI „Buhoci Chira” îşi întemeiază prezentele cerinţe, a fost emisă de completul de judecată compus din judecătorii: Elisei Secrieru (preşedinte), Ion Guzun (judecător), Svetlana Leu (raportor) (f.d. 29-31). Iar decizia Curţii de Apel Bender din 14 noiembrie 2013 contestată cu recurs în prezenta cauză, a fost pronunţată de completul de judecată compus din magistraţii: Elisei Secrieru (preşedinte), Aurelia Parpalac (judecător) şi Ion Guzun (raportor).

Astfel, se constată cu certitudine participarea a doi judecători – Elisei Secrieru şi Ion Guzun, în cadrul examinării cauzei contravenţionale anterioare şi a pricinii prezente, ambele cauze fiind conexe şi fundamentate pe aceleaşi temeiuri de fapt – descoperirea în urma controlului operativ efectuat de către CPR Ştefan Vodă la 20 decembrie 2012 în incinta cafenelei-bar ÎI „Buhoci Chira”, amplasată în s. Palanca, r. Ştefan Vodă, a alcoolului (vodca) de marca „Jelzin” în ambalaj de hârtie tetrapac cu Vol. de 3l, fără timbru de acciz.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că participarea în prezenta cauză a judecătorilor Curţii de Apel Bender, Elisei Secrieru şi Ion Guzun, care au examinat anterior legalitatea procesului verbal cu privire la contravenţie şi deciziei agentului constatator cu privire la sancţiune, cauza contravenţională respectivă fiind conexă cu prezenta pricină de contencios administrativ, ridică chestiuni pe marginea echităţii procedurii civile în aspectul imparţialităţii tribunalului competent să soluţioneze cauza. Or, examinarea litigiului de către magistraţii Curţii de Apel Bender, Elisei Secrieru şi Ion Guzun, în condiţiile în care dânşii au participat anterior la examinarea cauzei contravenţionale întemeiate pe aceleaşi temeiuri faptice, poate îngrădi în mod inacceptabil dreptul recurentei ÎI „Buhoci Chira” la examinarea cauzei sale de către un tribunal independent şi imparţial.

Instanţa de recurs accentuează că satisfacerea exigenţei independenţei şi imparţialităţii tribunalului este o condiţie de bază în asigurarea dreptului individului la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, iar în cazul existenţei unor împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorilor, aceştia urmează a fi recuzaţi pentru a nu condiţiona o eventuală prejudiciere a intereselor justiţiei.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că judecătorii Curţii de Apel Bender, Elisei Secrieru şi Ion Guzun, la examinarea apelului declarat de către ÎI „Buhoci Chira” urmau în temeiul art. art. 50 şi 52 CPC să-şi declare abţinerea de la judecată, iar 4 cauza să fie redistribuită unui alt complet de judecată pentru examinare în ordine de apel, ceea ce nu a fost făcut, în consecinţă fiind încălcate normele imperative de drept procedural.

Astfel, în circumstanţele în care judecătorii Curţii de Apel Bender, Elisei Secrieru şi Ion Guzun, au participat anterior la examinarea cauzei contravenţionale conexe, emiţând decizia din 18 iulie 2013, iar examinarea apelului declarat de către ÎI „Buhoci Chira” de către dânşii poate ridica chestiuni pe marginea imparţialităţii completului de judecată învestit, instanţa de recurs consideră necesar de a casa decizia Curţii de Apel Bender din 14 noiembrie 2013 şi a remite prezenta pricină spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată.

Afară de aceasta, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidenţiază că decizia contestată a IFS r. Ştefan Vodă nr. 178 din 13 februarie 2013 operează cu termenul de „comercializare a băuturii alcoolice fără timbru de acciz”, anume pentru încălcarea respectivă fiind aplicată ÎI „Buhoci Chira” amenda fiscală în mărime de 50 000 lei, iar instanţele ierarhic inferioare în textul hotărârii Judecătoriei Ştefan Vodă din 23 august 2013 şi, respectiv, deciziei Curţii de Apel Bender din 14 noiembrie 2013 s-au referit la faptul constatat al „depozitării în incinta cafenelei a alcoolului fără timbru de acciz”. Aşadar, se constată că instanţele de fond şi de apel şi-au întemeiat concluzia finală de respingere a acţiunii în contencios administrativ, interpretând eronat circumstanţele de fapt ale cauzei şi confundând termenele comercializării şi depozitării băuturii alcoolice.

În situaţia prezentelor omisiuni de procedură, când instanţa de recurs este în imposibilitate să le corecteze la examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, care urmează atât să examineze pricina asigurând principiul fundamental al imparţialităţii tribunalului, cât şi să evalueze just suportul factologic al cauzei de contencios administrativ ţinând cont de faptul că decizia contestată a IFS r. Ştefan Vodă a prevăzut amendă fiscală pentru comercializarea alcoolului fără timbru de acciz.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră certă încălcarea normelor de drept procedural de către instanţa de apel, şi anume participarea judecătorilor, obiectivitatea şi nepărtinirea cărora pot fi puse la îndoială, precum şi aprecierea incorectă a circumstanţelor de fapt ale speţei, omisiuni care nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către ÎI „Buhoci Chira”, a casa integral decizia Curţii de Apel Bender din 14 noiembrie 2013, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să emită o decizie legală şi întemeiată, respectând dreptul părţilor la un proces echitabil.

5 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Întreprinderea individuală „Buhoci Chira”. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bender din 14 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii individuale „Buhoci Chira” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat r. Ştefan Vodă cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bender în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 6