2rac-127/14 — Constatarea încălcării dreptului de participare cu drept de vot la adunarea generală a acţionarilor şi declararea nevalabilă a adunării generale a acţionarilor

prima instanţă: I.Mînăscurtă nr.2rac-127/14 instanţa de apel: D.Manole, E.Fistican, N.Traciuc ÎNCHEIERE 26 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Nicolae Răzeşu reprezentat de avocatul Viorel Chetruşcă, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Răzeşu împotriva Societăţii pe Acţiuni „Moldovahidromaş” cu privire la constatarea încălcării dreptului de participare cu drept de vot la adunarea generală a acţionarilor şi declararea nevalabilă a adunării generale a acţionarilor , împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Nicolae Răzeşu şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău din 30 ianuarie 2013, c o n s t a t ă La 24 septembrie 2012 Nicolae Răzeşu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldovahidromaş” cu privire la constatarea încălcării dreptului de participare cu drept de vot la adunarea generală a acţionarilor şi declararea nevalabilă a adunării generale a acţionarilor.

În motivarea acţiunii a invocat că, deţine acţiuni simple nominative ale SA „Moldovahidromaş” şi acţiuni preferenţiale ale SA „Moldovahidromaş”. Conform hotărîrii nr.4 a Adunării de constituire a SA „Molodovahidromaş” din 15 decembrie 1992, fixată în procesul-verbal nr.1, au fost aprobate dividentele în valoare de 50% anual pentru acţiunile privilegiate ( preferenţiale), emise de societate. Susţine că conform art.15 alin.(6) a Legii privind societăţile pe acţiuni, deţinătorii acţiunilor preferenţiale capătă drept de vot la adunările generale ale acţionarilor, însă în cazul SA „Molodvahidromaş” aceste drepturi nu se respectă cu toate că hotărîrea nr.4 a adunării de constituire a societăţii din 15 decembrie 1992 pînă în prezent nu a fost modificată sau anulată.

Totodată menţionează că dividentele nu au fost plătite niciodată, de cînd SA „Moldovahidromaş” este administrată de Vlas Mihail şi echipa susţinătoare, pe cînd în perioada 1997-2003 dividentele se achitau. Solicită recunoaşterea ca încălcat dreptul reclamantului Nicolae Răzeşu de a participa cu drept de vot la Adunările Generale ale acţionarilor SA „Moldovahidromaş”, desfăşurate la 12 aprilie 2007, 15 februarie 2008, 21 august 2009, 05 mai 2011, în calitate de deţinător de acţiuni preferenţiale ale SA „Moldovahidromaş”, cu pachetul acestor acţiuni preferenţiale, să fie declarate nevalabile Adunările Generale ale acţionarilor SA „Moldovahidromaş”, desfăşurate la 12 aprilie 2007, 15 februarie 2008, 21 august 2009, 05 mai 2011, cu îngrădirea dreptului la vot cu acţiunile preferenţiale ale SA „Moldovahidromaş”, să fie încasate de la pîrît în folosul reclamantului cheltuieli de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău din 30 ianuarie 2013 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Nicolae Răzeşu şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău din 30 ianuarie 2013. La 13 ianuarie 2013 Nicolae Răzeşu reprezentat de avocatul Viorel Chetruşcă a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea sa fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale, neîntemeiate şi emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Menţionează că la SA „Moldovahidromaş” s-au organizat adunări generale ale acţionarilor pe 12 aprilie 2007, 15 februarie 2008, 23 mai 2008, 21 august 2009, 05 mai 2012, la care acţionarii deţinători de acţiuni preferenţiale au fost privaţi de dreptul la vot, aceste încălcări de drepturi condiţionează nevalabilitatea adunărilor date. Încălcarea dreptului la vot menţionat a avut loc în timp ce legea indică imperativ că, odată ce acţiunea are dreptul de vot sau îl capătă în virtutea legii, acest drept de vot nu poate fi limitat, dacă legislaţia în vigoare nu prevede astfel. Totodată susţine că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel intenţionat, cu convingere prejudicioasă că nu au nici o răspundere pentru actul judiciar adoptat, au denaturat aspectele faptologice ale pricinii, au neglijat cu rea-credinţă argumentele şi probele părţii reclamante, pe care nici nu le-au apreciat.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Nicolae Răzeşu reprezentat de avocatul Viorel Chetruşcă nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Nicolae Răzeşu reprezentat de avocatul Viorel Chetruşcă în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nicolae Răzeşu reprezentat de avocatul Viorel Chetruşcă ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Nicolae Răzeşu reprezentat de avocatul Viorel Chetruşcă se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat