2ra-561/14 — Repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-561/14 prima instanţă: V. Boico instanţa de apel: B. Bîrca, M. Ciugureanu, M. Moraru DECIZIE 26 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând recursurile declarate de către Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei şi a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 29 aprilie 2013, c o n s t a t ă: La 22 ianuarie 2013, Serghei Mocanu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 17 februarie 2012, prin ordonanţa ofiţerului de urmărire penală al Direcţiei generale urmărire penală a CCCEC, O. Crîşmaru a fost pornită în privinţa sa urmărirea penală în temeiul art. 190 alin. (5) din Codul penal, cauzei penale fiindu-i atribuită nr. 2012036227. Prin ordonanţa de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit emisă de ofiţerul de urmărire penală din cadrul Secţiei urmărire penală a Comisariatului de poliţie Buiucani mun. Chişinău la 20 martie 2012 el a fost recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală nr. 2012036227. Menţionează că în aceeaşi zi, i-a fost aplicată o măsură de constrângere.

Susţine că prin ordonanţa prim-adjunctului Procurorului General din 19 aprilie 2012 a fost anulată ordonanţa ofiţerului de urmărire penală al DGUP a CCCEC, O. Crîşmaru din 17 februarie 2012 şi au fost declarate nule acţiunile de urmărire penală efectuate în cauza penală nr. 2012036227. Afirmă că, fără careva motiv, în lipsa faptei infracţiunii, în scop de a-l umili, discredita în societate, ilegal a fost tras la răspundere penală de organul de urmărire penală pe cauza penală enunţată. Invocă că în perioada efectuării acţiunilor de urmărire penală a fost nevoit să suporte umilinţă şi disconfort enorm din care motiv a primit traume psihologice sub formă de stare de stres, care sunt iremediabile.

Mai invocă că faptul tragerii sale la răspundere penală a fost mediatizat prin ziare. Consideră că prin încălcările enunţate i-au fost lezate drepturile şi libertăţile sale prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Prin urmare, solicită încasarea din bugetul de stat a sumei de 500000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă şi a fost încasat din contul statului în beneficiul lui Serghei Mocanu suma de 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

La 09 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Serghei Mocanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia şi modificarea hotărârilor judecătoreşti prin majorarea cuantumului prejudiciului moral de la 15000 lei pînă la 100000 lei. Recurentul Serghei Mocanu, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile judecătoreşti, deoarece instanţele judecătoreşti, la judecarea cauzei, a interpretat şi aplicat greşit normele de drept material. Menţionează că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, prima instanţă nu a ţinut cont de faptul că copia ordonanţei din 17 februarie 2012 a fost publicată în ziarul „Flux”, astfel, despre tragerea sa la răspundere penală a cunoscut toată ţara, prin ce a fost defăimat.

Susţine că cuantumul prejudiciului moral încasat de către prima instanţă nu corespunde suferinţelor cauzate lui prin acţiunile organului de urmărire penală şi procuraturii, care, încălcând grosolan prevederile art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ale art. art. 8, 57 alin. (1) şi (5) şi 217 CPP şi ale art. 21 din Constituţia RM, au eliberat ilegal date ale urmăririi penale numai cu scopul de a-i prejudicia imaginea în societate. La 20 ianuarie 2014, Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

Recurentul Ministerul Justiţiei, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin toate împrejurările care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi nu a apreciat obiectiv, sub toate aspectele probele la dosar, aplicând incorect normele de drept material şi procedural. Menţionează că prin ordonanţa prim-adjunct al Procurorului General din 19 aprilie 2012 s-a dispus anularea ordonanţei de pornire a urmăririi penale din 17 februarie 2012. Din punct de vedere juridic, ordonanţa menţionată nu reprezintă prin sine un act de reabilitare în sensul art. 285 CPP. Temei pentru reabilitare constituie fie ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, fie ordonanţa de încetare a urmăririi penale.

În ambele cazuri, persoana poate pretinde la repararea prejudiciului cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţie. În speţa dată, Serghei Mocanu a depus o plângere, prin care a solicitat anularea ordonanţei de pornire a urmăririi penale pe motivul că pe aceleaşi fapte şi circumstanţe există decizii de refuz în pornirea urmării penale. Prin urmare, aceasta nu conferă dreptul intimatului la repararea prejudiciului pe temei de reabilitare, iar anularea ordonanţei nu semnifică catalogarea tuturor acţiunilor întreprinse de organul de urmărire penală ca fiind ilicite. Susţine că în rezultatul aprecierii ordonanţei din 19 aprilie 2012, instanţa de judecată nu a reflectat în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele.

Afirmă că la stabilirea prejudiciului moral, instanţa a ignorat criteriile de determinare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală. Consideră că acordarea sumei de 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, este exagerată din motiv că nu au fost prezentate probe veridice, pertinente şi concludente, care să confirme că intimatului i-a fost cauzat un anumit stres, frustrare ca rezultat al intentării procesului penal, care ulterior a şi fost încetat. Invocă că la emiterea deciziei, instanţa de apel a apreciat arbitrar poziţia participanţilor la proces şi nu a luat în consideraţie prevederile art. 118 alin. (1) CPC. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Serghei Mocanu neîntemeiat şi care urmează a fi respins, iar recursul declarat de către Ministerul Justiţiei întemeiat şi care urmează a fi admis cu modificarea hotărârilor judecătoreşti din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărârea primei instanţe.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Conform art. 6 lit. b) din Legea menţionată, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

Conform art. 1405 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. În temeiul dispoziţiilor legale citate se instituie obligaţia generală a statului de a repara persoanelor fizice prejudiciul material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 17 februarie 2012, prin ordonanţa ofiţerului de urmărire penală al Direcţiei generale urmărire penală a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a fost pornită în privinţa lui Serghei Mocanu urmărirea penală în temeiul art. 190 alin. (5) din Codul penal. Prin ordonanţa de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit din 20 martie 2012, emisă de ofiţerul de urmărire penală din cadrul Secţiei urmărire penală a Comisariatului de poliţie Buiucani mun. Chişinău, Serghei Mocanu a fost recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală nr. 2012036227. De asemenea, la 20 martie 2012, ofiţerul de urmărire penală din cadrul Secţiei urmărire penală a Comisariatului de poliţie Buiucani mun.

Chişinău a emis ordonanţa de aplicare a măsurii procesuale de constrângere – obligarea de a se prezenta, prin care Serghei Mocanu a fost obligat în scris să se prezinte la organul de urmărire penală al Comisariatului de poliţie Buiucani mun. Chişinău la data şi ora fixată. Ulterior, prin ordonanţa prim-adjunctului Procurorului General din 19 aprilie 2012 a fost anulată ordonanţa de pornire a urmăririi penale din 17 februarie 2012 şi au fost declarate nule acţiunile de urmărire penală efectuate în cauza penală nr. 2012036227. Reieşind din cele stabilite, se constată temeinicia motivelor ce îi acordă lui Serghei Mocanu posibilitatea de a-şi valorifica drepturile sale la acţiune în temeiul prevăzut de prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti şi de art. art. 1405, 1422 alin. (1) şi (3), 1423 alin. (1) şi (2) din Codul civil.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Serghei Mocanu a solicitat încasarea din bugetul de stat a sumei de 500000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. Instanţele judecătoreşti, fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, au ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, încasând din contul statului în beneficiul lui Serghei Mocanu suma de 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Conform art. 11 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându-se în considerare gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Or, conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Din materialele dosarului rezultă că în privinţa lui Serghei Mocanu a fost începută o urmărire penală şi în cadrul acesteia, ultimul a fost recunoscut în calitate de bănuit.

Pe toată perioada efectuării urmăririi penale, recurentul-reclamant a fost obligat să se prezinte la organul de urmărire penală, astfel, fiindu-i cauzate suferinţe sufleteşti şi psihice, ce s-au exprimat prin jignire, ruşine şi stare de disconfort. Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că copia ordonanţei de începere a urmării penale în privinţa lui Serghei Mocanu din 17 februarie 2012 a fost publicată în ziarul „Flux”, astfel, ultimului i-a fost lezată reputaţia profesională. Totodată, instanţa de recurs reţine că urmărirea penală pornită în privinţa recurentului-reclamant a durat 02 luni. Pe parcursul urmăririi penale, împotriva recurentului-reclamant nu au fost luate măsuri privative de libertate, respectiv, în acest răstimp, acesta a beneficiat de prezumţia nevinovăţiei.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, având în vedere principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferinţele morale cauzate, starea de stres şi frustrare cauzate recurentului-reclamant, consideră că instanţele judecătoreşti au ajuns corect la concluzia cu privire la repararea prejudiciului moral, însă, în opinia instanţei de recurs, suma de 15000 lei, încasată din bugetul de stat în beneficiul recurentului-reclamant, este exagerat de mare şi nu este în corespundere cu caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice suportate de către recurentul-reclamant, din care considerente suma în cauză urmează a fi micşorată de la 15000 lei până la 2000 lei.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Serghei Mocanu, de a admite recursul declarat de către Ministerul Justiţiei şi de a modifica decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Serghei Mocanu de la 15000 lei pînă la 2000 lei. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Serghei Mocanu.

Se admite recursul declarat de către Ministerul Justiţiei. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 29 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral după cum urmează: Se micşorează cuantumul prejudiciului moral încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Serghei Mocanu de la 15000 (cincisprezece mii) lei pînă la 2000 (două mii) lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi