2ra-510/14 — Rezilierea contractului de investiţii, încasarea costului apartamentului reparat, penalităţii de întîrziere şi prejudiciul moral

dosarul nr. 2ra-510/14 prima instanţă: A. Catană instanţa de apel: A. Panov, T. Pelin, N. Traciuc DECIZIE 26 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, Ion Druţă şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Tatiana Benu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Benu împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Glorinal”, intervenient accesoriu Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, cu privire la rezilierea contractului de investiţie în construcţia spaţiului locativ, încasarea costului apartamentului reparat şi a penalităţii de întîrziere, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Tatiana Benu, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 25 aprilie 2012, c o n s t a t ă: La 27 decembrie 2006, reclamanta, Tatiana Benu, a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Glorinal”, intervenient accesoriu Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, privind restituirea sumei achitate în plus, oferirea unui nou apartament, încasarea costului mobilei, compensarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că la 29 iulie 2003 a încheiat cu Societatea cu Răspundere Limitată „Glorinal” contractul nr. 63 de investire a mijloacelor financiare în construcţia apartamentului nr. 44 cu două odăi de pe str. Gh. Asachi, 71/1, mun. Chişinău, cu suprafaţa de 78,0 m2. Menţionează, Tatiana Benu, că în rezultat, a primit un apartament, unde podul are calitatea şi de acoperiş, ca rezultat nu pot fi instalaţi pereţi despărţitori. O parte a apartamentului are înălţimea podului de 1,90 m, iar alta - de 4 metri. Pereţii exterior sânt foarte subţiri, nu au încălzire, fapt ce constituie temei de apariţie a mucegaiului. 1 Una din odăi este megieşă cu mina ascensorului, unde în nemijlocita apropiere se află şi motorul ascensorului, care produce o gălăgie considerabilă, incompatibilă cu modul de viaţă normal.

Mai menţionează, reclamanta, că la adresările ei pentru înlăturarea acestor neajunsuri, respectivele probleme nu au fost remediate. De asemenea, Tatiana Benu a indicat că prin încheierea Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă s-a constatat că nivelul sonor al sunetului depăşeşte cu 3 dBA rata admisibilă. Reieşind din încheierea Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului nr. 128 – B din 08 august 2006, reclamanta consideră că apartamentul primit nu corespunde normativelor în construcţii. A mai invocat, că preţul apartamentului a fost diminuat, la insistenţa pîrîtului pînă la 15775 dolari SUA, iar cel al subsolului la 240 euro, pe cînd în realitate dînsa a achitat 22620 euro pentru apartament şi 1440 euro pentru subsol.

La reclamaţiile repetate ale reclamantei, pîrîtul i-a propus întoarcerea sumei apartamentului potrivit contractului. Solicită, Tatiana Benu, restituirea sumei achitate în plus în mărime de 2339 dolari SUA pentru apartament şi a sumei achitate în plus în mărime de 1200 euro pentru subsol; oferirea de către pîrît a unui nou apartament cu reparaţia conform proiectului, într-un alt bun imobil, ce se construieşte pe str. Mateevici municipiul Chişinău; încasarea costului mobilei, compensarea prejudiciului moral în sumă de 100000 lei. Pe parcursul judecării pricinii, reclamanta, Tatiana Benu, a înaintat mai multe cereri de concretizare a acţiunii iniţiale, precum şi cereri suplimentare: la 28 martie 2007 (f.d.

36-38); la 12 ianuarie 2009 (f.d. 135-139); la 01 iulie 2011 (f.d. 3-4, Vol. II); Necesită a fi menţionat că la 13 februarie 2012 (f.d. 39-40, Vol. II), Tatiana Benu a depus o altă cerere de concretizare a acţiunii. În motivarea acesteia, suplimentar la cele indicate în acţiunea iniţială, Tatiana Benu a mai invocat că pîrîtul a primit autorizaţie pentru construcţia casei de locuit din str. Gh. Asachi nr. 71/1 mun. Chişinău cu 80 apartamente, cu suprafaţa locativă de 1135,6 m2şi fără ascensor. Conform actului de recepţie finală din 30 iulie 2004, casa de locuit avea 98 apartamente, cu o suprafaţă locativă de 2881,1 m2. De asemenea, actul de recepţie finală confirma existenţa unui ascensor în respectivul bloc locativ.

Actele privind modificarea proiectului iniţial al construcţiei blocului locativ lipsesc. Mai indică reclamanta că multitudinile de încălcări ale pîrîtului sunt confirmate şi prin materialele privind începerea urmăririi penale în privinţa persoanelor ce se fac vinovate în prezenta speţă. Reclamanta consideră că urmează a fi încasată din contul pîrîtului şi penalitatea în sumă de 655659 euro pentru întîrzierea plăţii costului apartamentului în sumă de 15775 euro pentru perioada 03 octombrie 2006 – 12 ianuarie 2009. 2 Solicită, Benu Tatiana, rezilierea contractului nr. 63 din 29 iulie 2003 de investire a mijloacelor financiare în construcţia apartamentului nr. 44 din str. Gh. Asachi nr. 71/1 mun.

Chişinău; încasarea costului apartamentului în litigiu în mărime de 156000 euro, dauna morală în mărime de 100000 lei şi penalitatea în mărime de 655659 euro. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chişinău din 25 aprilie 2012, cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Benu împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Glorinal” a fost respinsă ca nefondată. A fost încasat din contul reclamantei taxa de stat în mărime de 23500 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2012, apelul declarat de Benu Tatiana a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 25 aprilie 2012. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2013 a fost admis recursul declarat de Tatiana Benu.

A fost casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2012, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel, pe motiv că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în cererea înaintată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Tatiana Benu cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 25 aprilie 2012. La 03 decembrie 2013, Tatiana Benu a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie reziliat contractul de investiţie în construcţia spaţiului locativ, să fie încasat din contul intimatului suma costului apartamentului reparat în mărime de 156000 euro şi să fie încasat prejudiciul moral cauzat în sumă de 100000 lei.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Colegiul constată că recursul declarat la 03 decembrie 2013 este depus în termen. Recurenta, Tatiana Benu, în motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală, neîntemeiată şi emisă fără stabilirea justă a tuturor circumstanţelor pricinii, cu încălcarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material. La 20 decembrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Societăţii cu Răspundere Limitată ”Glorinal” cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 20 ianuarie 2014, reprezentantul intimatului a depus referinţă la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 3 Judecînd recursul declarat în limitele invocate, pe baza materialelor din dosar şi a referinţei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din materialele pricinii s-a constatat că la 29 iulie 2003, Tatiana Benu a încheiat cu Societatea cu Răspundere Limitată „Glorinal” contractul nr. 63 de investire a mijloacelor financiare în construcţia blocului locativ cu 98 apartamente de pe str. Gh. Asachi, 71/1, municipiul Chişinău (f.d. 5-7). Potrivit anexei la contractul anterior menţionat, clientul a convenit să investească în apartamentul nr. 44, cu două odăi, cu o suprafaţă de 78,0 m2 (f.d.

8). Necesită a fi menţionat şi faptul că în virtutea prevederilor pct. 2.2 al contractului nr. 63 de investire a mijloacelor financiare în construcţia blocului locativ cu 98 apartamente de pe str. Gh. Asachi, 71/1, municipiul Chişinău, Tatiana Benu a prezentat pîrîtului propriul proiect al apartamentului, insistînd ca toate lucrările să fie efectuate în baza acestuia (f.d.5). Din analiza probelor aflate la dosar s-a constatat că la 30 iulie 2004 a fost semnat procesul-verbal de recepţie finală nr. 548-l , Ob. Nr. 2001/1 ”Reconstrucţia casei de locuit cu 98 apartamente”, str. Gheorghe Asachi 71/7 (f.d. 77-78). Este de menţionat şi faptul că la 06 octombrie 2004, de către Tatiana Benu a fost semnat actul de primire-predare, prin care s-a efectuat transmiterea în proprietate a apartamentului nr. 44, cu suprafaţa de 78 m2 (f.d.

35). Ulterior, la 27 decembrie 2006, reclamanta, Tatiana Benu, a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Glorinal”, intervenient accesoriu Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, privind restituirea sumei achitate în plus, oferirea unui nou apartament, încasarea costului mobilei, compensarea prejudiciului moral. Prin cererea de concretizare a acţiunii din 13 februarie 2012, Tatiana Benu a solicitat rezilierea contractului nr. 63 din 29 iulie 2003 de investire a mijloacelor financiare în construcţia apartamentului nr. 44 din str. Gh. Asachi nr. 71/1 mun. Chişinău; încasarea costului apartamentului în litigiu în mărime de 156000 euro, dauna morală în mărime de 100000 lei şi penalitatea în mărime de 655659 euro.

Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă prin hotărîrea din 25 aprilie 2012, i-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Hotărîrea primei instanţe a fost menţinută de către instanţa de apel prin decizia din 16 octombrie 2013. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel corect au examinat pricina deferită judecăţii. 4 În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

Conform art. 948 alin. (1), (2) Cod Civil, antreprenorul trebuie să transmită clientului lucrarea liberă de orice viciu material sau juridic. (2) Lucrarea este liberă de vicii materiale dacă are calităţile convenite. În cazul în care nu s-a convenit asupra unor calităţi, lucrarea este liberă de vicii materiale dacă este corespunzătoare utilizării presupuse în baza contractului sau, dacă nu se poate deduce o asemenea utilizare, utilizării obişnuite. În continuare, potrivit art. 957 alin. (1) şi (2) Cod Civil, după executarea lucrării, clientul este obligat să recepţioneze lucrarea în modul, la locul şi în termenul stabilit de legislaţie sau de contract. (2) Recepţionarea este o declaraţie prin care clientul acceptă lucrarea, cu sau fără rezerve.

Ca urmare, având în susţinere prevederile anterior menţionate, instanţele ierarhic inferioare corect au reţinut faptul că la semnarea actului de primire-predare din 06 octombrie 2004, Tatiana Benu a primit în proprietate apartamentul nr. 44 cu suprafaţa de 78 m2 de pe str. Gh. Asachi 71/1 municipiul Chişinău, fără nicio menţiune asupra dezacordului de orice natură referitor la imobilul recepţionat. Astfel, prin semnarea fără careva rezerve a actului de predare-primire a apartamentului în proprietate, clientul a confirmat că la momentul primirii bunului, acesta corespundea condiţiilor contractului. Necesită a fi menţionat şi faptul că în virtutea prevederilor pct. 2.2 al contractului nr. 63 de investire a mijloacelor financiare în construcţia blocului locativ cu 98 apartamente de pe str. Gh.

Asachi, 71/1, municipiul Chişinău Tatiana Benu a prezentat pîrîtului propriul proiect al apartamentului, insistînd ca toate lucrările să fie efectuate în baza acestuia (f.d.5). Pct. 3.5 al contractului nr. 63 de investire a mijloacelor financiare în construcţia blocului locativ cu 98 apartamente de pe str. Gh. Asachi, 71/1, municipiul Chişinău, prevede că toate lucrările în apartament se efectuează în conformitate cu design-proiectul beneficiarului sau după primirea de la acesta a propunerilor şi modificărilor la proiectul de bază al apartamentului (f.d. 5). În această ordine de idei, antreprenorul Societatea cu Răspundere Limitată „Glorinal” a executat lucrarea solicitată conform proiectului prezentat de reclamantă.

Potrivit alin. (3) al art. 948 Cod Civil, cu viciul material se asimilează situaţia în care antreprenorul produce o altă lucrare decît cea comandată sau produce lucrarea într-o cantitate sau de o dimensiune inferioară, dacă această executare poate fi considerată, pornind de la circumstanţe, ca executare a contractului. Pornind de la prevederile anterior menţionate, nu pot fi reţinute argumentele recurentei că după semnarea actului de primire-predare din 06 octombrie 2004 a depistat vicii ascunse, din considerentele că de la bun început Tatiana Benu a recepţionat apartamentul său, în baza proiectului cu modificări înaintat de către 5 aceasta (apartament constituit dintr-o odaie, intrarea în blocul sanitar se face prin camera locativă etc … ). Prin urmare, este neîntemeiată critica recurentei referitor la toate viciile depistate în apartament în măsura în care aceste pretenţii sunt opozabile propriului proiect, şi nicidecum lucrărilor efectuate de către intimat.

Din aceleaşi motive este lipsită de temei şi critica Tatianei Benu referitor la faptul că bunul imobil a fost dat în exploatare fără a corespunde prevederilor contractului încheiat. Or, apartamentul nr. 44 de pe str. Gh. Asachi, 71/1, municipiul Chişinău iniţial proiectat cu 2 camere, corespundea tuturor normelor de rigoare, iar conform propriului proiect prezentat de Tatiana Benu, apartamentul menţionat avea o singură odaie, fapt ce a dus la apariţia unui şir de probleme. Necesită a fi menţionat că potrivit pct. 3.9 din contractul nr. 63 din 29 iulie 2003, reclamantei i s-a oferit termen de garanţie 12 luni pentru oricare neajuns depistat (f.d. 6). În acestă ordine de idei, Tatiana Benu a înaintat pretenţiile peste acest termen prevăzut de contract.

În consecinţă, toate încălcările normelor şi regulilor în construcţie SniP 2.08.01-89 la care face referire recurenta se datorează în exclusivitate proiectului înaintat de ultima. Colegiul reţine faptul că procesul verbal de dare în exploatare a casei de locuit de pe str. Gh. Asachi nr. 71/7 municipiul Chişinău n-a fost contestat de partea implicată în proces, astfel nefiind stabilite derogări de la normele în construcţie la întocmirea documentului final. Nu pot fi reţinute argumentele recurentei referitor la faptul că apartamentul a fost construit cu încălcarea cerinţelor sanitar-igienice, dat fiind faptul că potrivit avizului de recepţie finală din 16 aprilie 2004, eliberat de Centrul de Medicină Preventivă municipiul Chişinău, construcţia în baza proiectului iniţial a fost efectuată cu respectarea tuturor normelor sanitar-igienice (f.d.

74). Aceste circumstanţe confirmă faptul că proiectul iniţial corespundea tuturor normelor de rigoare privind calitatea în construcţii. La materialele pricinii au fost anexate mai multe rapoarte de expertiză: raport de expertiză nr. 1722/08 din 04 aprilie 2008 (f.d. 128-132); raport de expertiză nr. 849 din 26 martie 2009 (f.d. 18-20, Vol. II); raport de expertiză nr. 734 din 29 martie 2010 (f.d. 21-22). Instanţa de recurs menţionează că prin respectivele rapoarte se confirmă existenţa viciilor materiale ale apartamentului nr. 44 de pe str. Gh. Asachi nr. 71/7 municipiul Chişinău, însă aceste neajunsuri nu-i pot fi imputate pîrîtului în temeiul contractului de investire a mijloacelor financiare în construcţia blocului locativ cu 98 apartamente.

Colegiul concluzionează că este lipsită de temei cerinţa recurentei privind rezilierea contractului nr. 63 din 29 iulie 2003 de investire a mijloacelor financiare în construcţia apartamentului nr. 44 din str. Gh. Asachi nr. 71/1 mun. Chişinău, în măsura în care antreprenorul, Societatea cu Răspundere Limitată „Glorinal” şi-a onorat toate obligaţiile asumate prin semnarea contractului anterior menţionat, iar 6 la momentul semnării actului de primire-predare a bunului imobil, Tatiana Benu nu a avut careva obiecţii. Cu referire la pretenţia Tatianei Benu privind încasarea costului apartamentului în litigiu în mărime de 156000 euro, instanţele ierarhic inferioare corect au respins această cerinţă.

Potrivit art. 14 din legea nr. 989-XV din 18 aprilie 2002 cu privire la activitatea de evaluare prevede că evaluarea bunurilor imobile se efectuează de către întreprinderile de evaluare care posedă licenţă eliberată în conformitate cu Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate. Aceeaşi lege defineşte noţiunea de activitate de evaluare drept activitate desfăşurată de întreprinderile de evaluare, care constă în estimarea valorii de piaţă sau a altei valori a obiectului evaluării. În această ordine de idei, recurenta nu a prezentat nicio probă care să confirme că valoarea apartamentului constituie 156000 euro. Conform art. 96 alin. (1) CPC instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, la depunerea cererii de chemare în judecată cu caracter patrimonial se achită o taxă de stat în mărime de 3% din valoarea acţiunii sau din suma încasată, dar nu mai puţin de 150 lei şi nu mai mult de 25000 lei de la persoanele fizice şi nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice. Prin prisma normei enunţate, colegiul reţine şi faptul că instanţele ierarhic inferioare corect au dispus încasarea taxei de stat în mărime de 23500 lei, dat fiind faptul că prezentul litigiu nu cade sub incidenţa Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor. În privinţa celorlalte pretenţii şi argumente ale recurentei, Colegiul le consideră ca nefondate, aşa cum nu aduc hotărârii elemente care să influenţeze în vreun fel soluţia adoptată.

În consecinţă, instanţa de recurs consideră că toate chestiunile importante din speţa dată au fost abordate de către instanţele ierarhic inferioare. Art. 6 al Convenţiei garantează participanţilor dreptul la un proces echitabil. Dreptul instituit de art. 6 al Convenţiei este un drept de ordin procesual, ce presupune apărarea tuturor drepturilor personale şi patrimoniale ale unui subiect de drept, în cadrul procedurilor interne şi care urmează a fi realizate cu respectarea imperativă a unor garanţii, ce trebuie să se înscrie în coordonatele unui proces echitabil, în sensul Convenţiei. Curtea a statuat că textul art. 6 al Convenţiei obligă instanţele să-şi argumenteze deciziile luate. Această obligaţie nu poate fi înţeleasă în sensul că ele trebuie să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părţilor procesului.

Obligaţia de motivare a deciziilor variază în funcţie de natura acestora. „O instanţă nu este obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument înaintat de justiţiabil.

Totuşi, dacă o observaţie era esenţială pentru soluţionarea cauzei (în situaţia în care ar fi fost acceptată de către tribunal) şi a fost 7 prezentată de părţi întru susţinerea poziţiei lor, atunci tribunalul trebuia să o trateze în mod distinct în hotărîrea judecătorească” (Hiro Bălani vs Spania nr. 1021/2001 din 28 martie 2003). Având în vedere că instanţele ierarhic inferioare au examinat pricina cu respectarea normelor de drept, au verificat şi apreciat probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă şi au adoptat o soluţie legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent în cererea înaintată poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat şi de a menţine deciziile contestate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Tatiana Benu. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 25 aprilie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Benu împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Glorinal”, intervenient accesoriu Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, cu privire la rezilierea contractului de investiţie în construcţia spaţiului locativ, încasarea costului apartamentului reparat şi a penalităţii de întîrziere, repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ion Corolevschi Oleg Sternioală Ion Druţă Tatiana Vieru 8