3ra-234/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: D. Chistol dosarul nr.3ra-234/14 instanţa de apel: M. Anton E. Clim, I. Secrieru ÎNCHEIERE 20 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Moscovschi Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moscovschi Valeriu împotriva ÎS „Camera înregistrării de Stat” şi IFS Centru mun. Chişinău cu privire la furnizarea informaţiei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013 c o n s t a t ă La data de 15 februarie 2013 Moscovschi Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Camera înregistrării de Stat” şi IFS Centru mun.

Chişinău cu privire la furnizarea informaţiei. In motivarea acţiunii reclamantul Moscovschi Valeriu a menţionat că, în baza hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2010, s-a eliberat titlul executoriu cu privire la plăţile ce decurg din raporturile de muncă între reclamant şi SRL „Ixan- Net”. Prin încheierea Departamentului de Executare din 02 septembrie 2010 s-a restituit titlul executoriu şi s-a constatat, că pe adresa juridică mun. Chişinău, şos. Hînceşti 64/1 încăperile şi bunurile SRL „Ixan-Net” nu se află. Prin răspunsurile nr. 05/03-917 din 20 noiembrie şi nr. 05/03-65 din 21 octombrie 2013 ÎS „Camera Înregistrării de Stat” a refuzat eliberarea informaţiei veridice şi corecte privind sediul persoanei juridice SRL „Ixan-Net”.

Prin răspunsul nr. 01-16/2-7347 din 04 decembrie 2012 Direcţia Administrării Fiscale a sectorului Centru a refuzat de a acorda informaţia privind sediul, datele bancare de identificare a persoanei juridice SRL „Ixan-Net” şi nu a acordat informaţia despre încălcarea legislaţiei fiscale de către SRL „Ixan-Net”. Prin răspunsul nr. 26-12/2-12-36/203 din 14 ianuarie 2012 Inspectoratul Fiscal de Stat a refuzat de a acorda informaţia privind sediul, datele bancare de identificare a persoanei juridice SRL „Ixan-Net” şi nu a acordat informaţia despre încălcarea legislaţiei fiscale de către SRL „Ixan-Net”. Reclamantul Moscovschi Valeriu solicită obligarea ÎS „Camera înregistrării de Stat” şi IFS Centru mun.

Chişinău de a elibera informaţia privind sediul, inclusiv cel 1 în care se află bunurile debitorului, datele bancare de identificare a debitorului, perioada aplicării sechestrului pe fiecare cont al debitorului. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 iunie 2013 acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013 s-a respins apelul declarat de Moscovschi Valeriu şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe. La 09 ianuarie 2014 Moscovschi Valeriu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu pronunţarea unei decizii noi prin care acţiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat, că instanţele de judecată au încălcat normele de drept material. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; 2 d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţele de judecată au încălcat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, iar instanţa de apel corect a raportat normele de drept aplicate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile în cauză. Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţele au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Moscovschi Valeriu ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Moscovschi Valeriu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 3