2rc-36/14 — Includerea parţială a creanţei în tabelul definitiv şi s-a declarat creanţa litigioasă.

Dosarul nr. 2rc-36/14 Prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău Judecători: Boris Bîrcă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 19 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd recursul declarat de reprezentanţii creditorului Tiosa Ana – Grosu Alexandru şi Moraru Corneliu, în procesul de insolvabilitate intentat în privinţa S.C. „Tenadria” S.R.L., împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, prin care a fost respinsă contestaţia înaintată de creditorul Tiosa Ana, cu privire la includerea parţială a creanţei în tabelul definitiv şi s-a declarat creanţa litigioasă, ACONSTATAT : Creditorul S.R.L.

„Meridian Grup” a înaintat în instanţa de insolvabilitate – Curtea de Apel Chişinău cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa S.R.L. „Tenadria”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013, a fost dispusă intentarea procedurii de insolvabilitate în privinţa S.R.L. „Tenadria” (IDNO), cu desemnarea în calitate de administrator a insolvabilităţii Î.I. „Popa Ion”. În hotărîrea respectivă, instanţa de insolvabilitate a stabilit termenul limită de înregistrare a cererii de admitere a creanţelor, în vederea întocmirii tabelului definitiv, pentru data de 23 august 2013. Tiosa Ana a înaintat instanţei de insolvabilitate o cerere de validare a creanţei în sumă de 366 706 lei la rangul creanţelor garantate, rezultată din contractul de investiţii nr. 184/06 din 02 august 2006, prin care ultima s-a obligat să contribuie la construcţia blocului locativ nr. 5 din str. Rădăuţanu, nr. 7, mun.

Chişinău, cu condiţia obţinerii dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 11 din cadrul acestui bloc locativ, după darea sa în exploatare. 1 La rîndul său, administratorul insolvabilităţii S.R.L. „Tenadria”, exercitîndu-şi atribuţiile legale, a demarat procedura de verificare a creanţelor prevăzută art. 142 din Legea insolvabilităţii nr. 149/2012, în urma căreia a considerat necesar a înainta instanţei de insolvabilitate propunerea de a admite parţial cererea de validare înaintată de creditorul Tiosa Ana, prin validarea sumei de 287 567,2 lei la rangul creanţelor garantate. Astfel, în tabelul definitiv al creanţelor înaintate tardiv din 09 octombrie 2013, creditorului Tiosa Ana, i s-a validat suma de 287 567,2 lei la rangul creanţelor garantate.

Nefiind de acord cu această decizia a administratorului insolvabilităţii creditorul Tiosa Ana, în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare, a depus contestaţie cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţă, neadmise de administratorul insolvabilităţii. În argumentarea contestaţiei creditorul a indicat faptul că, a solicitat validarea creanţei în sumă de 2 196 Euro ori 33 212 lei care este dovedită prin tranzacţia de împăcare din 19.04.2010, confirmată prin decizia Colegiului Civil a Curţi de Apel Chişinău din 21.04.2010. Iar suma de 2 700 Euro ori 45 926,80 lei este probată prin chitanţa la dispoziţia de încasare nr. 8 din 02.08.2006 semnată de contabilul şef şi de administratorul debitorului.

Declară că este dobînditor de bună credinţă, de aceea consideră că administratorul neîntemeiat nu a propus această sumă spre validare. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, a fost respinsă contestaţia înaintată de creditorul Tiosa Ana în procedura de insolvabilitate intentată în privinţa întreprinderii S.R.L. „Tenadria”, cu privire la includerea parţială a creanţei în tabelul definitiv şi s-a declarat creanţă litigioasă. I s-a explicat creditorului dreptul de a intenta proces separat pentru confirmarea creanţei contestate. Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 31 octombrie 2013, reprezentanţii creditorului Tiosa Ana – Grosu Alexandru şi Moraru Corneliu a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care creanţa înaintată de creditorul garantat Tiosa Ana, să fie admisă integral.

Recurentul Tiosa Ana în motivarea recursului a indicat că, instanţa de insolvabilitate a emis încheierea recurată cu aplicarea eronată a normelor de drept procedural. Recurentul menţionează că, instanţa de insolvabilitate la emiterea încheierii nu a elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea problemei ce ţine de contestarea creanţelor. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 425 C.P.C., care statuiază expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Totodată, Colegiul reiterează şi prevederile art. 8 al Legii insolvabilităţii din 26 iunie 2012, care statuiază expres că, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării ei.

Din actele pricinii se constată cu certitudine că, încheierea recurată a fost pronunţată la 16 octombrie 2013, iar recursul a fost declarat la 31 octombrie 2013. 2 Astfel, prin prisma art. 425 C.P.C. şi art. 8 din Legea sus citată, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termenul stabilit de lege. Studiind materialele dosarului Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 427 lit. a) C.P.C., instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Din materialele pricinii se constată cu certitudine că, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013, a fost dispusă intentarea procedurii de insolvabilitate în privinţa S.R.L. „Tenadria” (IDNO), cu desemnarea în calitate de administrator a insolvabilităţii Î.I. „Popa Ion”. Ulterior, Tiosa Ana a înaintat instanţei de insolvabilitate o cerere de validare a creanţei în sumă de 366 706 lei la rangul creanţelor garantate. La rîndul său, administratorul insolvabilităţii S.R.L. „Tenadria”, exercitîndu-şi atribuţiile legale, a demarat procedura de verificare a creanţelor prevăzută art. 142 din Legea insolvabilităţii nr. 149/2012, în urma căreia a considerat necesar a înainta instanţei de insolvabilitate propunerea de a admite parţial cererea de validare înaintată de creditorul Tiosa Ana, prin validarea sumei de 287 567,2 lei la rangul creanţelor garantate.

În tabelul definitiv al creanţelor înaintate tardiv din 09 octombrie 2013, creditorului Tiosa Ana, i s-a validat suma de 287 567,2 lei la rangul creanţelor garantate. Instanţa de recurs constată că, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, a fost respinsă contestaţia înaintată de creditorul Tiosa Ana în procedura de insolvabilitate intentată în privinţa întreprinderii S.R.L. „Tenadria”, cu privire la includerea parţială a creanţei în tabelul definitiv, declarîndu-se creanţă litigioasă.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta, în raport cu materialele anexate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 144, alin. (4) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 inie 2012, care stuiază expres că, dacă la examinarea contestaţiei se constată existenţa unui litigiu de drept, instanţa de insolvabilitate admite contestaţia printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată cu recurs de către creditorul a cărui creanţă nu a fost validată. În acest caz, creanţa se radiază din tabel, iar creditorul a cărui creanţă nu a fost validată este în drept să intenteze proces separat de confirmare a creanţei sau de preluare a procesului pendinte.

Creanţele faţă de care au fost admise contestaţiile se iau în calcul la elaborarea planului de distribuire intermediară prin rezervarea lor din masa debitoare, în condiţiile stabilite la art.152. Instanţa de recurs remarcă corectitudinea concluzie instanţei de insolvabilitae precum că, din materialele cauzei rezultă că între părţi, în privinţa sumei de 45 926,8 lei există un litigiu de drept, deoarece, după cum indică administratorul insolvabilităţii această sumă nu figurează în contabilitatea întreprinderii. Astfel întrebarea dacă 3 dispoziţia de încasare nr. 8 eliberată de S.R.L. „Tenadria” dovedeşte ori nu achitarea sumei litigioase poate fi soluţionată într-un proces separat.

Totodată, corect a stabilit instanţa de insolvabilitate că, în privinţa tranzacţiei de împăcare la care face trimitere creditorul Tiosa Ana, ea nu este lipsită de dreptul de a solicita de la instanţa care a întărit tranzacţia, eliberarea unui titlu executoriu, care ar fi temei pentru validarea creanţei. În concluzie, instanţa de recurs menţionează că, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, prin care a fost respinsă contestaţia înaintată de creditorul Tiosa Ana, cu privire la includerea parţială a creanţei în tabelul definitiv şi s-a declarat creanţa litigioasă, este legală.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, încheierea Curţii de Apel Chişinău este legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de reprezentanţii creditorului Tiosa Ana – Grosu Alexandru şi Moraru Corneliu şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013. În conformitate cu art. 427 lit. a) C.P.C., Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de reprezentanţii creditorului Tiosa Ana – Grosu Alexandru şi Moraru Corneliu.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, în procesul de insolvabilitate intentat în privinţa S.C. „Tenadria” S.R.L.. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Vîlcov Vera Macinskaia 4