2ra-244/14 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: Gh.Gorun dosarul nr.2ra-244/14 instanţa de apel: V.Pruteanu, M.Guzun, I.Cimpoi DECIZIE 19 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursurile declarate de Furtună Tudor şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Furtună Tudor împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Consiliul municipal Chişinău, Ministerul Justiţiei şi executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 prin care s-au respins apelurile declarate de Furtună Tudor şi Ministerul Finanţelor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 16 mai 2013, c o n s t a t ă La 09 iulie 2012 Furtună Tudor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Consiliul municipal Chişinău, Ministerul Justiţiei şi executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, a activat în cadrul brigăzii de poliţie cu destinaţie specială a Ministerului Afacerilor Interne, este participant la acţiunile de luptă pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi în prezent pensionar al MAI din august 2007. În temeiul Legii cu privire la poliţie nr.416 din 18.12.1990 cu modificările ulterioare şi Legii cu privire la veterani nr. 190 din 08.05.2003, s-a adresat cu o cerere prealabilă către Consiliul municipal Chişinău în privinţa asigurării cu spaţiu locativ. 1 Conform răspunsului parvenit, Direcţia generală locativ comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău, l-a informat că Primăria mun.

Chişinău la moment nu dispune de spaţiu locativ şi nu poate să-l asigure cu acesta. Luînd în consideraţie că nu a fost asigurat cu spaţiu locativ, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată la Curtea de Apel Chişinău împotriva Consiliului municipal Chişinău prin care a solicitat să-i acorde spaţiu locativ în conformitate cu normele legislaţiei în vigoare, cît şi încasarea prejudiciului moral. Astfel, menţionează că, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2010, cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind obligat Consiliul municipal Chişinău să-l asigure împreună cu membrii familiei sale cu spaţiu locativ conform normelor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2010 a fost menţinută prin decizia Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2011. După intrarea în vigoare a hotărîrii judecătoreşti, a depus documentul executoriu spre executare executorului judecătoresc Oleg Ungureanu. Prin încheierea executorului judecătoresc Oleg Ungureanu cu nr. 026-144/11 din 01.04.2011 a fost primit spre executare documentul executoriu şi s-a dispus intentarea procedurii de executare, fiind obligat Consiliul municipal Chişinău să execute hotărîrea menţionată odată cu primirea prezentei încheieri. Însă, toate eforturile întreprinse nu au dat rezultate, hotărîrea judecătorească rămînînd neexecutată pînă în prezent.

Indică reclamantul, că conform practicii judiciare a Curţii Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, hotărîrea judecătorească nu se finalizează cu pronunţarea, ci cu executarea ei. În acest sens, menţionează că o dată ce hotărîrea de judecată nu va fi executată va avea loc încălcarea art.6 din Convenţie. A mai indicat că prin neexecutarea hotărîrii judecătoreşti menţionate, se încalcă şi dreptul la protecţia proprietăţii, drept prevăzut de art. 1 al Protocolului 1 al Convenţiei CEDO.

Solicită reclamantul, constatarea faptului încălcării drepturilor prevăzute de Articolul 6 şi 13 a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Articolului 1 al Protocolului 1 Adiţional la Convenţie; încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor cu titlu de prejudiciul moral pentru neexecutarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2010 menţinută în vigoare prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2011, a sumei de 3 000 Euro, în lei moldoveneşti la cursul oficial de schimb stabilit de Banca Naţională, la data executării hotărîrii; obligarea executării hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2010, în termen de o lună şi încasarea cheltuielilor de judecată.

2 Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 mai 2013 cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind constatat faptul încălcării dreptului lui Furtună Tudor la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile şi încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Furtună Tudor cu titlu de prejudiciu moral suma de 25 000 lei. În rest pretenţiile s-au respins ca neîntemeiate. Hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către Furtună Tudor şi Ministerul Finanţelor. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 s-au respins apelurile declarate de Furtună Tudor şi Ministerul Finanţelor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 16 mai 2013. La 04 noiembrie 2013 Ministerul Finanţelor a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În susţinerea recursului s-a invocat că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii şi au fost aplicate eronat normele de drept material. Consideră că nu există justificabilitate legală şi morală în vederea acordării în beneficiul intimatului a sumei de 25 000 lei din contul bugetului de stat în vederea reparării prejudiciului moral ca efect al neexecutarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2010 menţinută în vigoare prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2011, suma dispusă spre încasare fiind exagerată în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauze similare.

La 18 noiembrie 2013 cerere de recurs a declarat şi Furtună Tudor, solicitînd admiterea acesteia, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În susţinerea recursului recurentul a invocat că hotărîrile judecătoreşti în partea respingerii pretenţiilor de încasare a prejudiciului moral în suma solicitată sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece au fost emise cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Pretinde recurentul că neexecutarea ulterioară a hotărîrii judecătoreşti în favoarea sa va duce la încălcarea dreptului garantat de art. 6§1 al Convenţiei.

În acest sens susţine că datorită eventualei neexecutări a hotărîrii judecătoreşti, nu poate beneficia de bunurile sale, astfel încălcîndu-se dreptul său la protecţia proprietăţii garantat de Articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie. Susţine că la aprecierea sumei cu titlu de prejudiciu moral, instanţele de judecată nu au luat în consideraţie importanţa cauzei reieşind din obiectul litigiului - asigurarea cu spaţiu locativ, precum şi de faptul că pe tot parcursul perioadei de neexecutare a hotărîrii a suportat o încordare psihică, retrăiri şi stare de stres. 3 Referitor la termenul declarării recursurilor Colegiul le consideră în termen, deoarece decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 25.09.2013, astfel, recursurile depuse la 04.11.2013 şi 18.11.2013 a fost declarate în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 CPC.

Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrilor atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursului declarat de Furtună Tudor, a admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor şi a modifica decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în dreptsă admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Conform alin. (6) al aceluiaşi articol, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Instanţa de recurs reţine că în cazul cînd se constată o executare continuă, termenul nerezonabil se va aprecia doar de la data naşterii obligaţiei de executare (dies a quo) şi pînă la ziua adoptării hotărîrii cu privire la o eventuală constatare a violării/neviolării dreptului declarat de Articolul 6§ 1 din Convenţie.

În acest context, Colegiul reţine că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2010 a fost obligat Consiliul municipal Chişinău să-l asigure pe Furtună Tudor împreună cu membrii familiei sale cu spaţiu locativ conform normelor prevăzute de legislaţia în vigoare.

4 Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2010 a fost menţinută în vigoare prin decizia Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2011. Din materialele cauzei urmează că Furtună Tudor s-a adresat cu o cerere către executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, prin care a solicitat să contribuie conform legislaţiei în vigoare la executarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2010. Potrivit încheierii executorului judecătoresc Ungureanu Oleg din 01.04.2011, s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu nr.3-3719/10 din 22.11.2010 cu privire la obligarea Consiliului municipal Chişinău să-i acorde lui Furtună Tudor împreună cu membrii familiei lui, spaţiu locativ conform normelor legislaţiei în vigoare, fiind obligat Consiliul municipal Chişinău să execute hotărîrea menţionată odată cu primirea prezentei încheieri.

Astfel, pînă în prezent hotărîrea judecătorească din 22 noiembrie 2010 nu a fost executată, motiv din care recurentul Furtună Tudor s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a constatat încălcarea dreptului lui Furtună Tudor la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile şi a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Furtună Tudor cu titlu de prejudiciu moral suma de 25 000 lei. Concluziile primei instanţe, au fost apreciate ca fiind juste şi de către instanţa de apel.

În opinia instanţei de recurs, corect a fost constatată încălcarea dreptului recurentului Furtună Tudor la executarea în termen a hotărîrii judecătoreşti din 22 noiembrie 2010 privind obligarea Consiliului municipal Chişinău de a acorda spaţiul locativ, însă suma dispusă spre încasare în vederea reparării prejudiciului moral, raportată la circumstanţele cauzei şi criteriile expuse mai sus, neîntemeiat a fost apreciată de către instanţele de judecată în cuantum de 25 000 lei, în această parte concluziile fiind neobiective şi rezultate din interpretarea eronată a normelor de drept material şi aprecierea incorectă a probelor din dosar.

Conform art. (5) din Legea nr. 87 din 21.04.2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de 5 judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral.

Reglementări similare se regăsesc şi în art. 41 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, la aprecierea prejudiciului moral se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul părţilor, precum şi miza pentru reclamant. Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare. Reieşind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazurile de neexecutare, putem constata că mărimea acesteia este în medie 600 euro pentru 12 luni de întîrziere şi cîte 300 euro pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni de întîrziere.

Trebuie de menţionat că chiar dacă perioadele mai scurte de un an, în mod normal, nu conduc la constatarea unei violări, la calcularea daunei morale se ia în consideraţie întreaga perioadă, inclusiv şi acel prim an de neexecutare. În concluzie, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie recunoaşte încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, însă ţinînd cont de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, de conduita autorităţilor relevante, precum şi de durata neexecutării hotărîrii judecătoreşti, consideră exagerată suma de 25 000 lei, acordată cu titlul de prejudiciu moral, stabilind compensaţia pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 1000 lei, care este una echitabilă suferinţelor psihice suportate de către Furtună Tudor pentru perioada de neexecutare a hotărîrii judecătoreşti.

În speţă, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanţa de recurs reţine durata neexecutării hotărîrii judecătoreşti care cuprinde perioada din 16 februarie 2011 (ziua imediat următoare pronunţării deciziei Curţii Supreme de Justiţie) şi 16 mai 2013 (ziua adoptării hotărîrii cu privire la constatarea violării dreptului încălcat), ceea ce constituie 2 ani şi 3 luni. La caz, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde Curtea a acordat cu titlu de prejudiciu moral 600 Euro pentru violarea art. 6 § 1 CEDO în ce priveşte durata procedurilor timp de 6 ani (cazul SRL Deservire versus Moldova) şi suma de 3000 Euro pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de muncă (cazul Cravcenco versus Moldova).

Prin urmare, Colegiul menţionează că suma de 3000 Euro pretinsă de recurent cu titlu de prejudiciu moral este exagerată, motiv din care nu poate fi satisfăcută integral. În astfel de împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele invocate de Furtună Tudor nu 6 pot constitui temei de admitere a recursului declarat, deoarece sunt nefondate şi se combat cu circumstanţele sus constatate.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Furtună Tudor, a admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor şi a modifica decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei prin micşorarea sumei încasate pînă la 1000 lei, deoarece în această parte nu au fost apreciate pe deplin circumstanţele pricinii şi au fost interpretate eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Furtună Tudor.

Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Furtună Tudor împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Consiliul municipal Chişinău, Ministerului Justiţiei şi executorului judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral, în partea încasării prejudiciului moral, micşorîndu-se suma de la 25 000 lei pînă la 1000 (una mie) lei. În rest decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe se menţin.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 7