2ra-1822/16 — repararea prejudiciului moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești

2ra-1822/16 — repararea prejudiciului moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2ra-1822/16

prima instanță: M. Murguleț

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, E. Fistican,

D E C I Z I E

30 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii: Maria Ghervas, Dumitru Mardari,

Mariana Pitic, Oleg Sternioală,

examinând cererile de recurs depuse de către Tudor Furtună și Ministerul

Justiției,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Furtună

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău

și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Justiției, a fost admis apelul declarat de către

Tudor Furtună, fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău

din 08 iulie 2015 în partea încasării prejudiciului moral, prin majorarea sumei

încasate,

c o n s t a t ă

La 04 mai 2015, Tudor Furtună a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și

executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în cadrul Brigăzii de

Poliție cu Destinație Specială al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și totodată este veteran de război, a participat la lupte pentru apărarea

1

independenței și integrității teritoriale ale Republicii Moldova, fiind în prezent

pensionar din luna august 2007.

În baza Legii cu privire la poliție nr. 416 din 18 decembrie 1990, și Legii cu

privire la veterani nr. 190 din 08 mai 2003, s-a adresat cu o cerere prealabilă către

Consiliul municipal Chișinău în privința asigurării cu spațiul locativ.

Conform răspunsului parvenit, Direcția generală locativ comunală și amenajare

a Consiliului municipal Chișinău, l-a informat că Primăria municipiului Chișinău la

moment nu dispune de spațiu locativ și nu poate să-l asigure cu acesta.

Deoarece autoritățile publice locale nu i-au asigurat un spațiu locativ a fost

nevoit să se adreseze în instanța de judecată.

Astfel, menționează că prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie

2010, acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligat Consiliul municipal să-l asigure pe

reclamant împreună cu membrii familiei sale cu spațiu locativ conform normelor

prevăzute de legislația în vigoare.

Ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2011 a fost

respins recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, fiind menținută hotărîrea

Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2010.

Susține reclamantul că după intrarea în vigoare a deciziei menționate, a depus

documentul executoriu spre executare executorului judecătoresc, Ungureanu Oleg.

Prin încheierea executorului judecătoresc, Ungureanu Oleg, nr. 026-144/11 din

01 aprilie 2011, a fost primit spre executare documentul executoriu și s-a dispus

intentarea procedurii de executare, fiind obligat Consiliul municipal Chișinău să

execute hotărârea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2010 odată cu primirea

prezentei încheieri, însă, toate eforturile întreprinse nu au dat rezultate, hotărîrea

judecătorească fiind neexecutată.

Ca rezultat la 09 iulie 2012, Tudor Furtună a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Finanțelor conform Legii Republicii Moldova nr. 87 din 21

aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Prin hotărîrea Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2013, acțiunea a

fost admisă parțial, fiind constatat faptul încălcării dreptului lui Furtună Tudor la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești irevocabile și încasat din

contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui

Furtună Tudor cu titlu de prejudiciu moral suma de 25 000 lei. În rest pretențiile au

fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013 au fost respinse

apelurile declarate de Furtună Tudor și Ministerul Finanțelor, fiind menținută

hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2013.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2014, a fost respins

recursul declarat de Tudor Furtună, a fost admis recursul declarat de Ministerul

Finanțelor, fiind modificată decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013

în partea încasării prejudiciului moral, prin micșorarea cuantumului prejudiciului

moral încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în

beneficiul lui Furtună Tudor, de la 25 000 lei până la 1 000 lei. În rest decizia Curții

2

de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013 și hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 16 mai 2013 au fost menținute.

Invocă reclamantul, că conform practicii judiciare a Curții Europene pentru

Apărarea Drepturilor omului, hotărîrea judecătorească nu se finalizează cu

pronunțarea, ci cu executarea ei. In acest sens, menționează că o dată ce hotărîrea de

judecată nu va fi executată va avea loc încălcarea art. 6 din Convenție.

Prin neexecutarea hotărîrii judecătorești menționate, susține reclamantul că i se

încalcă și dreptul la protecția proprietății, drept prevăzut de art. 1 al Protocolului 1 al

Convenției CEDO.

Din considerentul că pînă la moment hotărîrea judecătorească nu a fost executată

indică reclamantul că a fost nevoit să suporte unele cheltuieli. Astfel, în situația în

care hotărîrea judecătorească nu a fost executată, reclamantul a închiriat un

apartamentul și a suportat cheltuieli legate de achitarea acestuia în sumă de 32 000

lei.

Totodată a concretizat că prejudiciul moral pe care îl solicită în sumă de 100000

lei derivă din perioada de timp și anume de la 09 iulie 2012 depunerea cererii de

chemare în judecată la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău pînă la 04 mai 2015

depunerea prezentei cereri de chemare în judecată.

Menționează, că pînă în prezent se află în imposibilitate de a-și realiza drepturile

sale la executarea hotărîrii judecătorești irevocabile.

Solicită Tudor Furtună, constatarea încălcării dreptului său la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a dreptului său la protecția proprietății

prevăzut de art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și art. 1 al Protocolului 1 Adițional la Convenția Europeană

pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale, încasarea din bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficul său a prejudiciului moral în sumă

de 100 000 lei, cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

pentru perioada 09 iulie 2012 pînă la 01 mai 2015 și a sumei de 32 000 lei, în vederea

reparării prejudiciului material cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, compus din cheltuieli pentru închirierea spațiului locativ în

perioada 01 ianuarie 2014 – 01 mai 2015 (16 luni X 2000 lei lunar) și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 08 iulie 2015

acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Furtună Tudor

la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie

2010, fiind încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Tudor Furtună a prejudiciului material în sumă de 32 000 lei și

prejudiciul moral în sumă de 1000 lei. În rest pretențiile au fost respinse ca fiind

neîntemeiate (f.d. 185-191, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Justiției, a fost admis apelul declarat de către Tudor Furtună,

fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 08 iulie

2015, în partea încasării prejudiciului moral, prin majorarea sumei încasate din

3

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Tudor Furtună

de la 1000 lei la 30 000 lei (f.d. 234-242, Vol. I).

La 13 mai 2016 Tudor Furtună a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea

modificării hotărîrii primei instanțe, precum și casarea hotărîrii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărîri privind admiterea integrală a acțiunii.

La 12 iulie 2016, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri privind respingerea integrală a

acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată recursul declarat de Tudor

Furtună în termen. Totodată instanța de recurs consideră recursul declarat de

Ministerul Justiției în termen, deoarece conform scrisorii de însoțire, ultimul a

recepționat decizia instanței de apel la 27 mai 2016 (f.d.30 Vol. II).

Recurentul, Tudor Furtună, în motivarea recursului a indicat că atît instanța de

apel la adoptarea deciziei contestate, cît și prima instanță au aplicat și interpretat

eronat normele dreptului material aplicabile raportului juridic litigios în partea

încasării prejudiciului moral.

Recurentul, Ministerul Justiției, în motivarea recursului a indicat că atît instanța

de apel la adoptarea deciziei contestate, cît și prima instanță au examinat pricina fără

stabilirea tuturor circumstanțelor importante a cauzei în partea încasării prejudiciului

moral. Astfel recurentul Ministerul Justiției susține că simpla constatare a încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii ar constitui o satisfacție

echitabilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 01 iulie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului

Justiției cererea de recurs depusă de Tudor Furtună, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

La 13 iulie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Tudor

Furtună cererea de recurs depusă de Ministerul Justiției, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 28 iulie 2016, Tudor Furtună a depus referință la cererea de recurs declarată

de Ministerul Justițieiși a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Pînă la examinarea pricinii, Ministerul Justiției nu a depus referință la cererea de

recurs declarată de Tudor Furtună, prin care să-și exprime opinia referitor la recursul

declarat.

4

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul declarat de Tudor Furtună neîntemeiat și care urmează

a fi respins, iar recursul declarat de Ministerul Justiției întemeiat și care urmează a fi

admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe din

următoarele considerente.

Referitor la recursul declarat de Ministerul Justiției.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină

hotărârea primei instanțe.

Din materialele pricinii rezultă că în baza Legii cu privire la poliție nr. 416 din

18 decembrie 1990, și Legii cu privire la veterani nr. 190 din 08 mai 2003, Tudor

Furtună s-a adresat cu o cerere prealabilă către Consiliul municipal Chișinău în

privința asigurării cu spațiul locativ.

Din considerentul că autoritățile publice locale nu l-au asigurat pe Tudor Furtună

cu spațiu locativ ultimul la 27 septembrie 2010 a depus cerere de chemare în judecată.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2010, acțiunea a fost

admisă parțial, fiind obligat Consiliul municipal Chișinău să-l asigure pe Tudor

Furtună împreună cu membrii familiei sale cu spațiu locativ conform normelor

prevăzute de legislația în vigoare (f.d. 21-23, Vol. I).

Potrivit deciziei Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2011 a fost respins

recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, fiind menținută hotărîrea Curții de

Apel Chișinău din 22 noiembrie 2010 (f.d. 24-26, Vol. I).

Ulterior, în baza hotărârii judecătorești enunțate, lui Tudor Furtună i-a fost

eliberat titlul executoriu, care a fost prezentat la Oficiul de executare Centru mun.

Chișinău pentru întreprinderea măsurilor necesare.

Prin încheierea executorului judecătoresc, Ungureanu Oleg, nr. 026-144/11 din

01 aprilie 2011 a fost dispusă primirea spre executare și intentarea procedurii de

executare cu propunerea Consiliului municipal Chișinău de a executa cerințele

documentului executoriu (f.d. 30, Vol. I).

Din materialele dosarului rezultă că anterior, la 09 iulie 2012, Tudor Furtună a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțleor, intervenienți

accesorii Ministerul Justiției, Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc

Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărîrea Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2013, acțiunea a

fost admisă parțial, fiind constatat faptul încălcării dreptului lui Furtună Tudor la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești irevocabile și încasat din

contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui

Furtună Tudor cu titlu de prejudiciu moral suma de 25 000 lei. În rest pretențiile au

fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 48-52, Vol. I).

5

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013 au fost respinse

apelurile declarate de Furtună Tudor și Ministerul Finanțelor, fiind menținută

hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2013 (f.d. 42-46, Vol. I).

Ulterior prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2014, a fost

respins recursul declarat de Tudor Furtună, a fost admis recursul declarat de

Ministerul Finanțelor, fiind modificată decizia Curții de Apel Chișinău din 25

septembrie 2013 în partea încasării prejudiciului moral, prin micșorarea cuantumului

prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor în beneficiul lui Furtună Tudor, de la 25 000 lei până la 1 000 lei. În rest

decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013 și hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2013 au fost menținute (f.d. 33-39, Vol. I).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că pe parcursul executării titlului

executoriu prezentat de către Tudor Furtună au fost întreprinse mai multe măsuri

legale de către executorului judecătoresc Oleg Ungureanu, însă pînă în prezent, așa și

nu a fost executat.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Tudor Furtună a solicitat

constatarea încălcării dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și a dreptului său la protecția proprietății, încasarea din bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficul său a prejudiciului moral în sumă

de 100 000 lei, cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

pentru perioada 09 iulie 2012 pănă la 01 mai 2015 și a sumei de 32 000 lei, în vederea

reparării prejudiciului material cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, compus din cheltuieli pentru închirierea spațiului locativ în

perioada 01 ianuarie 2014 – 01 mai 2015 (16 luni X 2000 lei lunar) și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, constatând faptul încălcării dreptului lui Tudor Furtună

la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie

2010, fiind încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Tudor Furtună a prejudiciului material în sumă de 32 000 lei și

prejudiciul moral în sumă de 1000 lei. În rest pretențiile au fost respinse ca fiind

neîntemeiate.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de către

Tudor Furtună și Ministerul Justiției, a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului

declarat de către Ministerul Justiției și temeiniciei apelului declarat de către Tudor

Furtună, fiind modificată hotărîrea primei instanțe în partea încasării prejudiciului

moral, prin majorarea sumei încasate din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Tudor Furtună de la 1000 lei la 30 000 lei (f.d. 234-242, Vol.

I).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră concluziile instanței de apel neîntemeiate,

rezultate din aprecierea incorectă a circumstanțelor pricinii și aplicarea eronată a

normelor de drept, fapt care constituie temei de casare a deciziei pronunțate și

menținerea hotărîrii primei instanțe.

6

În conformitate cu art. 16 alin. (1) CPC, hotărârile, încheierile, ordonanțele și

deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile,

alte adresări legale ale instanței judecătorești, sunt obligatorii pentru toate autoritățile

publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se

execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.87 din 21

aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat

prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta Lege și de legislația

procesuală civilă.

Ca urmare, din contextul normei citate rezultă că orice persoană poate pretinde

la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare

în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, dacă se constată o atare încălcare.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că în cazul cînd se constată o neexecutare continuă (atunci cînd

hotărârea rămîne neexecutată la momentul examinării), termenul nerezonabil se va

aprecia doar de la data nașterii obligației de executare și pînă la ziua adoptării hotărârii

cu privire la o eventuală constatare a violării/neviolării dreptului declarat de art. 6 §1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

La caz, se reține că ultimele informații, care atestă starea procedurii de executare,

prezente la materialele cauzei, relevă că la 26 ianuarie 2015, executorul judecătoresc

Oleg Ungureanu a înaintat Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău un demers referitor la măsurile întreprinse în vederea executării

documentului executoriu, eliberat în baza hotărârii Curții de Apel Chișinău din 22

noiembrie 2010 privind obligarea Consiliului mun.Chșinău de a-l asigura pe Tudor

Furtună cu spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare (f.d. 100,

Vol. I).

Prin răspunsul nr. 08-734 din 13 februarie 2015, Primăria mun. Chișinău a

informat că la momentul actual, executarea hotărârilor judecătorești nu poate fi

posibilă din cauza lipsei spațiului locativ liber în municipiul Chișinău, Consiliul mun.

Chișinău nedispunând de mijloace financiare necesare pentru construcția spațiului

locativ în vederea executării hotărârilor judecătorești privind asigurarea cu spațiu

locativ a creditorilor urmăritori (f.d. 99, Vol. I).

Prin urmare, avînd în vedere că încălcarea dreptului lui Tudor Furtună la

executarea hotărârii judecătorești are un caracter continuu și reiterând faptul că prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2014 a fost constatată încălcarea

dreptului acestuia la executarea în termen rezonabil a aceleiași hotărâri judecătorești

pentru perioada de neexecutare de 32 luni, Colegiu civil, comercial și de contencios

7

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță temeinic

și legal a constatat faptul încălcării dreptului lui Tudor Furtună la executarea în

termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2010 și a dispus

încasarea prejudicului moral în sumă de 1000 lei.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, în urma

constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de

judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în

contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor

de judecată.

Conform art. 4 alin. (1) din aceeași Lege, sarcina probațiunii lipsei de încălcare

a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral

îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului

material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de

judecată îi revine reclamantului.

Din materialele dosarului rezultă că recurentul Tudor Furtună a pretins repararea

prejudiciului material pentru perioada neexecutării hotărîrii și anume 01 ianuarie

2014 – 01 mai 2015 în sumă de 32000 lei, ce constituie plata chiriei apartamentului

nr. 9 din str. Ceucari 5/4, mun. Chișinău, (pentru un preț lunar al chiriei de 2000 lei).

În susținerea acestei cerințe, recurentul Tudor Furtună a prezentat copia

contractului de locațiune din 01 ianuarie 2014, încheiate între Șpac Octavii și Tudor

Furtună, copiile recipiselor, prin care se confirmă faptul că Tudor Furtună a achitat

plata pentru chirie în perioada enunțată (f.d. 66-81, Vol. I).

Totodată potrivit contractului enunțat rezultă că acesta a fost înregistrat la

Inspectoratul Fiscal de Stat, Direcția Administrare Fiscală Sectorul Rîșcani mun.

Chișinău din 03ianuarie 2014 (f.d. 55-56, Vol. I).

Prin urmare, ținînd cont de cele enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima

instanță temeinic și legal a încasat din bugetul de stat în beneficiul lui Tudor Furtună

suma de 32000 lei, cu titlu de prejudiciu material, care este compus din plata chiriei

pentru perioadele 01 ianuarie 2014- 01 mai 2015.

Conform art. (5) din Legea nr. 87 din 21.04.2011, în urma constatării faptului că

a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată decide

asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării

prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de

judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine

o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

8

Reglementări similare se regăsesc și în art. 41 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, la aprecierea prejudiciului moral se ține cont de caracterul individual al

fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de apreciere, cum este

complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul părților, precum și miza

pentru reclamant.

Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în considerație

principiul general al echității și suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu

sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare.

Reieșind din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cazurile de

neexecutare, putem constata că mărimea acesteia este în medie de 600 euro pentru 12

luni de întîrziere și cîte 300 euro pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni de

întîrziere. Trebuie de menționat că chiar dacă perioadele mai scurte de un an, în mod

normal, nu conduc la constatarea unei violări, la calcularea daunei morale se ia în

considerație întreaga perioadă, inclusiv și acel prim an de neexecutare.

În speță, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de recurs reține

că durata neexecutării hotărîrii judecătorești care cuprinde perioada din 19 februarie

2014 (ziua imediat următoare pronunțării deciziei Curții Supreme de Justiție) și 08

iulie 2015 (ziua adoptării hotărîrii cu privire la constatarea violării dreptului încălcat),

ceea ce constituie 1 an și 3 luni.

În concluzie, ținînd cont de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă

încălcarea, de conduita autorităților relevante, precum și de durata neexecutării

hotărîrii judecătorești, instanța de recurs consideră că suma de 1 000 lei, acordată lui

Tudor Furtună este una echitabilă suferințelor psihice suportate de către ultimul

pentru perioada de neexecutare a hotărîrii judecătorești.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unde Curtea a

acordat cu titlu de prejudiciu moral 600 Euro pentru violarea art. 6 § 1 CEDO în ce

privește durata procedurilor timp de 6 ani (cazul SRL Deservire versus Moldova) și

suma de 3000 Euro pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de muncă (cazul

Cravcenco versus Moldova).

Referitor recursul declarat de Tudor Furtună .

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul

este în drept, să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea

primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Luînd în considerație faptul că, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluziile

instanței de apel neîntemeiate, în cumulul circumstanțelor descrise mai sus, rezultă și

netemeinicia recursului declarat de Tudor Furtună prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel în partea modificării hotărîrii primei instanțe, precum și casarea

hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri privind admiterea integrală a

acțiunii.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Tudor Furtună

9

neîntemeiat și care uzrmează a fi respins, iar recursul declarat de Ministerul Justiției

întemeiate și care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conforitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Tudor Furtună

Se admite recursul declarat de către Ministerul Justiției.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Furtună împotriva Ministerului

Justiției, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul

judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului

material și moral.

Hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 08 iulie 2015 se

menține.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tatiana Vieru

Judecătorii: Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

10