2ra-686/20 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil

2ra-686/20 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-686/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: N. Lupașcu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: Iu. Cotruța, V. Mihaila, I. Secrieru

ÎNCHEIERE

06 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Tudor Furtună și de

Ministerul Justiției al RM,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Furtună împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul

municipal Chișinău și executorul Judecătoresc Ungureanu Oleg, privind constatarea

încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

recuperarea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al RM și de Tudor Furtună, cu

menținerea hotărârii din 21 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin

care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată,

c o n s t a t ă:

La 30 mai 2019, Tudor Furtună a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și

executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, cu privire la repararea prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și

repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, a indicat că, este veteran de război pentru apărarea

Independenței și Integrității teritoriale ale Republicii Moldova și pensionar al

Ministerului Afacerilor Interne din luna august 2007.

La 26 iulie 2010, s-a adresat Primăriei municipiului Chișinău cu cerere, prin care

a solicitat asigurarea cu spațiu locativ, în temeiul art. 35 din Legea cu privire la Poliție

nr. 416 din 18 decembrie 1990, iar prin răspunsul din 26 august 2010, cererea a fost

respinsă. Astfel, la 27 septembrie 2010, a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de

chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea Consiliului municipal Chișinău să-l

asigure cu spațiu locativ întru îmbunătățirea condițiilor de trai.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

chemare în judecată a fost admisă parțial, fiind declarat ilegal refuzul autorității

publice locale, Consiliul municipal Chișinău fiind obligat să-l asigure împreună cu

membrii familiei sale cu spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în

vigoare. În rest, acțiunea a fost respinsă. De asemenea, a reiterat că prin decizia din 16

februarie 2011 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Consiliul

municipal Chișinău și s-a menținut hotărârea din 22 noiembrie 2010 a Curții de Apel

Chișinău.

După intrarea în vigoare a hotărârii din 22 noiembrie 2010 a Curții de Apel

Chișinău, s-a adresat cu cerere executorului judecătoresc Ungureanu Oleg în vederea

executării hotărârii, însă acțiunile întreprinse de către ultimul, nu au avut ca rezultat

executarea hotărârii. Hotărârea judiciară nominalizată este neexecutată până în

prezent.

Prin hotărârea din 16 mai 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost

constatat faptul încălcării dreptului lui Furtună Tudor la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile și s-a încasat din contul bugetului de stat

prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Furtună Tudor cu titlu de

prejudiciu moral suma de 25000 de lei. În rest pretențiile au fost respinse ca

neîntemeiate.

Prin decizia din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Furtună Tudor și Ministerul Finanțelor, fiind menținută

hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2013.

Prin decizia din 19 februarie 2014 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

recursul declarat de Tudor Furtună, a fost admis recursul declarat de Ministerul

Finanțelor, fiind modificată decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013,

în partea încasării prejudiciului moral, prin micșorarea cuantumului prejudiciului

moral de la 25 000 de lei până la 1000 de lei.

La 04 mai 2015, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.,Chișinău din 08 iulie 2015, acțiunea a

fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Furtună Tudor la

executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie

2010, fiind încasat din bugetul de stat în beneficiul lui Tudor Furtună a prejudiciului

material în sumă de 32000 de lei și prejudiciul moral în sumă de 1000 de lei. În rest

pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 16 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției, s-a admis apelul declarat de către Tudor Furtună, s-a

modificat hotărârea din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în

partea încasării prejudiciului moral, prin majorarea sumei încasate din bugetul de stat

în beneficiul lui Tudor Furtună de la 1000 de lei la 30 000 de lei.

Prin decizia din 30 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

recursul declarat de Furtună Tudor, s-a admis recursul declarat de către Ministerul

Justiției, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 08

iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

La 25 aprilie 2017, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Prin hotărârea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Furtună Tudor

la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie

2010, cu încasarea din bugetul de stat în beneficiul reclamantului prejudiciul material

în sumă de 76 000 de lei și a prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei, cauzat

pentru neexecutarea hotărârii irevocabile din 22 noiembrie 2010, în perioada

01.05.2015-01.05.2017, precum și cheltuielile de judecată în sumă de 3249 de lei. În

rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.07.2017, a fost

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018 și încheierea Curții

Supreme de Justiție din 19 septembrie 2018.

Dat fiind faptul că hotărârea judecătorească nu a fost executată, a fost nevoit să

suporte unele cheltuieli pentru închirierea unui apartament la prețul câte 4 000 de lei

lunar pentru perioada 01.05.2017 -01.06.2019, în suma totală de 100 000 de lei. În

același timp, susține reclamantul că i-a fost cauzat prejudiciu moral, estimat la 100

000 de lei. Astfel, subliniază reclamantul că cuantumul prejudiciului moral urmează a

fi determinat ținând cont de suferințele psihice suportate, comportamentul debitorului,

dar și Jurisprudența CEDO, precum și practica judiciară Curții Supreme de Justiție în

cauze similare.

Astfel, reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului său la executarea în

termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2010, încasarea

din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 100 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral, cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești pentru perioada 01 mai 2017 – 01 iunie 2019, încasarea sumei de 100

000 de lei cu titlu de prejudiciu material pentru închirierea spațiului locativ, 5 000 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, încasarea cheltuielilor de judecată în

suma de 1 145,80 de lei - achitate pentru procedura de executare executorului

judecătoresc Ungureanu Oleg și cheltuielilor pentru xerox.

În drept, acțiunea este întemeiată pe prevederile art. art. 1,47,53,120 Constituției

Republicii Moldova, art. art. 5, 7, 16, 22, 33, 55, 56, 59, 60, 73, 138, 166-168,174-178

CPC RM, Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 6, 13, 14 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 al

Protocolului 1 la Convenție, Legea nr. 87 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Prin hotărârea din 21 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea

de chemare în judecată înaintată de Furtună Tudor a fost admisă parțial.

A fost constatat faptul încălcării dreptului lui Furtună Tudor la executare în

termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-3719/10 din 22.11.2010.

S-a încasat din bugetul de stat în beneficiul lui Furtună Tudor suma de 10000

(zece mii) de lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 100 000 (una sută mii) de lei cu

titlu de prejudiciu material cauzat, suma de 5677,50 (cinci mii șase sute șaptezeci și

șapte) de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 29 august 2019, Ministerul

Justiției a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 21 august 2019, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de

fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 05 septembrie 2019, Tudor Furtună a depus cerere de apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 august 2019, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond, în partea ce ține de încasarea prejudiciului

moral, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a pretenției.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect a

stabilit cuantumul prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei, învederând faptul

că, întrucât hotărârea din 22 noiembrie 2010 până în prezent nu a fost executată, iar

din momentul constatării încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21

iulie 2017, au trecut încă 2 ani, perioadă în care reclamantul/apelant a fost privat în

continuu de dreptul său la locuință, adjudecat prin actul judecătoresc irevocabil,

instanța urmează să decidă asupra acordării unei satisfacții echitabile din contul

bugetului de stat pentru repararea prejudiciului moral cauzat pentru perioada

ulterioară.

Distinct de cele relatate, instanța de apel a respins ca fiind nefondate argumentele

Ministerului Justiției invocate în apel cu referire la faptul că, executorul judecătoresc

a reacționat imediat la toate cererile și a întreprins toate măsurile care putea fi în mod

rațional întreprinse, din care considerente nu-i poate fi imputată tergiversarea

executării documentului executoriu vizat.

Totodată instanța de apel a indicat că, argumentele invocate de apelanți, în

susținerea poziției lor, nu pot fi reținute de către instanța de apel, deoarece se combat

cu cele invocate supra și se axează asupra circumstanțelor care au fost constatate și

elucidate pe deplin de instanța de fond, având la bază cumulul de probe, care au fost

administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de

normele de drept material.

La 11.02.2020, Tudor Furtună a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel.

În motivarea recursului a invocat încălcarea esențială și aplicarea eronată a

normelor de drept material, manifestând dezacordul cu soluția instanței de judecată în

partea încasării prejudiciului moral.

Astfel, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de apel,

în partea încasării prejudiciului moral și pronunțarea în această parte a unei hotărâri

noi de admitere integrală a acțiunii.

La 19.02.2020, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat eronat dreptul

material cu privire la încasarea prejudiciului material și nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate de către Ministerul Justiției în cererea de apel.

Astfel, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

La 16.03.2020, Tudor Furtună a depus referință la cererea de recurs a

Ministerului Justiției, prin care a solicitat declararea acestuia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 21

ianuarie 2020, iar recursurile a fost declarate la 11 și 19 februarie 2020. Astfel, se

constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către

Tudor Furtună și de Ministerul Justiției al RM, neîntemeiate și care urmează a fi

declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Tudor Furtună și Ministerul Justiției al RM, nu

pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.

432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursurilor ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererile de recurs depuse de către Tudor Furtună și de Ministerul Justiției al RM.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Tudor Furtună și de

Ministerul Justiției al RM.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru