2r-161/14 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: V. Boico dosarul nr. 2r-161/14 instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, M. Guzun DECIZIE 19 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi Curţii de Apel Chişinău cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 prin care a fost restituit apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe, c o n s t a t ă La 10 ianuarie 2013 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi Curţii de Apel Chişinău cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 24 iulie 2008 a depus la judecătoria Străşeni cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii r. Străşeni şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ulterior, la 18 august 2011 a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cererii din 24 iulie 2008 şi repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilegale ale judecătorilor din Judecătoria Străşeni, comise la examinarea acţiunii anterioare.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2012 acţiunea intentată la 18 august 2011, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012 a fost admis recursul declarat de Străisteanu Gheorghe, casată integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2012 şi emisă o hotărâre nouă prin care acţiunea a fost admisă, fiind constatată încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cererii lui Străisteanu Gheorghe împotriva Procuraturii r. Străşeni şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova din 24 iulie 2008. Menţionează reclamantul că la emiterea deciziei din 04 iulie 2012, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra încălcării dreptului său la judecarea în 3 luni a cauzei intentate la 18 august 2011 în prima instanţă, redactarea hotărârii integrale din 20 februarie 2012 în termen de 15 zile şi examinarea recursului în termen de 60 de zile.

Pentru a corecta omisiunile respective, la 27 iulie 2012 Străisteanu Gheorghe a mai depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 29 august 2012, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Străisteanu Gheorghe la judecarea în termen rezonabil a cererii sale din 18 august 2011. Deci, invocă reclamantul, a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă încălcarea dreptului său la examinarea cauzei în termen rezonabil, în consecinţă dânsul beneficiind şi de dreptul să pretindă repararea prejudiciului moral astfel cauzat.

Consideră că încălcarea dreptului său garantat la examinarea cauzei în termen rezonabil se datorează exclusiv culpei instanţelor de judecată învestite cu examinarea cauzei anterioare, la caz fiind întrunite condiţiile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. Solicită reclamantul Străisteanu Gheorghe încasarea în beneficiul său din bugetul de stat şi din contul Curţii de Apel Chişinău în mod solidar a sumei de 14 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 03 iunie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe a fost restituit în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) CPC ca fiind depus în afara termenului legal. La 09 ianuarie 2013 Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, cerând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate şi remiterea pricinii la Curtea de Apel Chişinău la faza primirii cererii de apel. În motivarea recursului, recurentul a invocat ilegalitatea încheierii recurate, menţionând că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 03 iunie 2013, i-a fost remis abia la 01 noiembrie 2013, dânsul depunând apelul la 04 noiembrie 2013 s-a încadrat în termenul prevăzut de art. 362 CPC.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele dosarului atestă că copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 a fost expediată în adresa recurentului la 27 decembrie 2013. În circumstanţele relevate, recursul declarat se consideră a fi depus în termen. La 18 ianuarie 2014 în adresa intimaţilor Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi Curţii de Apel Chişinău a fost expediată spre cunoştinţă copia recursului declarat de către Străisteanu Gheorghe. 2 În conformitate cu art. 426 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii recurate şi restituirea pricinii la faza primirii cererii de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă. Jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului la acest subiect indică că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce priveşte imparţialitatea acestuia (speţa Wettstein c. Elveţiei, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că la 10 ianuarie 2013 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi Curţii de Apel Chişinău cu privire la repararea prejudiciului moral (f.d.

1-5). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 03 iunie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 52-53). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Străisteanu Gheorghe a contestat-o cu apel, depunând la 04 noiembrie 2013 o cerere nemotivată (f.d. 55). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe a fost restituit în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) CPC ca fiind depus în afara termenului legal, apelantul nesolicitând repunerea în termen (f.d. 74-77). La caz, se reţine că Curtea de Apel Chişinău este antrenată în prezenta pricină, având calitatea de intimată-pârâtă, din contul căreia recurentul pretinde încasarea în mod solidar a sumei de 14 000 lei cu titlu de prejudiciu moral suferit.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că participarea judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, care în calitate de persoană juridică este pârâtă în prezenta cauză, ridică chestiuni pe marginea echităţii procedurii civile în aspectul independenţei şi imparţialităţii tribunalului competent să soluţioneze cauza. Or, examinarea litigiului de către magistraţii Curţii de Apel Chişinău, în condiţiile în care instanţa nominalizată este parte în acest proces, poate îngrădi în 3 mod inacceptabil dreptul recurentului Străisteanu Gheorghe la examinarea cauzei sale de către un tribunal independent şi imparţial.

Instanţa de recurs accentuează că satisfacerea exigenţei independenţei şi imparţialităţii tribunalului este o condiţie de bază în asigurarea dreptului individului la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, iar în cazul existenţei unor împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorilor, aceştia urmează a fi recuzaţi pentru a nu condiţiona o eventuală prejudiciere a intereselor justiţiei.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că judecătorii Curţii de Apel Chişinău la examinarea apelului declarat de Străisteanu Gheorghe, urmau în temeiul art. art. 50 şi 52 CPC să-şi declare abţinerea de la judecată şi să expedieze în conformitate cu art. 43 CPC cauza la Curtea Supremă de Justiţie pentru a fi strămutată în altă instanţă egală în grad spre examinare în ordine de apel, ceea ce nu a fost făcut, în consecinţă fiind încălcate normele de drept procedural.

Astfel, în circumstanţele în care Curtea de Apel Chişinău este parte în prezenta cauză şi participarea judecătorilor din cadrul ei poate ridica chestiuni pe marginea independenţei şi imparţialităţii instanţei de judecată, instanţa de recurs consideră necesar de a remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi la faza primirii cererii de apel, ca fiind instanţă de judecată egală în grad şi situată în apropiere geografică de Curtea de Apel Chişinău. Distinct de cele relatate, instanţa de recurs atrage atenţia Curţii de Apel Bălţi asupra necesităţii de a verifica dacă recurentul-apelant Străisteanu Gheorghe cere repunerea în termenul declarării apelului din motiv că dânsul a recepţionat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 03 iunie 2013, la 01 noiembrie 2014. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că la caz se constată în mod cert încălcarea normelor de drept procedural la examinarea cauzei în ordine de apel, şi anume participarea judecătorilor, obiectivitatea şi nepărtinirea cărora pot fi puse la îndoială, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Străisteanu Gheorghe, a casa integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 şi a remite pricina la Curtea de Apel Bălţi la faza primirii cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe.

Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi Curţii de Apel Chişinău 4 cu privire la repararea prejudiciului moral cu remiterea pricinii la Curtea de Apel , Bălţi la faza primirii cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 5