2rh-328/15 — Cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2rh-328/15 prima instanţă: M. Guzun instanța de recurs: N. Cernat, V. Arhip, V. Ignat ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către Străisteanu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Finanţelor RM privitor la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil la examinarea cauzei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 noiembrie 2012, prin care recursul lui Străisteanu Gheorghe a fost respins, constată: La data de 02 iulie 2012, Străisteanu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor RM, solicitînd constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea sumei de 24 000 (douăzeci şi patru mii) lei din contul Ministerului Finanţelor RM, ce constituie despăgubirea prejudiciul moral, cauzat prin încălcarea de către instanţele judecătoreşti naţionale a termenului rezonabil la examinarea cauzei din data de 15 august 2011. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că,

la data de 15 august 2011 a depus o acţiune civilă în baza Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 împotriva Ministerului Finanţelor RM cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei din 01 iulie 2009. La 18 noiembrie 2011 a depus o cerere către Preşedintele Curţii de Apel Chişinău în baza art. 192 CPC şi Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, prin care a solicitat emiterea unei încheieri privind obligarea judecătorului care examinează cauza în fond să întreprindă un act procesual, stabilind un anumit termen pentru accelerarea procedurii. Menţionează reclamantul că, cererea dată nu a fost examinată, nu a fost emisă nici o încheiere cu privire la accelerarea judecării cauzei.

Mai indică că, la data de 16 februarie 2012, peste 6 luni de la depunerea acţiunii civile, judecătorul A. Minciună, a emis hotărîrea judecătorească, care a fost anulată de Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 06 iunie 2012. Recursul împotriva hotărîrii a fost depus la 23 martie 2012. Astfel, atenționează reclamantul că, acțiunea civilă depusă la data de 15 august 2011 s-a judecat de către instanţele naţionale timp de 10 luni. Consideră, că de instanţa de judecată a fost încălcat termenul de judecare a cauzei civile de 3 luni, mai mult, a fost încălcat termenul de 5 zile pentru examinarea cererii cu privire la accelerarea judecării cauzei, termenul de 15 zile pentru redactarea hotărîrii şi termenul de 60 de zile pentru judecarea cauzei în instanța de recurs.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 07 august 2012 cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Finanţelor RM a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea dată, la 24 septembrie 2012, Străisteanu Gheorghe, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 07 august 2012 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului recurentul, Gheorghe Străisteanu, a indicat că, hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată din considerentele că, instanţa a interpretat eronat legea şi a apreciat greşit circumstanţele stabilite. Cauza a fost examinată cu încălcarea termenului prevăzut de Legea nr.87 din 21 aprilie 2011. La adoptarea hotărîrii instanţa a ignorat practica stabilită pe aceste categorii de dosare şi practica CtEDO.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 noiembrie 2012, recursul declarat de Gheorghe Străisteanu a fost respins. La 05 octombrie 2015 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs cu dispunerea rejudecării recursului. În motivarea cererii de revizuire, Gheorghe Străisteanu a invocat prevederile art. 449 lit. g) și h) Codul de procedură civilă şi anume, consideră decizia instanței de recurs ca fiind una eronată, nefondată, lipsită de suport normativ și faptic, rezultată din aprecierea subiectivă și incompletă a probelor și a legislației în vigoare. A specificat, că la data de 18 februarie 2013 a depus o cerere la CEDO prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului său la un proces echitabil (art.6§1), dreptul la un recurs efectiv (art.13) și dreptul la proprietate privată (art.1§1 Protocolul adițional CEDO).

Cererea a fost anexată cu cererea cu nr. 62100/21. La 24 septembrie 2015 CEDO a publicat decizia la cererea nr. 16000/10, IALTEXGAL AURICA SA vs Moldovei, prin care a decis să comunice Guvernului RM despre încălcarea gravă de către instanțele naționale a dreptului la un proces echitabil (art.6§1) dreptul la un recurs efectiv (art.13) și dreptul la proprietate privată (art.1§1 Protocolul adițional CEDO), comise de instanțele naționale în 60 cauze. La decizia menționată este anexată o anexă a tuturor celor 60 de cauze, inclusiv și cererea nr. 62100/12 Străisteanu vs Moldova.

La 30 septembrie 2015, prin poștă recomandată, a primit de la CEDO informația despre comunicarea Guvernului Republicii Moldova a cererii nr. 62100/12 cu propunerea de a prezenta Înaltei Curți informații suplimentare pînă la data de 03 decembrie 2015, iar Guvernul RM este obligat să prezinte observațiile necesare pînă la data de 14 ianuarie 2016. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 Codul de procedură civilă.

De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă. S-a constatat că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 07 august 2012 cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Finanţelor RM a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 noiembrie 2012, recursul declarat de Gheorghe Străisteanu a fost respins. La 05 octombrie 2015 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs cu dispunerea rejudecării recursului.

Drept temei al cererii de revizuire au fost invocate prevederile art. 449 lit.g) și h) Cod de procedură civilă, dat fiind faptul că revizuientul la data de 18 februarie 2013 a depus o cerere la CEDO cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale protejate de CEDO, iar la 30 septembrie 2015, prin poștă recomandată, a primit informația despre comunicarea Guvernului Republicii Moldova a cererii nr. 62100/12. În conformitate cu art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Iar, în conformitate cu art. 449 lit. h) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr- o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. Conform art. 451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 Codul de procedură civilă, cu anexarea probelor ce le confirmă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 lit. g) și h) Codul de procedură civilă.

Cu privire la temeiul prevăzut la art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reține că, invocarea acestui temei de revizuire implică unele exigențe specifice, care urmează a fi luate în considerație. Astfel, reieșind din prevederile art. 11 din Legea cu privire la Agentul Guvernamental nr.151 din 30.07.2015 procedura amiabilă este confidențială, se face prin semnarea de declaraţii mutuale propuse cu asistenţa Curţii Europene ori a unui acord scris, care se încheie între Guvernul RM, reprezentat de Agentul Guvernamental și reclamant sau reprezentantul acestuia. Deci, în toate cazurile cînd este invocat acest temei la cererea de revizuire urmează să fie anexat acordul dat.

Simpla afirmare precum că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a derulat o procedură amiabilă nu va constitui temei de revizuire. La cererea de revizuire, în cazul invocării temeiului prevăzut la art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, pot fi anexate inclusiv și demersul Agentului guvernamental, răspunsul dat CtEDO despre notificarea Agentului Guvernamental, răspunsul dat CtEDO despre recunoașterea de către stat a violării drepturilor. De asemenea, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reține, că atunci cînd se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit.h) Codul de procedură civilă, adică CtEDO a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul RM a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță națională.

Sub acest aspect se constată că, admiterea cererii de revizuire este condiționată, în primul rînd de existența unei constatări a CtEDO privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale a cetățeanului.

La caz, revizuientul Gheorghe Străisteanu a prezentat în calitate de probă, comunicarea Curții europene (decizia în cauza IALTEXGAL AURICA SA c.Moldovei, cererea nr.16000/10 și alte 60 de cereri), din care face parte și cererea revizuientului, efectuată în temeiul art.54 § 2 b) din Regulamentul Curții europene, prin care instanța internațională, înainte de a se pronunța asupra admisibilității cererii, a decis cu privire la plîngerile reclamanților privind pretinsa violare a art.6 și 13 din Convenție și art.1§1 din protocolul adițional, să comunice Guvernului pentru a prezenta observațiile necesare asupra pretinselor violări pînă la data de 14 ianuarie 2016 sau în caz, contrar, solicitarea de încheiere a unui acord amiabil pînă la data indicată; de asemenea a invitat revizuientul să prezinte informații suplimentare pînă la 03 decembrie 2015, în cazul în care dispune de ele, cu privire la cererea înaintată.

Alte probe pertinente și admisibile, care ar condiționa admiterea cererii de revizuire, precum: acordul de reglementare amiabilă, demersul Agentului guvernamental, răspunsul dat CtEDO despre notificarea Agentului Guvernamental, răspunsul dat CtEDO despre recunoașterea de către stat a violării drepturilor, inclusiv existența unei hotărîri prin care CtEDO să constate încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale a cetățeanului etc, revizuientul nu a prezentat. În asemenea circumstanțe, la momentul actual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 lit. g) și h) Codul de procedură civilă, motiv pentru care ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României). În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Străisteanu Gheorghe, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 noiembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Finanţelor RM privitor la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil la examinarea cauzei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari