- Dosarul nr.
- 2ra-979/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 august 2013
- Părțile
- Străisteanu Gheorghe vs Ministerul Finanţelor
- Pe scurt
- Tergiversarea examinării cauzei
2ra-979/13 — Încălcarea dreptului de examinare în termen rezonabil
Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2ra-979/13 Judecător: E.Clim Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 14 august 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Străisteanu Gheorghe, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu Gheorghe către Ministerul Finanţelor al RM, cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2012, prin care a fost respinsă acţiunea, CONSTATĂ : La 07 iulie 2012, Străisteanu Gheorghe a înaintat o cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM, solicitînd încasarea sumei de 24 000 lei din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor RM în beneficiul său cu titlu de prejudicial moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile.
În argumentarea cererii, reclamantul a menţionat faptul că, la 27.09.2011, a depus o acţiune civilă în baza Legii nr.87 din 21.04.2011 la Curtea de Apel Chişinău către Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei din data de 29.05.2008 şi 19.09.2008. La 09.12.2011 a depus cerere în baza art. 4 alin. (4) al Legii nr.87 din 21.04.2011 şi art. 192 CPC către Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, prin care a solicitat emiterea unei încheieri judecătoreşti cu privire la obligarea adoptării unui act procesual, stabilind un anumit termen pentru accelerarea procedurii, însa cererea nu a fost examinată, iar judecarea cauzei a fost tergiversată pînă la 27.03.2012.
La 27.03.2012, Curtea de Apel Chişinău, a emis o hotărîre judecătorească prin care a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemiată. La 18.04.2012, reclamantul a depus cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 27.03.2012, iar la 14.06.2012 Curtea Supremă de Justiţie a emis o decizie irevocabilă prin care a anulat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din data de 05.03.2012, a rejudecat cauza şi a decis încasarea din contul statului în beneficiul reclamantului cu titlu de prejudiciul moral suma de 1000 lei pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei din 29.05.2008 şi 19.09.2008, însă asupra încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen de 3 luni prevăzut de art. 4 al Legii nr.87 din 21.04.2011, nu s-a expus.
Astfel considera reclamantul ca acţiunea civilă depusă la data de 27.09.2011 s-a judecat cu încălcarea gravă a art. 4 alin. (4) al Legii nr.87 din 21.04.2011, a art. 1 413 CPC şi a art. 242 CPC. Susţine Străisteanu Gheorghe că neexaminarea cererilor în termenii rezonabili, tergiversarea examinării acestora, au dus la încălcarea drepturilor sale. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2012, acţiunea a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, instanţa a conchis că există o decizie irevocabila şi executorie asupra încălcării termenului rezonabil la judecarea în fond a pricinii din 27.09.2011 şi, respectiv, Legea nr. 87 din 21.04.2011 nu prevede adresarea cu o cerere privind recunosterea încalacarii termenului rezonabil în cadrul judecării unei cauze privind recunosterea încalacarii termenului rezonabil, ci doar stabileşte în art. 4 alin. (4) termenul de trei luni pentru examinarea unor astfel de cereri.
Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, la 29 ianuarie 2013, Străisteanu Gheorghe a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea sa fie admisă integral. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanţa de fond nu a constatat circumstanţele importante pentru examinarea cauzei, iar hotărîrea recurată contravine normelor de drept material şi procedural. Astfel, Străisteanu Gheorghe a susţinut că reprezentantul Ministerului Finanţelor nu a prezentat un raport motivat, iar instanţa a judecat cauza în lipsa acestuia. Menţionează că instanţa de fond nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în acţiune, în special asupra termenelor de 3 luni, 60 zile şi 15 zile şi asupra prejudiciului cauzat.
Totodată, indică recurentul că hotărîrea contestată contravine practicii Curţii Supreme de Justiţie, care într-un caz similar a constatat încălcarea termenului de examinare de 3 luni prevăzut de lege şi a acordat 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de fond şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie admis, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.
La examinarea litigiului instanţa de fond a aplicat incorect normele de drept material ca urmare a aprecierii greşite a circumstanţelor cauzei şi în consecinţă a adoptat o hotărîre ilegală. Totodată, în speţă sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie nouă de admitere parţială a acţiunii. Potrivit materialelor cauzei, Străisteanu Gheorghe a înaintat o cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM, solicitînd încasarea sumei de 24 000 lei cu titlu de prejudicial moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a unei alte cauze civile intentate la 27.09.2011 în baza Legii nr.87 din 21.04.2011. Instanţa de fond a respins această acţiune, menţionînd faptul că procedurile extraordinare nu se includ în calculul duratei procedurilor, decît dacă prin ele s-a examinat fondul cauzei şi hotărîrea definitiva a fost casată.
La fel a conchis că există o decizie irevocabilă şi executorie asupra încalcarii termenului rezonabil la 2 judecarea în fond a pricinii din 27.09.2011, iar Legea nr. 87 din 21.04.2011 nu prevede adresarea cu o cerere privind recunosterea încalacarii termenului rezonabil în cadrul judecării unei cauze privind recunosterea incalacarii termenului rezonabil, ci doar stabileşte în art. 4 alin. (4) termenul de trei luni pentru examinarea unor astfel de cereri. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că hotărîrea instanţei de fond este ilegală, pornind de la următoarele. Materialele cauzei denotă faptul că Străisteanu Gheorghe, la 27.09.2011, a depus o acţiune civilă în baza Legii nr.87 din 21.04.2011 la Curtea de Apel Chişinău către Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei din data de 29.05.2008 şi 19.09.2008.
La 09.12.2011 a depus cerere în baza art. 4 alin. (4) al Legii nr.87 din 21.04.2011 şi art. 192 CPC către Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, prin care a solicitat emiterea unei încheieri judecătoreşti cu privire la obligarea adoptării unui act procesual, stabilind un anumit termen pentru accelerarea procedurii, însa cererea nu a fost examinată, iar judecarea cauzei a fost tergiversată pînă la 27.03.2012. La 27.03.2012, Curtea de Apel Chişinău, a emis o hotărîre judecătorească prin care a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemiată.
La 18.04.2012, reclamantul a depus cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 27.03.2012, iar la 14.06.2012 Curtea Supremă de Justiţie a emis o decizie irevocabilă prin care a anulat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din data de 05.03.2012, a rejudecat cauza şi a decis încasarea din contul statului în beneficiul reclamantului cu titlu de prejudiciul moral suma de 1000 lei pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei din 29.05.2008 şi 19.09.2008. În conformitate cu art. 4 alin. (4) a Legii nr. 87 din 21.04.2011, cererea de chemare în judecată se examinează de instanţa de judecată sesizată în cel mult 3 luni de la depunerea sa.
Analizînd circumstanţele cauzei prin prisma normei de drept evocate, Colegiul constată cu certitudine că, la examinarea cauzei civile în instanţa de fond înaintate de Străisteanu Gheorghe la 27.09.2011 în baza Legii nr.87 din 21.04.2011 şi finalizate la 27.03.2012, a fost încălcat termenul stabilit de 3 luni. Or, acest termen este prevăzut printr-o normă imperativă a legii şi nu lasă loc de interpretări sau extensiuni a sensului său. Mai mult ca atît, depăşirea acestui termen, care este expres stabilit, nici nu şi- a găsit justificare în materialele cauzei, cu toate că instanţa de fond era obligată să întreprindă careva acte procedurale pregătitoare pentru începerea examinării cauzei în fond, acţiuni reglementate şi de alte norme de drept.
Or, în conformitate cu art. 192 alin. (1) CPC, pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil, iar criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă. Astfel, Colegiul constată cu certitudine depăşirea termenului de examinare în instanţa de fond a categoriei date de litigii. Referitor la termenul de examinare în instanţa de recurs, Colegiul reţine 3 următoarele.
Potrivit art. 413 alin. (5) CPC (în vigoare de la 01.07.2011 pînă la 30.11.2012), judecarea recursului cu privire la pricinile care apar în legătură cu încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau cu încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi cu repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare nu poate depăşi termenul de 60 zile de la depunerea cererii de recurs. La caz, recursul împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău a fost depus la 18.04.2012 şi a fost examinat la 14.06.2012 (f.d. 24, 31). Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că examinarea cauzei vizate în instanţa de recurs a avut loc în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare la acea dată.
În conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti nr. 87 din 21.04.2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.
(6) Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Ca urmare, din contextul normei citate rezultă că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.
Convenţia Europeană al Drepturilor Omului garantează, în art. 6 pct. 1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: „Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa”. Cerinţa Convenţiei trebuie raportată la fiecare caz în parte, luînd în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei şi exercitarea căilor de atac.
Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înlăturarea incertitudinii în care se găsesc părţile prin restabilirea, cît mai curînd posibil, a drepturilor încălcate şi prin reinstaurarea legalităţii, care trebuie să guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept, ceea ce constituie o garanţie a unui proces echitabil. Conform art. 5 alin. (1) şi (2) al Legii nr. 87 din 21.04.2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a 4 cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată.
La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. Reglementări similare se regăsesc şi în art. 41 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, la aprecierea prejudiciului moral se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul părţilor, precum şi miza pentru reclamant.
Prin urmare, conducîndu-se de criteriile de apreciere a prejudiciului moral prin prisma prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii nr. 87 din 21.04.2011, Colegiul conchide că simpla constatare a încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că instanţa de fond eronat a aplicat legea materială la soluţionarea litigiului dedus judecăţii în speţă, deoarece, prin actele cauzei a fost demonstrată încălcarea termenelor de examinare a categoriei date de litigii şi, în consecinţă, survenirea consecinţelor acestei încălcări. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios asministrativ ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2012 şi de a adopta o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii.
Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Străisteanu Gheorghe. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2012 şi se adoptă o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii. Se constată încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei Străisteanu Gheorghe către Ministerul Finanţelor depuse la 27.09.2011. În rest acţiunea se respinge. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5