2ra-438/15 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: V.Boico nr.2ra-438/15 instanţa de apel: L.Popova, M. Moraru, A. Panov ÎNCHEIERE 11 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Străisteanu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, casată integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 02 aprilie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 08 octombrie 2013 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că, la 18 aprilie 2011 a depus cerere în baza art.262 CPP către Parlamentul Republicii Moldova, prin care a cerut înregistrarea sesizării la un control special, cu expedierea Procurorului General pentru examinare în ordinea art.9,art.274 CPP şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate care l-au deţinut vădit ilegal în Penitenciarul nr.13 din mun.

Chişinău în perioada 08-13 iulie 2013. La 13 octombrie 2011, deci peste 6 luni de la depunerea cererii, Procuratura mun. Chişinău pe faptul acţiunilor ilegale ale persoanelor responsabile din cadrul Penitenciarului nr.13 din mun. Chişinău a pornit urmărirea penală în baza art.328 alin.(3) CP, iar dosarul a fost expediat conform competenţei la Procuratura militară Chişinău pentru efectuarea urmării în continuare. La 11 noiembrie 2011 reclamantul a depus o plîngere în baza art.313 CPP către judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, prin care a solicitat, conform art.20 CPP, adoptarea unei încheierii judecătoreşti cu privire la obligarea organului de urmărire penală al Procuraturii militare Chişinău să întreprindă un act procesual, stabilind după caz un anumit termen pentru accelerarea examinării cauzei în conformitate cu art.19, 20 şi 259 CPP.

Judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău însă la 21 noiembrie 2011 a emis o încheiere irevocabilă prin care a respins plîngerea depusă de reclamant împotriva acţiunilor (inacţiunilor) ilegale ale procurorilor din Procuratura militară Chişinău, pe motiv că cerinţele menţionate în plîngere nu ţin de competenţa judecătorului de instrucţie. La 21 decembrie 2011 procurorul militar Ion Bazatin a emis o ordonanţă, prin care a dispus recunoaşterea lui Străisteanu Gheorghe în calitate de parte vătămată în cadrul procesului penal, însă la 15 martie 2012, peste un an de zile de la depunerea cererii, acelaşi procuror a emis o ordonanţă vădit ilegală de clasare a cauzei penale.

Reclamantul indică că, la 12 iunie 2012 examinînd plîngerea depusă în baza art.313 CPC RM împotriva ordonanţei de clasare a cauzei penale din 15 martie 2012, judecătorul de instrucţie a emis o încheiere prin care a admis plîngerea lui Străisteanu Gheorghe, a anulat ordonanţa de clasare a cauzei penale nr.2010028105 din 15 martie 2012, precum şi a anulat ordonanţa de respingere a plîngerii din 24 mai 2012 şi a obligat procurorul să lichideze încălcările comise în privinţa reclamantului. Astfel, la 27 iulie 2012, 30 iulie 2012 şi 14 august 2012 a depus plîngeri în baza art.298 CPP RM către Procurorul General împotriva acţiunilor ilegale ale procurorilor din Procuratura militară, solicitând implicarea procurorului ierarhic superior pentru a stabili un termen organului de urmărire penală în care să fie finalizată urmărirea penală, a cerut constatarea faptului încălcării termenului rezonabil comis în cadrul efectuării urmării penale.

La 03 octombrie 2012 judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău a emis o încheiere irevocabilă de respingere a plîngerii, pe motiv că obligarea procurorului pentru a stabili un termen în scopul finalizării urmării penale şi constatarea încălcării dreptului la efectuarea urmării penale în termen rezonabil, nu ţine de competenţa judecătorului de instrucţie. La 25 februarie 2013 procurorul Bazatin Ion repetat a emis o încheiere vădit ilegală de clasare a cauzei penale. Prin încheierea judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 mai 2013 a emis repetat o încheiere de irevocabilă de anulare a ordonanţei procurorului din 25 februarie 2013 şi a obligat procurorul să lichideze încălcările comise.

Cu toate acestea, la 28 iunie 2013 procurorul militar Bazatin Ion a emis pentru a treia oară o încheiere ilegală de clasare a cauzei penale nr.2011028105, or aceasta nefiind adusă la cunoştinţa reclamantului decît după intentarea prezentei acţiuni. Reclamantul a mai menţionat că, la 06 septembrie a depus o plîngere în baza art.299 CPP către Procuratura Generală împotriva acţiunile ilegale a procurorului din Procuratura militară Chişinău - Bazatin Ion. Prin scrisoarea nr.26-37/12-239 din 29 septembrie 2013, Procuratura Generală l-a informat că la 19 septembrie 2013 a fost anulată ordonanţa de clasare a cauzei penale din 28 iunie 2013 emisă de procurorul Bazatin Ion şi dispusă atenţionarea lui asupra erorilor admise la instrumentarea cauzei penale.

Susţine că ordonanţa cu privire la anularea ordonanţei din 20 iunie 2013 nu i-a fost expediată. Astfel, procurorul Procuraturii militare Chişinău, Bazatin Ion, vădit ilegal timp de 2,7 ani a tergiversat finalizarea urmăriri penale, încălcându-i grav dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei. Cere reclamantul constarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr.2011028105, încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul său a sumei de 7000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr.2011028105. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 02 aprilie 2014, acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatată încălcarea dreptului reclamantului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi dispusă încasarea din bugetul statului în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe a prejudiciului moral în sumă 5000 lei, în rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, casată integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 aprilie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 10 noiembrie 2014 Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a menţionat că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Astfel, instanţa de apel a admis apelul motivat declarat de Ministerul Justiţiei abia peste 6 luni de zile de la data recepţionării hotărîrii primei instanţe, deci cu omiterea termenului legal, în cazul în care norma procedurală instituie expres termenul de 30 zile. Deci, instanţa la examinarea apelului declarat eronat a interpretat Recomandarea CEDO şi Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr.6 din 01 noiembrie 2012. Totodată, la materiale dosarului a fost anexate 2 decizii irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie, prin care anume la examinarea cauzelor penale a fost constatată încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Respectiv, instanţa a ignorat practica judiciară existentă, în final casînd hotărîrea primei instanţe fără vreun temei legal. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Străisteanu Gheorghe nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de Străisteanu Gheorghe în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat