2ra-586/14 — Constatarea faptului acceptării succesiunii

prima instanţă I. Ţonov dosarul nr.2ra-586/14 instanţa de apel E. Secrieru A. Parpalac S. Leu ÎNCHEIERE 19 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ana Mihalinciuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Cula împotriva Anei Mihalinciuc, intervenienţii accesorii Sofia Stoianov, Maria Racoviţ, Ludmila Chilianciuc şi Stepan Cula cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi partajarea averii succesorale, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 17 octombrie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Ivan Cula şi Ana Mihalinciuc şi menţinută hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 05 august 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 06 februarie 2012, Ivan Cula a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Anei Mihalinciuc, intervenienţii accesorii Sofia Stoianov, Maria Racoviţ, Ludmila Chilianciuc şi Stepan Cula cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi partajarea averii succesorale.

În motivarea acţiunii reclamantul Ivan Cula a indicat că el este frate cu pârâta, de fapt, în familie sunt 6 copii. La 05 ianuarie 1993 a decedat tatăl lor, Cula Fiodor, care i-a testat casa de locuit din satul Constantinovca, raionul Căuşeni şi cota valorică pe care le-a acceptat, a înregistrat dreptul său de proprietate asupra bunurilor care i-au aparţinut tatălui său. La 21 martie 2011 a decedat mama sa Cula Pelagheia, care nu a lăsat testament, însă el este unicul moştenitor care a acceptat succesiunea prin intrarea în posesia averii succesorale. Susţine că după expirarea termenului de 6 luni s-a adresat la notar să-şi perfecteze drepturile succesorale asupra terenurilor care i-au aparţinut mamei sale, unde a aflat că sora sa, Ana Mihalinciuc a depus o declaraţie de acceptare a succesiunii.

La 30 septembrie 2011 s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere 1 privind constatarea faptului acceptării succesiunii, care a fost scoasă de pe rol din motiv că s-a ivit litigiu cu sora lui. Mai afirmă că ceilalţi moştenitori s-au dezis de cota lor în folosul lui, de aceea consideră că pârâta are dreptul doar la o 1/6 cotă-parte din terenurile agricole care i-au aparţinut defunctei, Pelagheia Cula. Terenurile agricole permanent au fost prelucrate de dânsul, a achitat şi achită impozitele, culege roadă de pe terenuri. Pârâta niciodată nu a achita impozitele, nu au participat la prelucrarea terenurilor.

Prin urmare, solicită Ivan Cula partajarea averii succesorale rămase după decesul mamei Pelagheia Cula şi anume a terenului cu nr. cadastral 2330102005 cu suprafaţa de 2,5363 ha, terenul cu nr. cadastral 2330108067 cu suprafaţa de 0,7127 ha şi terenul cu nr. cadastral 2330103048 cu suprafaţa de 0,0967 ha, situate în extravilanul satului Constantinovca, raionul Căuşeni, atribuirea în proprietatea pârâtei 1/6 cotă-parte din averea succesorală, cealaltă cotă să-i fie atribuită lui, constatarea faptului că el a acceptat succesiunea după decesul mamei sale, Pelagheia Cula. Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 05 august 2013, acţiunea a fost admisă parţial. A fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Ivan Cula după decesul mamei sale Pelagheia Cula, decedată la 21 martie 2011, cu ultimul domiciliu în satul Constantinovca, raionul Căuşeni, prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral.

A fost determinate cotele-părţi din averea succesorală, atribuindu-i fiecărui moştenitor legal, care a acceptat succesiunea, cîte ½ cotă-parte ideală din masa succesorală rămasă după decesul Pelagheii Cula, fără separarea cotelor în natură. Hotărârea de judecată serveşte drept temei pentru eliberarea de către notarul care a deschis dosarul succesoral, a certificatelor de moştenitor legal pe numele succesorilor Cula Ivan şi Mihalinciuc Ana, revenindu-i fiecăruia cîte ½ cotă parte din averea succesorală rămasă după decesul Pelagheii Cula. A fost respinsă pretenţia cu privire la partajul averii succesorale. A fost explicat părţilor Ivan Cula şi Ana Mihalinciuc că partajul averii succesorale se face după primirea certificatului de moştenitor legal.

A fost încasat de la Ivan Cula în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 17 octombrie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Ivan Cula şi Ana Mihalinciuc şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 12 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Ana Mihalinciuc a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri prin care ea să fie recunoscută ca succesor legal al terenurilor agricole rămase după decesul mamei sale.

Recurenta Ana Mihalinciu, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece instanţele au emis hotărâri ce nu corespund legislaţiei in vigoare şi anume nu au ţinut cont de faptul că după decesul mamei sale ea a acceptat moştenirea în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii prin depunerea la 16 septembrie 2011 a unei declaraţii de acceptare a succesiunii. Astfel consideră că ea a devenit unicul moştenitor deoarece ceilalţi fraţi nu s-au adresat în termen de 6 luni la notar pentru a accepta succesiunea. 2 Consideră că instanţele de judecată neîntemeiat i-a admis acţiunea intimatului bazându-se pe faptul că acesta a prelucrat desinestătător terenurile agricole şi tot el achită şi a achitat impozitul funciar.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ana Mihalinciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Anei Mihalinciuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 d i s p u n e: Recursul Anei Mihalinciuc se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4