2ra-616/14 — Încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2ra-616/14 prima instanţă: A. Spoială instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu ÎNCHEIERE 13 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Dumbravă Veaceslav, Istrati Nichifor, Guzic Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Rusu Ana împotriva lui Dumbravă Veaceslav şi intervenienţii accesorii Istrati Nichifor, Guzic Mihail, cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Rusu Ana, casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 04 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La data de 12 noiembrie 2012, Rusu Ana, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumbravă Veaceslav şi intervenienţii accesorii Istrati Nichifor, Guzic Mihail, cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii, a indicat reclamanta că, la data de 11 septembrie 2011, în jurul orelor 21:05, cînd automobilul ei staţiona în drum în faţa porţii gospodăriei, a fost tamponată din spate de autoturismul de modelul „Volvo 850” cu nr. de înmatriculare CJZ 354 de culoarea vişinie, anul procedurii 1995, care conform certificatului de înmatriculare este proprietate privată a pîrîtului Dumbravă Veaceslav.

Menţionează reclamanta, că la acel moment autoturismul de model „Volvo 850” cu nr. de înmatriculare CJZ 354, se afla în posesiunea lui Istrati Nichifor, care a cedat conducerea autoturismului nepotului său, Guzic Mihail. Astfel, ultimul, aflîndu-se în stare de ebrietate alcoolică, a început deplasarea pe timp de noapte fără a conecta lumina la autoturism, în rezultatul tamponării, automobilului reclamantei i-a fost deteriorată bara de protecţie din spate, uşa din spate din partea stîngă. Precizează reclamanta că pentru reparaţia autovehiculului sunt necesare materiale şi efectuarea de lucrări de reparaţie estimate la 5550 lei. De asemenea, susţine că pentru predarea dreptului de a conduce automobilul unei persoane în stare de ebrietate cu grad avansat, Istrati Nichifor a fost atras la răspundere contravenţională, iar Guzic Mihail pentru conducerea automobilului în stare de ebrietate a fost atras la răspundere penală.

Reclamanta a adresat multiple apeluri verbale şi chiar în formă scrisă la persoanele responsabile de comiterea accidentului rutier, însă fără rezultate. Din considerentul că nici o persoană din cei vinovaţi de accident nu a intenţionat să efectueze despăgubirea, reclamanta menţionează că a fost nevoită să se adreseze la un centru de deservire tehnică, pentru a aprecia lucrările de reparaţie şi restabilirea automobilului. Conform certificatului eliberat de centrul specializat al SRL „Nixerlux”, pentru repararea automobilului sunt necesare materiale şi lucrări în valoare de 5550 lei, ce constituie mărimea prejudiciului cauzat reclamantei în rezultatul accidentului rutier. Cere Rusu Ana, încasarea de la pîrît a prejudiciului material în sumă de 5550 lei, a cheltuielilor de judecată şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 3800 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 aprilie 2013, acţiunea înaintată de Rusu Ana împotriva lui Dumbravă Veaceslav şi intervenienţii accesorii Istrati Nichifor, Guzic Mihail, cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2013, apelul declarat de Rusu Ana, a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 aprile 2013 şi emisă o nouă hotărâre prin care: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Rusu Ana către Dumbravă Veaceslav şi intervenienţii accesorii Istrati Nichifor, Guzic Mihail, cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. S-a încasat de la Dumbravă Veaceslav în beneficiul Anei Rusu prejudiciul material cauzat de un izvor de pericol sporit în sumă de 5550 lei.

S-a încasat de la Dumbravă Veaceslav în beneficiul Anei Rusu cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1000 lei. S-a respins cerinţa privind încasarea prejudiciului moral ca fiind nefondată. La data de 12 decembrie 2013, Dumbravă Veaceslav, Istrati Nichifor şi Guzic Mihail au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea decizie instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurenţii au invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, instanţa încălcînd normele de drept material şi procedural. În special, au invocat recurenţii că intimata urma să înştiinţeze, în termenul stabilit de legislaţie, compania de asigurare pentru a documenta cazul asigurat şi a primi despăgubiri.

Acest fapt, lasă loc de dubii în privinţa pagubelor pricinuite automobilului intimatei. Mai menţionează recurenţii că din dosar lipseşte dovada citării legale despre data, locul şi ora şedinţei de judecată. La fel, instanţa nu a expediat participanţilor la proces copii de pe cererea de apel. Complementar, consideră recurenţii că Ana Rusu a depus cererea de apel peste termenul legal de 30 de zile, prevăzut de art. 362 CPC. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Argumentele din recurs despre depunerea cererii de apel peste termen şi despre necitarea recurenţilor la examinarea cauzei sînt nefondate, deoarece, conform plicului poştal, apelanta a depus apelul împotriva hotărîrii din 04.04.2013, la data de 03.05.2013, adică în termenul prevăzut de lege, iar Dumbravă Veaceslav a fost informat despre data, ora şi locul şedinţei prin citare public, ceilalţi recurenţi participînd la examinarea cauzei.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurenţilor cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurenţilor, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Dumbravă Veaceslav, Istrati Nichifor, Guzic Mihail ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Dumbravă Veaceslav, Istrati Nichifor, Guzic Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi