2ra-2261/13 — Încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin infracţiune

prima instanţă: I. Rabei dosarul nr. 2ra-2261/13 instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, V. Tripaduş ÎNCHEIERE 24 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Stici Dmitri şi Stici Viorica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stici Dmitri şi Stici Viorica împotriva lui Dobriborş Vasile privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Stici Dmitri şi Stici Viorica, cu modificarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 04 octombrie 2012, c o n s t a t ă La 29 septembrie 2011 Stici Dmitri şi Stici Viorica au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dobriborş Vasile privind încasarea prejudiciului material şi moral, solicitînd încasarea din contul lui Dobriborş Vasile în beneficiul lui Stici Viorica prejudiciul moral în mărime de 100000,00 lei, prejudiciul material în sumă de 30000,00 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 5000,00 lei, şi în beneficiul lui Stici Dmitri prejudiciul moral în sumă de 50000,00 lei.

În motivarea acţiunii reclamanţii Stici Dmitri şi Stici Viorica au indicat, că la data de 14 septembrie 2008, aproximativ la orele 1045, pîrîtul, conducînd automobilul de model „Opel Ascona”, cu numărul de înmatriculare BL AU 091, deplasîndu-se pe un drum rudimentar din sat. Pociumbăuti, raionul Rîşcani, ajungînd la intersecţia drumurilor de semnificaţie neechivalentă, la traversarea drumului cu prioritate de pe drumul secundar, nu a ţinut cont de situaţia rutieră, nu s-a asigurat că nu va crea obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic şi nu a cedat trecerea vehiculului de model „Mercedes”, cu numărul de înmatriculare C JP 249, condus de Stici Dmitri, fapt în urma căruia a avut loc tamponarea automobilelor în cauză.

În rezultatul accidentului rutier, pasagerei automobilului „Mercedes”, Stici Viorica i-a fost cauzat vătămări corporale medii sub formă de trauma cranio- cerebrală închisă cu comoţie cerebrală minoră, fractura închisă a oaselor nazale, 1 echimoze şi edem paraorbital, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico- legală nr. 48 „D” din 10 octombrie 2008, iar reclamantului Stici Dmitri prejudicii morale. Se menţionează că prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 12 iulie 2011 Dobriborş Vasile a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 unităţi convenţionale, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Pe parcursul examinării pricinii reclamantul Stici Dmitri a modificat cerinţele prin majorarea cuantumului cheltuielilor de judecată, indicînd că el a suportat cheltuieli de judecată şi pe parcursul examinării cauzei penale în mărime de 5000 lei, care urmează să fie încasată de la Dobriborş Vasile în beneficiul său.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 04 octombrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, s-a încasat de la Dobriborş Vasile în beneficiul lui Stici Viorica prejudiciul material în sumă de 1013,00 (una mie treisprezece) lei în calitate de cheltuieli de tratament, suma de 160,00 (una sută şaizeci) lei în calitate de cheltuieli de perfectare a procurii, suma de 1000,00 (una mie) lei în calitate de prejudiciu moral suportat în rezultatul infracţiunii, suma de 500,00 (cinci sute) lei în calitate de cheltuieli de asistenţă juridică acordată de către Centrul National Independent pentru Investigaţii Apărarea Drepturilor Omului, suma de 300,00 (trei sute) lei în calitate de cheltuieli de asistenţă juridică acordată de către BAA „Justiţia Juvenilă”, ca fiind necesare şi rezonabile.

S-a încasat din contul lui Dobriborş Vasile în beneficiul lui Stici Dmitri suma de 155,00 (una sută cincizeci cinci) lei în calitate de cheltuieli de perfectare a procurii, suma de 500,00 (cinci sute ) lei în calitate de cheltuieli de asistenţă juridică acordată de către Centrul Naţional Independent pentru Investigaţii Apărarea Drepturilor Omului şi suma de 300,00 (trei sute) lei în calitate de cheltuieli de asistenţă juridică acordată de către BAA „Justiţia Juvenilă”, ca fiind necesare şi rezonabile, suma de 500,0(cinci sute) lei în calitate de prejudiciu moral suportat în rezultatul infracţiunii. S-a încasat din contul lui Dobriborş Vasile în beneficiul statului suma de 150,00 (una sută cincizeci) lei în calitate de taxă de stat.

În rest, acţiunea a fost respinsă. Cu apel hotărîrea primei instanţe a fost atacată de către Stici Dmitri şi Stici Viorica, care au cerut casarea parţială a acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care cerinţele apelanţilor din acţiune să fie admise integral.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2013 a fost admis apelul declarat de către Stici Dmitri şi Stici Viorica, modificată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 04 octombrie 2012, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Stici Dmitri şi Stici Viorica împotriva lui Dobriborş Vasile privind 2 încasarea prejudiciului material şi moral prin majorarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Stici Viorica de la 1000 (una mie) lei pînă la 5000 (cinci mii) lei şi prin majorarea cheltuielilor de asistenţă juridică acordată de către BAA „Justiţia Juvenilă” încasată în beneficiul lui Stici Dmitri şi Stici Viorica de la 300 (trei sute) lei pînă la 500 lei pentru fiecare.

În rest hotărîrea a fost menţinută. Soluţia instanţei de apel a fost argumentată prin aceea, că prima instanţă întemeiat a concluzionat că Dobriborş Vasile urmează să achite lui Stici Viorica prejudiciul moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale, însă la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanţa de judecată a lăsat fără argumentare starea sufletească şi gravitatea suferinţelor psihice ale apelantei Stici Viorica, din care considerent cuantumul prejudiciului moral urmează a fi modificat, majorînd suma la 5000 lei. Totodată, instanţa de apel a considerat neîntemeiată concluzia primei instanţe de micşorare a cuantumului cheltuielilor de asistenţă juridică, acordată de către BAA „Justiţia Juvenilă”, de la 500 lei pînă la 300 lei.

Cuantumul de 500 lei pentru acordarea asistenţei juridice apelanţilor la examinarea pricinei civile de către avocatul stagiar, Sardari M., este real (confirmat prin bonuri de plată), necesar şi rezonabil, reieşind din faptul participării ultimului la şedinţe de judecată, pregătirea susţinerilor verbale. La fel, instanţa de apel a menţionat că prima instanţă corect a constatat existenţa prejudiciului material în mărimea admisă de către aceasta, fiind confirmată prin probe anexate la materialele cauzei La 26 aprilie 2013 Stici Dmitri şi Stici Viorica au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, modificarea acestora, cu admiterea integrală a cerinţelor acţiunii.

În motivarea recursului recurenţii au indicat că instanţele judecătoreşti au apreciat arbitrar probele, iar concluziile acestora sunt unele eronate, contrare circumstanţelor pricinii şi contrare normelor de drept aplicabile raportului juridic litigios. La 05 iulie 2013 Dobriborş Vasile prin intermediul cancelariei a depus o referinţă invocînd dezacordul cu recursul declarat de Stici Dmitri şi Stici Viorica, solicitînd respingerea acestuia cu menţinerea hotărîrilor contestate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie indică şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Stici Dmitri şi Stici Viorica, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Stici Dmitri şi Stici Viorica, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Stici Dmitri şi Stici Viorica ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 4 d i s p u n e Recursul declarat de către Stici Dmitri şi Stici Viorica, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5