2ra-626/14 — Anularea ordinului de sancţionare

prima instanţă: V.Ghedreuţan nr.2ra-626/14 instanţa de apel: I.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi ÎNCHEIERE 12 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Burcovschi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bursacovschi Mihail către Centrul de Sănătate Publică Drochia cu privire la recunoaşterea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare ca fiind nul şi recuperarea prejudiciului moral cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 17 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Mihail Burcovschi, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Drochia din 27 iunie 2013, c o n s t a t ă La 20 martie 2013 Mihail Burcovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Sănătate Publică Drochia cu privire la recunoaşterea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare ca fiind nul şi recuperarea prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acţiunii a invocat că, prin ordinul 185 din 14 septembrie 2012 i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară - mustrare aspră pe motivul încălcării grave a disciplinei de muncă precum că „de către medicul igienist Mihail Bursacovschi nu s-au luat măsuri de prevenire şi control a lichidării factorului de risc pe perioada destul de îndelungată. Populaţia nu a fost înştiinţată despre pericolul existent, nu s-au îndreptat prescripţii sau informaţii în adresa Administraţiei Publice locale, sursele de apă contaminate microbiologic nu s-au dezinfectat, nu s-au repetat analizele calităţii apei pentru confirmarea inofensivităţii şi nu s-au cercetat sursele posibile de contaminare a fîntînelor.

Total s-au examinat 174 fîntîni din 11 localităţi, ce au constituit 47 %. Prejudiciul adus instituţiei cît şi populaţiei este destul de impunător”. Pînă la emiterea ordinului nr.185 din 14 septembrie 2012 angajatorul-medic şef al Centrului de Medicină Preventivă Drochia nu i-a solicitat nici o explicaţie în scris pentru a-l informa despre modul îndeplinirii prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.934 din 15 august 2007. Medicul şef în ziua de 19 septembrie 2012, ora 14:50, în prezenţa a cîţiva colegi de serviciu i-a prezentat o notă de serviciu fabricată de el însuşi datată cu 14 septembrie 2012 pentru a face cunoştinţă şi de a o semna. Explicaţiile sale nu au fost luate în consideraţie. Consideră că angajatorul a comis o ilegalitate în raport cu el ca angajat şi există temeiuri de încasare a prejudiciului moral cauzat prin ignoranţă şi atitudinea umilitoare pe care-l echivalează cu 15 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 27 iunie 2013 acţiunea a fost parţial admisă, fiind recunoscut nul ordinul medicului şef al Centrului de Sănătate Publică Drochia nr.185 din 14 septembrie 2012 „cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare medicului igienist Mihail Burcovschi”, în rest acţiunea fiind respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 17 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Mihail Burcovschi, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Drochia din 27 iunie 2013. La 12 decembrie 2013 Mihail Burcovschi a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 17 octombrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea în parte a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cerinţa cu privire la încasarea prejudiciului moral.

În motivarea recursului a indicat că instanţa de apel, ingnorînd circumstanţele de fapt ale pricinii, la aprecierea juridică a naturii raporturilor juridice litigioase a aplicat selectiv, neîntemeiat şi incorect prevederile de drept material incidente în speţă. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mihail Burcovschi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Mihail Burcovschi în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihail Burcovschi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Mihail Burcovschi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat