2ra-161/14 — Repararea prejudiciului

prima instanţă: V.Negru dosarul nr. 2ra-161/14 instanţa de apel: N.Vascan, E.Clim, I.Cotruţă DECIZIE 12 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Liliana Catan Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Pădurean Constantin prin intermediul reprezentantului Leşan Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pădurean Constantin împotriva lui Beregoi Vladimir privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iulie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Pădurean Constantin şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 24 decembrie 2012, c o n s t a t ă La 31 mai 2011 Pădurean Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Beregoi Vladimir privind repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 30 decembrie 2005 în jurul orelor 18:30, Beregoi Valadimir, fiind în stare de ebrietate, în apropierea barului „Şeng” din str. Hajdeu 29, mun. Chişinău, l-a lovit cu o sticlă de bere în cap iar mai apoi i-a aplicat lovituri în diferite părţi ale corpului, cauzîndu-i leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală, hematom intracerebral postraumatic temporo-parietal pe stînga, hematom subdural minor etajat pe stînga, hemoragie subarahnoidiană ce au condiţionat afazia motorie hemipareză profundă de dreapta care se califică drept vătămări corporale grave, confirmate prin raportul de expertiză medico-legală nr. 177/D din 22.01.2006.

Reclamantul a indicat că prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 29 ianuarie 2007, emisă în cauza penală nr. 1-194/07 Beregoi Vladimir Mihai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal. 1 Prin aceeaşi sentinţă acţiunea civilă privind repararea prejudiciului material şi moral a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunţe instanţa civilă. Menţionează reclamantul că, în urma provocării leziunilor corporale a fost internat într-o instituţie medicală unde i s-a acordat tratament medical, fiind nevoit să suporte cheltuieli ce ţin de efectuarea investigaţiilor, procedurilor de tratament, pentru procurarea medicamentelor, precum şi cheltuieli legate cu transportul pentru deplasarea de la locul de trai la instituţiile medicale.

Consideră că stabilirea pagubei şi a despăgubirilor urmează a fi făcută ţinîndu-se cont de veniturile pe care le obţinea dacă ar fi desfăşurat o activitate în interes propriu, inclusiv valoarea prestaţiilor în gospodăria personală, activitatea sa ca muncitor ziler. Indică că a fost un muncitor sezonier, care nu avea un contract de muncă, iar în urma acţiunilor ilegale ale pîrîtului şi-a pierdut ireversibil capacitatea de muncă, nu mai poate să se mai încadreze în cîmpul muncii şi nu-şi poate întreţine existenţa. Nu este în stare să muncească întrucît membrele sale din partea stîngă a corpului nu sunt funcţionale pe deplin, motiv pentru care se deplasează cu greu, la fel, îi este îngreunat procesul de vorbire şi are crize epileptice.

În urma comiterii infracţiunii i-a fost cauzate dureri fizice, frămîntări sufleteşti, curmarea unor planuri de ordin personal, ceea ce i-a provocat un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 1000 000 lei. Cere reclamantul, încasarea prejudiciului material sub formă de salariu mediu lunar, în sumă de 156 300 lei, pentru perioada ianuarie 2006 – aprilie 2011, inclusiv; încasarea prejudiciului moral în mărime de 1000 000 lei şi cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 decembrie 2012 cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind încasat de la Beregoi Vladimir în beneficiul lui Pădurean Constantin cu titlu de prejudiciu moral suma de 50 000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 96 lei.

Cerinţa lui Pădurean Constantin privind încasarea prejudiciului material s-a respins ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Pădurean Constantin a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de Pădurean Constantin şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 decembrie 2012. La 28 august 2013 Pădurean Constantin a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. În susţinerea recursului s-a indicat că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material reglementate de raportul 2 juridic litigios.

De asemenea, la soluţionarea litigiului, instanţele de judecată nu au ţinut cont de prevederile pct. 21 din hotărîrea explicativă a Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 6 din 04.07.2005, în care se explică că la soluţionarea litigiilor privind recuperarea daunelor legate de vătămarea sănătăţii ori a integrităţii corporale se va avea în vedere că prejudiciul recuperabil în legătură cu pierderea sau diminuarea capacităţii de muncă cu caracter permanent ori pe o durată de timp ce nu poate fi determinată, se calculează în mod diferit în dependenţă de faptul dacă victima este o persoană majoră sau un minor. Atunci cînd victima este o persoană majoră încadrată, în muncă, ea va fi îndreptăţită să primească, sub formă de prestaţii periodice veniturile lunare de care a fost lipsită ca urmare a vătămării suferite.

În cazul cînd victima, deşi majoră, nu este încadrată în muncă, stabilirea pagubei şi a despăgubirilor se va face ţinîndu-se cont de veniturile pe care le obţinea ea, dacă ar fi desfăşurat o activitate în interes propriu, inclusiv valoarea prestaţiilor în gospodăria personală, activitatea sa ca muncitor zilier sau în raport de altă ocupaţie, asigurîndu- se astfel repararea integrală a prejudiciului. În acest sens susţine că, în urma leziunilor corporale cauzate, i s-a stabilit grad de invaliditate prin aceea că şi-a pierdut ireversibil capacitatea de muncă, pe acest motiv, fiind un muncitor sezonier, nu mai poate să se încadreze în cîmpul de muncă. Consideră că hotărîrile contestate în această parte sunt emise contrar circumstanţelor de fapt ale pricinii, şi contrar normelor legale este prejudiciat în drepturile sale.

În ceea ce priveşte încasarea pagubei morale susţine că la evaluarea prejudiciului moral, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel urmau să aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional şi familial atît pentru moment, cît şi pentru viitor, ceea ce instanţele de judecată nu au apreciat, astfel încît prejudiciul moral acordat nu constituie o compensaţie echitabilă suferinţelor suportate. Referitor la termenul declarării recursului Colegiul consideră că acesta a fost declarat în termen, deoarece decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 17.07.2013, astfel, recursul depus la 28.08.2013 a fost depus în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 CPC.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Pădurean Constantin prin intermediul reprezentantului Leşan Ana, a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să 3 trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Analizînd raporturile juridice existente în prezenta speţă, legătura de cauzalitate dintre prejudiciul cauzat lui Pădurean Constantin şi circumstanţele în urma cărora a survenit acest prejudiciul, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, nu au fost constatate şi elucidate toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea corectă a pricinii, în consecinţă fiind aplicate incorect normele de drept material izvorîte din cadrul legal ce reglementează răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii. Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

În caz de vătămare a integrităţii corporale sau de altă vătămare a sănătăţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 1418 alin. (1) Cod civil, autorul prejudiciului are obligaţia să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacităţii de muncă, precum şi cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea sănătăţii – de tratament, de alimentaţie suplimentară, de protezare, de îngrijire străină, de cumpărarea unui vehicul special, de reciclare profesională etc. Art. 607 alin. (1) şi (2) Cod civil, prevede că cel obligat la repararea prejudiciului trebuie să restabilească situaţia care ar fi existat în cazul în care împrejurarea cauzatoare de prejudiciu nu survenea.

Dacă prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii capacitatea de muncă se pierde ori se reduce sau dacă prin vătămare apar necesităţi noi, cel vătămat este despăgubit printr-o rentă lunară în bani. Mărimea rentei se stabileşte în funcţie de evoluţia previzibilă şi conform aşteptărilor raţionale a veniturilor celui vătămat. Din sensul normelor de drept citate rezultă că la determinarea venitului ratat trebuie să se ţină cont nu numai de venitul pe care efectiv îl obţinea persoana vătămată anterior vătămării sănătăţii, ci şi de venitul care cert putea fi obţinut. Prejudiciul recuperabil în legătură cu pierderea sau diminuarea capacităţii de muncă cu caracter permanent ori pe o durată de timp ce nu poate fi determinată, se calculează în mod diferit în dependenţă de faptul dacă victima este o persoană majoră sau un minor.

În situaţia în care victima este o persoană majoră încadrată, în muncă, ea va fi îndreptăţită să primească, sub formă de prestaţii periodice veniturile lunare de care a fost lipsită ca urmare a vătămării suferite. 4 În cazul cînd victima, deşi majoră, nu este încadrată în muncă, stabilirea pagubei şi a despăgubirilor se va face ţinîndu-se cont de veniturile pe care le obţinea ea, dacă ar fi desfăşurat o activitate în interes propriu, inclusiv valoarea prestaţiilor în gospodăria personală, activitatea sa ca muncitor zilier sau în raport de altă ocupaţie, asigurîndu-se astfel repararea integrală a prejudiciului. Din materialele cauzei s-a constatat că, la 30 decembrie 2005 Beregoi Valadimir fiind în stare de ebrietate, l-a lovit pe Pădurean Constantin cu o sticlă de bere în cap iar mai apoi i-a aplicat lovituri în diferite părţi ale corpului.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 177/D din 22.01.2006, la cercetarea datelor medicale prezentate pe numele lui Pădurean Constantin s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală, hemoragie subarahnoidiană ce au condiţionat afazia motorie hemipareza profundă dreapta care au fost produse în rezultatul acţiunei traumatice a unui obiect contondent dur, suprafaţa de interacţiune limitată posibil în timpul şi circumstanţele indicate ce prezintă pericol pentru viaţă şi conform acestui criteriu se califică ca vătămări corporale grave. Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 29.01.2007 Beregoi Vladimir a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzută de art. 151 Cod penal.

Totodată, acţiunea civilă înaintată de partea civilă Pădurean Constantin a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă. În acest context, cu certitudine s-a constatat că vătămarea integrităţii corporale cauzată recurentului Pădurean Constantin este rezultatul violenţei intimatului Beregoi Vladimir. Conform certificatelor seria EM nr.403985, seria EM nr. 571401, seria EM nr.598218, seria EM 682179, Pădurean Constantin a fost expertizat de consiliul republican de expertiză medicală a vitalităţii, fiind încadrat în gradul II de invaliditate. La fel, din conţinutul certificatelor menţionate s-a stabilit că în privinţa expertizantului nu sunt recomandate activităţi de muncă.

Instanţa de recurs reţine că din conţinutul certificatului seria EM 682179 rezultă că în privinţa expertizantului nu este recomandată activitate de muncă fizică grea. Din materialele cauzei s-a mai stabilit că recurentul Pădurean Constantin a fost un muncitor sezonier care nu avea un contract de muncă stabil. În legătură cu faptul că recurentul Pădurean Constantin şi-a pierdut capacitatea de muncă, din momentul comiterii infracţiunii de către intimat, acesta nu a mai putut să se încadreze în cîmpul muncii. Prin urmare, ultimul a solicitat repararea prejudiciul material rezultat din veniturile lunare de care a fost lipsit ca urmare a vătămării suferite.

5 În acest context, instanţele de judecată au constatat că recurentul este o persoană majoră neîncadrată în cîmpul muncii, iar la materialele dosarului nu există probe care ar confirma faptul că acesta ar fi fost angajat anterior în cîmpul muncii şi ar fi beneficiat de careva venituri salariale, din care considerente pretenţiile acestuia privind încasarea cu titlu de venit ratat a salariului mediu pe republică au fost respinse ca neîntemeiate. Însă, instanţele de judecată nu au dat apreciere faptului că recurentul Pădurean Constantin nu era încadrat oficial în cîmpul muncii, fiind un muncitor sezonier care nu avea un contract de muncă stabil, iar în asemenea circumstanţe la stabilirea pagubei şi a despăgubirilor urmau să ţină cont de veniturile pe care acesta le obţinea, dacă ar fi desfăşurat o activitate în interes propriu, inclusiv valoarea prestaţiilor în gospodăria personală, activitatea sa ca muncitor zilier sau în raport de altă ocupaţie.

În acest sens, Colegiul observă că instanţele de judecată la examinarea cauzei la stabilirea prejudiciului material cauzat recurentului, urmau să ţină cont de veniturile pe care acesta le obţinea în activitatea sa ca muncitor zilier, avînd în vedere că recurentul Pădurean Constantin a fost un muncitor sezonier care nu avea un contract de muncă stabil. În contextul dat, instanţa de recurs reţine că cele descrise cert indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale guvernate de raportul juridic litigios. Lichidarea lacunelor menţionate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu sunt posibile, de aceea cauza urmează a fi reexaminată.

În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii, în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului. Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel nu a elucidat circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii întru aplicarea corectă a normei de drept ce guvernează rezolvarea prezentului litigiu şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Pădurean Constantin prin intermediul reprezentantului Leşan Ana. 6 Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pădurean Constantin împotriva lui Beregoi Vladimir privind repararea prejudiciului material şi moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Liliana Catan Iuliana Oprea Valentina Clevadî 7