2ra-2318/15 — Incasarea prejudiciului material cauzat prin vătămarea integritatii corporale

Dosarul nr.2ra-2318/15 Instanţa de fond: Judecătoria or. Ungheni – A. Parfeni Instanţa de apel: CA Bălţi – N. Chircu, A. Albu, A. Toderaş DECIZIE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Tamara Chișca-Doneva, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinând recursul declarat de către Vasile Stoica în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Stoica împotriva lui Ion Toma privind recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, prin care s-a admis apelul declarat de către Ion Toma, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 09 martie 2015, s-a emis o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă, CONSTATĂ: La 14 noiembrie 2014 Vasile Stoica s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Toma privind recuperarea prejudiciului şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la 08 octombrie 2014 în urma unui conflict cu Ion Toma, acesta l-a maltratat, cauzîndu-i traumă cranio-cerebrală cu comoţie cerebrală, hematom în regiunea mandibulei pe dreapta, echimoze multiple pe corp şi revărsări sangvine din ambele sclere ale ochilor. Pe acest fapt a fost pornită o cauză contravenţională în baza art.78, alin. (2) Cod contravenţional, fiind încetat procesul contravenţional ca urmare a împăcării părţilor. Pentru tratamentul vătămărilor cauzate de către pîrît Vasile Stoica a beneficiat de consultarea medicului, a procurat medicamente, suportînd în acest sens un prejudiciu material în mărime de 1 147 lei. Din cauza acțiunilor lui Ion Toma reclamantul a suportat și un prejudiciu moral, estimat la suma de 15 000 lei.

1 Vasile Stoica a solicitat instanței de judecată încasarea prejudiciului material în mărime de 1147 lei, prejudiciului moral în sumă de 15 000 lei. (f.d.5-6) Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 09 martie 2015 s-a încasat de la Ion Toma în beneficiul lui Vasile Stoica prejudiciul material în sumă de 1 147 lei, prejudiciul moral în mărime de 1000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 1500 lei. (f.d.31) Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, la 06 aprilie 2015 Ion Toma a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi soluţii, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. (f.d.42) Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015 s-a admis cererea de apel depusă de către Ion Toma.

S-a casat hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 09 martie 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre, prin care acţiunea lui Vasile Stoica a fost respinsă. (f.d.54-57) Nefiind de acord cu soluţia instanţei de apel, la 15 iulie 2015 Vasile Stoica a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015 cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel ilegal a respins probele reclamantului-procesul verbal cu privire la contravenţie şi decizia agentului constatator din 13 octombrie 2014, raportul de examinare medico-legală nr. 455 din 20 octombrie 2014, care demonstrează incontestabil vinovăţia pîrîtului, recunoscută de ultimul prin semnarea acestora şi necontestarea în instanţa de judecată, dar a dat apreciere pozitivă declaraţiilor martorului Elena Stoica privind nevinovăţia lui Ion Toma, care în viziunea recurentului sunt mincinoase.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la 28 mai 2015. (f.d.54-57). Cererea de recurs depusă la 15 iulie 2015 demonstrează exercitarea de către recurent a dreptului de atac în termen. În conformitate cu art.445 alin.(1), lit. f) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi să mențină hotărârea primei instanţe. Verificând legalitatea deciziei adoptate în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul, depus de către Vasile Stoica, întemeiat și care urmează să fie admis din următoarele motive.

În speţă, Colegiul lărgit reţine că Vasile Stoica s-a adresat cu acţiune în instanţa de judecată privind încasarea prejudiciului material şi moral, cauzat de către Ion Toma la 08 octombrie 2014 în rezultatul acţiunilor de maltratare. Prima instanţă, fiind investită în soluţionarea litigiului, a admis parţial acţiunea, încasând de la Ion Toma în beneficiul lui Vasile Stoica prejudiciul material în mărime de 1147 lei, prejudiciul moral în sumă de 1000 lei şi cheltuielile de judecată 1500 lei. Soluţia instanţei de fond a fost casată prin decizia instanţei de apel.

2 În motivarea soluţiei sale instanţa de apel a reţinut că reclamantul a prezentat drept probe privind răspunderea civilă a pîrîtului procesul verbal cu privire la contravenţie din 13 octombrie 2014 şi raportul de examinare medico-legală nr. 455 din 20 octombrie 2014, din care rezultă că urmare conflictului apărut între părţi la 08 octombrie 2014 Ion Toma i-a cauzat lui Vasile Stoica vătămări corporale uşoare. În cadrul examinării cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Bălţi, cercetînd probe suplimentare, prin audierea martorului Elena Stoica a conchis că Ion Toma nu i-a cauzat careva leziuni corporale lui Vasile Stoica, acestea fiind cauzate de elena stoica. Reclamantul a fost cel care a iniţiat cearta, lovindu-l pe Ion Toma cu pumnul în regiunea feţei.

Ca răspuns Ion Toma doar l-a împins şi a plecat. La 07 octombrie 2014 Vasile Stoica, fiind în stare de ebrietate, a maltratat-o pe Elena Stoica, iar ea i-a aplicat multiple lovituri cu un ştiulete în regiunea capului. Instanţa de apel, examinând în ansamblu litigiul, acordînd prioritate declaraţiilor martorului Elena Stoica a concluzionat că Vasile Stoica nu întruneşte condiţiile ca parte prejudiciată de către Ion Toma şi, prin urmare, nu este în drept să pretindă încasarea prejudiciului material şi moral de la ultimul. Instanţa de recurs reţine că soluţia instanţei de apel este arbitrară şi nu rezultă din materialele dosarului. La caz, Colegiul lărgit remarcă că instanţele ierarhic inferioare just au determinat obiectul litigiului dedus judecăţii şi anume: La 08 octombrie 2014 între Vasile Stoica şi Ion Toma s-a iscat un conflict.

În urma altercaţiilor pârâtul i-a aplicat reclamantului lovituri, provocându-i suferinţe fizice. Potrivit actului de constatare-medico legală nr. 455 din 20 octombrie 2014 lui Vasile Stoica în timpul şi circumstanţele expuse i-au fost cauzate vătămări corporale uşoare cu dereglarea sănătăţii de scurtă durată şi anume traumă cranio-cerebrală cu comoţie cerebrală, hematom în regiunea mandibulei pe dreapta, echimoze multiple pe corp şi revărsări sangvine din ambele sclere ale ochilor. (f.d.9) Conform procesului verbal cu privire la contravenţie din 13 octombrie 2014 Ion Toma a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute la art. 78, alin. (2) Cod contravenţional, procesul contravenţional fiind încetat ca urmare a împăcării victimei cu făptuitorul.

(f.d.7) Împăcarea în dreptul contravenţional reprezintă o cauză care duce la înlăturarea răspunderii contravenţionale, dar nu demonstrează nevinovăţia persoanei. Reieşind din gradul de periculozitate a faptei, legiuitorul, în articolul 29 din Codul contravenţional, stabileşte expres pentru care contravenţii împăcarea părţilor duce la înlăturarea răspunderii con travenţionale şi implicit la stoparea procesului contravenţional, printre acestea fiind şi vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale. Tragerea la răspundere contravenţională se află în dependenţă directă de înţelegerea părţilor. Împăcarea are caracter personal şi trebuie să fie definitivă, fiind necesar să conţină în mod clar acordul de voinţă al persoanelor care au hotărît să se împace.

Acordul făptuitorului de a se împăca confirmă existenţa faptei prejudiciabile şi recunoaşterea vinovăţiei. 3 Instanţa de recurs, analizînd probele din dosar, conchide că procesul verbal cu privire la contravenţie nu a fost contestat de către contravenient, nu a fost obiectul dezbaterilor unui alt litigiu. Mai mult ca atît, în cadrul examinării cauzei în prima instanţă pîrîtul Ion Toma a recunoscut contra semnătură în procesul verbal al şedinţei de judecată că umrează a-i restitui reclamantului suma prejudiciului material cauzat de 1147 lei, nefiind de acord cu compensarea prejudiciului moral (f.d.29). Careva obiecţii la procesul verbal al şedinţei de judecată din 09 martie 2015 în termenul prevăzut de lege nu a făcut.

Potrivit art.45, alin. (1) Cod contravenţional dacă prin contravenţie a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-şi valorifice pretenţiile civile în procedură civilă. Conform art. 1398 Cod civil cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Din probele anexate la dosar rezultă că reclamantul urmare a acţiunilor lui Ion Toma s-a adresat medicului pentru tratament şi a suportat cheltuieli pentru serviciile medicale, procurarea medicamentelor în sumă totală de 1147 lei (f.d.11), prejudiciu care urmează să fie recuperat de persoana vinovată.

Art.1422, alin.(1) coroborat cu art. 1423 Cod civil prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Reclamantul a insistat că i-a fost cauzat şi pagube morale. Instanţa de fond reieşind din circumstanţele cauzei şi suferinţele reale ale reclamantului corect a ajuns la concluzia că suma de 1000 lei ar fi o compensaţie echitabilă pentru reclamant şi nu ar fi o povară pentru pîrît. Concluziile instanţei de apel precum că Vasile Stoica nu întruneşte condiţiile ca parte prejudiciată de către Ion Toma, nefiind în drept să pretindă repararea prejudiciului material şi moral sunt arbitrare, influenţate de declaraţiile soţiei reclamantului Elena Stoica, cu care acesta se află în conflict.

Instanţa de apel în cadrul examinării litigiului şi-a pus scop să stabilească gradul de vinovăţie al faptei prejudiciabile comise de Ion Toma, deşi aceasta ar fi fost obiectul unui alt litigiu, în cazul contestării procesului verbal cu privire la contravenţie, drept pe care contravenientul nu l-a utilizat. La caz, instanţa de recurs remarcă şi faptul că în cadrul dezbaterilor judiciare Ion Toma în declaraţiile depuse şi semnate de el personal a recunoscut prejudiciul 4 material cauzat în sumă de 1147 lei, considerînd doar că prejudiciul moral este prea exagerat.

(f.d.29) Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că circumstanțele pricinii au fost constatate de către prima instanță, însă normele de drept material au fost aplicate incorect de către instanța de apel și nu este necesară verificarea suplimentară de probe, Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține integral hotărîrea primei instanțe. În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.f) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Se admite recursul declarat de către Vasile Stoica. Se casează decizia Curții de Apel Bălţi din 28 mai 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Stoica împotriva lui Ion Toma privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Se menține hotărîrea judecătoriei Ungheni din 09 martie 2015. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva Elena Covalenco Dumitru Mardari Maria Ghervas 5